Nepal, ţara în care s a născut Buddha  jpeg

Nepal, ţara în care s-a născut Buddha

Nepal este un stat din inima Mun┼úilor Himalaya din Asia de Sud. Cu capitala amplasat─â la Kathmandu, divizat─â ├«n 7 provincii, g─âzduind o popula┼úie multietnic─â de 26,4 milioane de locuitori dintre care majoritatea sunt de religie hindus─â, este considerat─â una dintre cele mai frumoase ┼ú─âri din lume datorit─â diversit─â┼úii geografice - c├ómpii fertile, coline de p─âduri subalpine, cei mai ├«nal┼úi mun┼úi din lume, incluz├ónd Muntele Everest. Dar este considerat─â ┼či una dintre cele mai s─ârace state asiatice, av├ónd o istorie plin─â de peripe┼úii. Este locul de na┼čtere al lui Gautama Buddha, fondatorul budismului.  

Regatul Nepalez  

Datorit─â accesului la Drumul M─ât─âsii, Valeea Kathmandu din Nepal era o zona urban─â prosper─â pentru negustori. A fost dominat ani la r├óndul de imperii ca cel Mayurian sau Gupta, apoi de regatul Licchavi, Imperiul Tibetan, popula┼úia Newar ┼či Malla. De┼či era locul de na┼čtere al lui Buddha, Nepalul a renun┼úat la budism, adopt├ónd hinduismul ca religie oficial─â. Din secolul al XII-lea a devenit un regat unde regii au domnit pentru 200 de ani. A urmat o perioada dificil─â ├«n care regatul a fost f─âr├ómi┼úat. ├Än secolul al XIV-lea, regatul a fost unificat, dar ulterior, a fost ├«mp─âr┼úit ├«n trei regate, Kathmandu, Patan ┼či Bhaktapur. ├Än secolul al XVIII-lea, un rege Gorkha, Prithvi Narayan Shah, a fondat ceea ce va deveni Nepalul de azi, consolid├ónd grani┼úele ┼či neutralitatea cu celelalte regate din mun┼úi. Dup─â marea b─ât─âlie de la Kirtipur, ┼či-a impus controlul ┼či a cucerit Valeea Kathmandu ├«n 1769. Nepalul ┼či-a extins domnia de pe r─âul Teesta p├ón─â ├«n est, c─âtre Kangra, Himachal Pradesh, dincolo de Sutlej ├«n vest, controloand trec─âtoarele din mun┼úi ┼či interiorul v─âilor Tingri din Tibet. Acest fapt l-a determinat pe ├«mp─âratul Qing al Chinei s─â izbucneasc─â R─âzboiul Sino-Nepal, for┼ú├ónd Nepalul s─â se retrag─â ┼či s─â pl─âteasc─â daune c─âtre Peking. Au urmat apoi rivalit─â┼úi dintre regatul Nepalului ┼či Compania Indiilor de Est, rezult├ónd r─âzboiul Anglo-Nepal din 1815-1816. Britanicii au fost ├«nfr├ón┼úi. Perioada conflictelor s-a ├«ncheiat cu Tratatul de la Sugauli, ├«n care Nepalul a cedat teritoriile capturate din Sikim ┼či Terai, renun┼ú├ónd ┼či la dreptul de a mai recruta solda┼úi. A urmat o perioad─â de instabilitate ├«n r├óndul familiei regale, culmin├ónd cu un complot din 1846 ┼či Masacrul de la Kot dintre personalul militar loial conduc─âtorului nepalez Jung Bahadur Kunwar ┼či prin┼úii ┼či c─âpeteniile care voiau s─â ob┼úin─â tronul. Kunwar a pus bazele dinastiei Rana. Nepalul a intrat ├«n r├óndul lumii c├ónd a semnat ├«n 1923 tratatul de parteneriat cu SUA, abolind sclavia ├«n 1924. Dinastia Rana a continuat ├«ns─â s─â se remarce pentru tirania, persecu┼úiile religioase, depravare p├ón─â ├«n anii 1940 c├ónd mi┼čc─ârile pro-democratice ┼či partidele au ├«nceput s─â critice autocra┼úia regimului. ├Än anii invaziei Tibetului de c─âtre China, India a continuat s─â sponsorizeze regimul din Nepal. Totu┼či, ├«n 1989, o mi┼čcare popular─â, Jan Andolan, l-a for┼úat pe regele Birendra s─â accepte reformele constitu┼úionale ┼či s─â stabileasc─â un parlament multipartid. Pe 1 iunie 2001, 10 membri ai familiei regale, printre care ┼či regele Birendra, au fost uci┼či ├«ntr-un atac comis de un prin┼ú mo┼čtenitor dup─â ce acestuia i s-a refuzat decizia de a-┼či alege so┼úia. La conducere a venit regele Gyanendra pentru a doua oar─â, dar care avea s─â nu se bucure de o domnie fructuoas─â. Din 1996, Partidul Comunist din Nepal a ini┼úiat lupta ├«mpotriva monarhiei pentru a proclama republica popular─â prin mijloace violente, rezult├ónd un lung r─âzboi civil s├óngeros.

├Änceputul Insurgen┼úei maoiste  

Pe 13 februarie 1996, Partidul Maoist/Comunist din Nepal a ini┼úiat r─âzboiul poporului. Mi┼čcarea era condus─â de Baburam Bhattarai, Hisila Yami, Ram Bahadur Thapa ┼či Pushpa Kamal Dahal alias Prachanda.

La Kathmandu, o fabric─â de b─âuturi r─âcoritoare de┼úinut─â de o companie multina┼úional─â a fost atacat─â ┼či incendiat─â de maoi┼čti. ├Än districtul Gorkha, Chyangli, Biroul Programului de dezvoltare al micilor fermieri de┼úinut de Banca de dezvoltare agricol─â a fost vandalizat─â. ├Äntre timp, la districtul Kavre, locuin┼úa unui c─âm─âtar este atacat─â peste noapte, averi ┼či propriet─â┼úi ├«n valoare de 1,3 milioane de rupii fiind confiscate, iar documentele de ├«mprumut ce valorau alte milioane de rupii au fost distruse. Cei 7 membri ai familiei c─âm─âtarului au fost uci┼či prin ├«mpu┼čcare.  

2  Razboiul Civil png png

├Än districtele Rolpa, Rukum ┼či Sindhuli, fiecare avanpost al poli┼úiei a fost atacat, 17 poli┼úi┼čti fiind uci┼či.

├Än ianuarie 2001, guvernul a creat mi┼čcarea paramilatara a For┼úelor Poli┼úiene┼čti Armate pentru a ├«nfrunt─â insurgen┼úii. Pe 28 mai, liderul Partidului Maoist, Prachanda, a oferit un interviu revistei comuniste A World to Win.

Cursul r─âzboiului a luat o ├«ntors─âtur─â favorabil─â pentru maoi┼čti dintr-o dat─â. Pe 1 iunie, regele Birendra ┼či membrii familiei regale au fost uci┼či ├«ntr-un masacru produs de prin┼úul mo┼čtenitor Dipendra, care s-a sinucis ulterior. Motivul? Familia ├«i interzise s─â se c─âs─âtoreasc─â cu iubita aleas─â de el. Fratele regelui decedat, Gyanendra, a fost ├«ncoronat ca noul rege al Nepalului. Acesta a mai fost rege temporar ├«n anii 1950-1951 c├ónd era copil, iar bunicul s─âu, Tribhuvan, a fost exilat ├«n India cu restul familiei.

V─âz├ónd c─â Maoi┼čtii sunt ├«n avantaj, ├«n august , regimul a ├«nceput negocierile de pace , dar acestea au e┼čuat ├«n noiembrie c├ónd maoi┼čtii s-au retras de la discu┼úii ┼či au lansat un atac asupra posturilor de poli┼úie ┼či armata ├«n 42 de districte, ├«n care 186 de poli┼úi┼čti ┼či militari pro-regim ┼či doar 21 maoi┼čti au fost uci┼či.

Pe 26 noiembrie, guvernul condus de premierul Sher Bahadur Deuba a declarat stare de urgen┼ú─â ┼či a ordonat armatei nepaleze s─â-i atace pe maoi┼čti. ├Äntre timp, departamentul de stat din SUA a declarat partidul Maoist drept organiza┼úie terorist─â.

├Än 2002, Congresul SUA a aprobat livrarea a 12 milioane $ pentru istruirea ofi┼úerilor armatei regale nepaleze ┼či aprovizionarea cu 5000 de pu┼čti M16 c─âci luptele se ├«ncingeau de-a lungul grani┼úei dintre Pyuthan ┼či districtul Rolpa. Produc─âtorul de arme belgiene, FN Herstal, a livrat 5000 de mitraliere M249 SAW.

La recomandarea premierului Deuba, regele Gyanendra a anulat alegerile p├ón─â la noi ordine. ├Än cele din urm─â, guvernul Deuba este demis, iar regele preia puterea executiv─â. Acesta dizolveaza ┼či Camera Reprezentan┼úilor din Parlament. Pe 11 octombrie, ├«l nume┼čte premier pe Lokendra Bahadur Chand.

R─âzboi Civil  

├Än ianuarie 2003, SUA continu─â s─â se implice ├«n instruirea armatei nepaleze. Insurgen┼úii maoi┼čti i-au ucis pe inspectorul general al poli┼úiei armate ┼či garda s─â de corp.

Pe 29 ianuarie au fost reluate discu┼úiile de pace. A fost declarat codul de conduit─â de c─âtre guvern ┼či Partidul Maoist pentru o perioada de ├«ncetare a focului. Dar for┼úele militare nepaleze au ucis 39 de rebeli maoi┼čti ├«n districtul Ramechhap ├«n urm─â unei ofensive lansate.

Pe 24 august, maoi┼čtii au dat un ultimatum prin care amenin┼úau s─â se retrag─â din armisti┼úiul de ├«ncetare a focului i ncazul ├«n care guvernul nu accept─â c─â ├«n 48 de ore s─â le permit─â maoi┼čtilor s─â participe la Adunarea Constituant─â. Pe 26 august, ultimatumul a expirat, iar regimul nu a dat niciun semn. Astfel, pe 27 august, maoi┼čtii se retrag din armisti┼úiu ┼či re├«ncep atacurile.

Pe 27 septembrie, 15 persoane, 8 rebeli maoi┼čti ┼či 4 poli┼úi┼čti au fost uci┼či. Autorit─â┼úile nepaleze au suspectat c─â maoi┼čtii au bombardat 5 utilit─â┼úi guvernamentale ├«n ciuda planurilor de creare a unui nou armisti┼úiu de 9 zile.

├Än Janakpur, ├«ntr-un centru industrial de la grani┼úa cu India, maoi┼čtii, sub comanda direct─â a lui Prachanda, au efectuat cinci bombardamente de diminea┼ú─â, submin├ónd serviciul de telefonie ┼či curent. Au fost bombardate birourilor departamentului de drumuri ┼či a Autorit─â┼úii Nepaleze de energie electric─â, precum ┼či un turn de telecomunica┼úii.

1  Nepal png png

Pe 13 octombrie, 42 de recru┼úi ┼či 9 maoi┼čti au fost ucusi c├ónd 3000 de maoi┼čti au asaltat centrul de instruire a poli┼úiei ├«n Bhaluwang, arunc├ónd poduri de autostrada ├«n aer, t─âind cabluri de telefon ┼či dobor├ónd copacii.

Pe 11 noiembrie, guvernul i-a acuzat pe maoi┼čti c─â au r─âpit 29 de studen┼úi din districtul Mugu.

Pe 5 februarie 2004, ├«ntr-un sat din Bhimad, districtul Makwanpur, un raid a fost executat de batalionul Bhairavnath ├«n care 14 rebeli maoi┼čti suspecta┼úi ┼či al┼úi doi civili au fost captura┼úi ┼či executa┼úi. Organiza┼úia Amnesty Interna┼úional a reclamat printr-o scrisoare destinat─â guvernului nepalez ├«nc─âlcarea drepturilor omului, cer├ónd organizarea imediat─â a unei anchete.  

├Äntre timp, doi membri ai comitetului central din Partidul Maoist au fost arestat ├«n Lucknow, asta ├«n vreme ce Ganesh Chilwal a condus un protest ├«mpotriva maoi┼čtilor, fiind ├«mpu┼čcat mortal de doi rebeli. Luptele au erupt ├«ntr-o baz─â din jungl─â la vest de Kathmandu, din districtul Kalikot, unde se presupune c─â adopostea 5000 de solda┼úi maoi┼čti. Un elicopter privat ce a zburat deasupra bazei a fost lovit de trupele maoiste, dar f─âr─â a-i provoca pr─âbu┼čirea.

├Än perioada urm─âtoare se raportau c─â zeci de rebeli maoi┼čti au fost uci┼či. Pe 18 februarie, un fost membru al parlamentului, Lawmaker Khem Narayan Faudjar, a fost ├«mpu┼čcat mortal de doi motocicli┼čti maoi┼čti. S-a raportat c─â 12 camioane ce aduceau petrol din India au fost incendiate la frontiera vestic─â a Nepalului de c─âtre rebeli. India a ripostat dur, condamn├ónd atacurile ┼či terorismul. La Kathmandu, protestele pro-democratice ┼či anti-monarhice se dezl─ân┼úuiau, 150 de demonstran┼úi fiind b─âtu┼úi de poli┼úi┼čti.

Sute de rebeli maoi┼čti ├«narma┼úi cu arme de asalt ┼či tunuri portabile RPG-7 au atacat un sediu al poli┼úie din Yadukuwa pe 4 aprilie, 8-9 maoi┼čti ┼či 13 poli┼úi┼čti fiind uci┼či, asta ├«n vrem ce trei comercian┼úi indieni fiind uci┼či, iar ma┼činile lor incendiate de rebeli.

Pe 5 aprilie a debutat greva na┼úional─â de trei zile organizat─â de maoi┼čti. La Kathmandu, ├«n urma ciocnirilor dintre 50 000 de protestatari ┼či poli┼úi┼čti au rezultat 140 de r─âni┼úi. Protestele s-au extins ├«n Lalitpur ┼či Bhaktapur. Regele Gyanendra nu p─ârea s─â acorde importan┼ú─â c─âci se raporta c─â ├«┼či petrecea timpul ├«n sate turistice din vestul Nepalului.

Pe 16 august, Hotelul de lux Soaltee a fost bombardat, iar pe 18 august, o bomb─â a explodat ├«ntr-o pia┼ú─â public─â din sudul Nepalului, ├«n care doar un copil a fost ucis. Rebelii maoi┼čti cereau autorit─â┼úilor s─â le elibereze r─âzboinicii, bloc├ónd drumul de l├óng─â Kathmandu, amenin┼ú├ónd c─â vor ataca automobilele. Unii afaceri┼čti nepalezi au fost ├«mpu┼čca┼úi. Kathnmandu era supus blocadei comerciale.

O alt─â bomb─â a explodat la biroul de informa┼úii ale SUA ├«n Kathmandu pe 10 septembrie. Trei zile mai t├órziu, trupele de pace americane ┼či-au suspendat opera┼úiunile , iar personalul de la ambasada SUA a fost evacuat. Pe 9 noiembrie, o alt─â bomb─â a explodat ├«ntr-un complex guvernamental de birouri, 36 de oameni fiind r─âni┼úi.

┼×tirile despre uciderea unor oficiali, lu─âri de ostatici ┼či atentatele cu bomb─â comise de rebelii maoi┼čti ├«ncepeau s─â devin─â o obi┼čnuin┼ú─â.  

Pe 10 ianuarie 2005 , premieru Deuba a declarat c─â va cre┼čte cheltuielile pentru ap─ârare dac─â maoi┼čtii nu adera la negocieri. Blocada, crimele, atentatele ┼či protestele din Nepal a dus la cre┼čterea pre┼úurilor de combustibili cu 25%.

Pe 1 februarie, regele Gyanendra a dizolvat guvernul Deuba, a abolit constitu┼úia ┼či a interzis toate reportajele de ┼čtiri. Armata a ini┼úiat opera┼úiuni ├«n for┼ú─â precum arestarea unor lideri politici, jurnali┼čti, sindicali┼čti, activi┼čti. Telefoanele ┼či internetul au fost ├«ntrerupte.

Pe 6 iunie, un alt atentat a avut loc. Explozia unui autobuz a dus la moartea a 38 de civili ┼či r─ânirea a altor 70 ├«n districtul Chitwan.

Pe 3 septembrie, dup─â o serie de crime ┼či lupte, maoi┼čtii au declarat trei luni de ├«ncetare a focului, declar├ónd c─â sunt gata s─â lucreze cu politicienii din opozi┼úie care aveau acela┼či scop - ├«nl─âturarea monarhiei.

├Än ianuarie 2006, maoi┼čtii au lansat atacuri coordonate asupra obiectivelor militare din valea Kathmandui ┼či blocalda a fost extins─â asupra drumurilor, duc├ónd la organizarea unei greve generale. Ciocniri violente dintre poli┼úi┼čti ┼či rebeli au dus la sute de arest─âri ┼či zeci de r─âni┼úi ├«n aprilie. O stare general─â de asediu a fost proclamat─â. La ordinele regelui, orice protestatar care ├«ncalc─â regulile era ├«mpu┼čcat pe loc. ├Än mai a fost emis armisti┼úiul de ├«ncetare a focului ├«n urma negocierilor dintre rebeli ┼či noul cabinet guvernamental condus de premierul Girija Prasad Koirala.  

Pe 21 noiembrie, negocierile de pace dintre premierul Koirala ┼či liderul maoi┼čti, Prachanda, au dus la ├«ncheierea r─âzboiului civil.

Republica Nepal   

Maoi┼čtilor li se permitea ├«n sf├ór┼čit s─â participe la via┼úa guvernamental─â dup─â ce controlau mai mult de 80% din teritoriile statului.

Partidul Maoist a ob┼úinut majoritatea locurilor din Adunarea Constituant─â ├«n urma alegerilor din 10 aprilie 2008 ┼či o coali┼úie guvernamental─â a fost format─â. Dr. Ram Baran Yadav a devenit primul pre┼čedinte democratic al Nepalului.

Pe 28 mai 2008, noul parlament s-a ├«ntrunit la Kathmandu unde s-a votat pentru declararea Nepalului ca stat secular ┼či republica democratic─â, precum ┼či suspendarea regelui din func┼úie, oferindu-i un ultimatum de 15 zile pentru a-┼či p─âr─âsi palatul regal Narayanhity care a fost redeschis ca muzeu public. Prachanda a fost numit premier p├ón─â ├«n 2009.

Tensiunile politice au continuat ├«ns─â. Luptele politice dure s-au desf─â┼čurat ├«n 2009, c├ónd guvernul maoist a fost demis de Partidul Comunist-Leninist care a format un nou guvern. Schimb─ârile de guvern au dus ├«ns─â la o perioada de instabilitate politic─â.  

├Än februarie 2014, Sushil Koirala a fost numit premier c├ónd cele dou─â partide majore au ajuns la un consens. O nou─â constitu┼úie a fost votat─â ┼či impus─â ├«n 2015.

Tot atunci, un cutremur devastator a lovit Nepalul, rezult├ónd 8500 de oameni uci┼či ┼či 21 000 de r─âni┼úi. ├Än octombrie 2015, Bidhya Devi Bhandari a fost nominalizat─â drept prima femeie pre┼čedinte, iar ├«n 2016, liderul partidului maoist ┼či lider al rebelilor, Prachanda , a devenit premier.

Dup─â un lung r─âzboi civil din care au rezultat 17 800 de victime, dominat de un regim republican comunist, Nepal este ┼či ast─âzi unul dintre cele mai s─ârace state asiatice.