Parcul Carol I, bijuteria de pe Dealul Filaret jpeg

Parcul Carol I, bijuteria de pe Dealul Filaret

Cu toate c─â a fost amenajat ├«n onoarea monarhiei rom├óne, Parcul Carol a reunit ├«nc─â de la ├«nceput simboluri ale diferitelor culturi ┼či regimuri politice care au abundat teritoriul Rom├óniei de-a lungul timpului. Este pozi┼úionat pe Dealul Filaret, peste drum de un alt punct istoric al Bucure┼čtiului, Gara Filaret ÔÇô prima gar─â din Capital─â (inaugurat─â ├«n 1869), ├«n care ast─âzi func┼úioneaz─â autogara omonim─â ÔÇô ┼či a r─âmas un loc de destindere ┼či relaxare, care respir─â prin to┼úi porii istorie. 

Ideea amenaj─ârii Parcului Carol I a apar┼úinut lui Ion N. Lahovari, ministrul Domeniilor ├«n guvernul George Cantacuzino, ┼či tat─âl frumoasei prin┼úese Martha Bibescu. Anul 1906 a fost un an de s─ârb─âtoare pentru rom├óni: 1800 de ani de la cucerirea Daciei de ├«mp─âratul Traian ├«n anul 106, 40 de ani de la venirea ├«n ╚Ťar─â a lui Carol I (1866) ╚Öi a 25 de ani de la proclamarea Regatului Rom├óniei ├«n anul 1881. Momentul a fost s─ârb─âtorit, la ideea lui Take Ionescu, pe 6 iunie 1906 prin Expozi┼úia General─â Rom├ón─â, organizat─â ├«n nou-├«nfiin┼úatul parc: ÔÇ×prima noastr─â Expozi╚Ťie na╚Ťional─â, adev─ârat─â serbare a muncii rom├óne╚ÖtiÔÇŁ, dup─â cum spunea ├«n discursul s─âu chiar regele Carol I.

Parcul a fost amenajat ├«n perioada 1900-1906, iar planurile sale poart─â semn─âtura arhitectului peisagist ├ëdouard Redont, cel care s-a ocupat ┼či de parcul Bibescu, ast─âzi Nicolae Romanescu, cel mai cunoscut parc din Craiova. A┼čadar, dup─â ┼čase ani, cele 41 de hectare s-au transformat ├«ntr-o oaz─â de lini┼čte ┼či cultur─â.

Minunile din Parcul Carol I

Vizitatorul este ├«nt├ómpinat la una dintre intr─âri de o frumoas─â f├ónt├ón─â artezian─â. ├Än perioada 9 mai-9 iunie 1935, Regele Carol al II-lea a organizat prima edi┼úie a festivalului ÔÇ×Luna Bucure┼čtilorÔÇŁ, iar pentru a marca momentul Majestatea Sa a decis ca ├«n Pia┼úa Mare┼čal Joffre din fa┼úa parcului s─â amplaseze un monument, care s-a dovedit a fi de mare anvergur─â: f├ónt├óna Zodiac. Proiectul a fost realizat de c─âtre arhitectul Octav Doicescu, iar ideea decor─ârii sale cu cele 12 zodii, din marmur─â neagr─â, a apar┼úinut sculptorului Mac Constantinescu. ┼×i tot din sfera ÔÇ×hidrografic─âÔÇŁ este ┼či f├ónt├óna George Grigore Cantacuzino, monument neoclasic, de o frumuse┼úe uimitoare, ridicat ├«n anul 1870. Construirea sa a fost finan┼úat─â de c─âtre Prim─âria Bucure┼čtiului, prin ini┼úiativa primarului al c─ârui nume ├«l ┼či poart─â f├ónt├óna, iar partea artistic─â a fost creat─â de c─âtre arhitectul Al. Freiwald ┼či sculptorul Karl Storck.

┼×i pentru c─â Parcul Carol se dorea a fi un spa┼úiu de agrement, dar pus sub semnul culturii, tot ├«n 1906 a fost deschis publicului un teatru de var─â, construit dup─â model roman, cunoscut ast─âzi iubitorilor de muzic─â ┼či nu numai drept Arenele Romane. Complexul a fost ridicat de c─âtre arhitectul Leonida Negrescu, cel care a colaborat ┼či la ridicarea Ateneului Rom├ón. ├Än perioada comunist─â, Arenele Romane au fost modernizate ┼či, mai ales, adaptate cerin┼úelor noului regim ÔÇô spa┼úiul a fost m─ârit, ├«ns─â au fost ├«nl─âturate toate decora┼úiunile ┼či ├«nsemnele care aminteau de perioada monarhic─â din Rom├ónia.

Parc Carol JPG jpeg

Cu toate c─â parcul ├«n sine, dar ┼či majoritatea pieselor din el care ├«l ├«nfrumuse┼úeaz─â au fost realizate ├«n timpul monarhiei, locul de pe Dealul Filaret este cunoscut mai degrab─â datorit─â Mausoleului. Actualul edificiu, ├«nalt de 48 de metri, a fost construit ├«n perioada 1959-1963, pe locul ├«n care se afla Morm├óntul Osta┼čului Necunoscut ÔÇô monument realizat ├«n 1923, ├«nchinat memoriei celor care au c─âzut pe frontul Marelui R─âzboi, care a fost str─âmutat la Mausoleul de la M─âr─â┼če┼čti ├«n noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 ┼či readus ├«n Bucure┼čti, ├«n actualul Mausoleu din Parcul Carol I pe 25 noiembrie 2006. A┼čadar, edificiul denumit de comuni┼čti ÔÇ×Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului ┼či a patriei, pentru socialismÔÇŁ este ast─âzi, a┼ča cum se dorea ini┼úial de familia regal─â, un simbol al jertfei pentru Rom├ónia Mare, purt├ónd denumirea de ÔÇ×Memorialul Eroilor NeamuluiÔÇŁ, prin Hot─âr├órea de Guvern nr.654/24.05.2006.

Un monument mai pu┼úin cunoscut din acest parc este Turnul de ap─â ÔÇ×Cetatea lui ┼óepe┼č Vod─âÔÇŁ, cunoscut simplu sub denumirea Castelul Vlad ┼óepe┼č, ridicat tot ├«n 1906, odat─â cu parcul. Dup─â cum ├«i spune ┼či numele, aceast─â cl─âdire reproduce, la o scar─â mai mic─â, celebra Cetate Poenari ridicat─â de domnitorul Vlad ┼óepe┼č. Cetatea a fost g├óndit─â ca un turn pentru ap─â, pe care pompierii s─â ├«l aib─â ├«n preajm─â ├«n caz de incendiu ├«n parc sau ├«n ├«mprejurimi. De-a lungul timpului a avut mai multe func┼úii, precum: cazarm─â destinat─â corpului de gard─â de la Morm├óntul Osta┼čului Necunoscut sau corp de gard─â pentru o unitate militar─â, ast─âzi fiind sediul Oficiului Na┼úional pentru Cultul Eroilor.

Parcul Carol I, cunoscut ┼či sub denumirea comunist─â de Parcul Libert─â┼úii, este descris cel mai simplu ┼či cel mai bine de c─âtre istoricul George Potra: ÔÇ×r─âm├óne una dintre marile gr─âdini ale Capitalei, at├ót ca ├«ntindere, c├ót ┼či ca frumuse┼úeÔÇŁ.

Acest material este realizat prin Programul de promovare a patrimoniului turistic "Destination: Bucharest".

1 Book 212 intreg jpg jpeg
1 Book 212 intreg1 jpg jpeg