Mauritius, modelul Raiului pe Pământ

Din Mauritius provin misterioasa pasăre Dodo, acum dispărută, o bună parte din producţia mondială de trestie de zahăr şi cele mai scumpe 12 timbre din întreaga lume. La Grand Bay, una dintre cele mai căutate zone de vacanţă situate în nordul Mauritiusului, am ajuns cu ajutorul lui Charles. Un creol mic de statură, plinuţ, cu originile franceze pierdute-n negura timpului şi priceput la toate.

Era ghid turistic, negustor de suveniruri locale, pescar şi, din când în când, mai făcea şi pe taximetristul. Avea un Mercedes negru nu foarte vechi şi, preţ de vreo 40 de minute, cât a durat drumul din capitala Port Louis şi până la hotelul meu, nu i-a tăcut gura o clipă:„Trestie de zahăr în dreapta, trestie de zahăr în stânga, domnul meu. Ăştia suntem noi. O ţară dulce ca zahărul, cu un cadru natural uimitor. Să vedeţi ce plaje cu nisip alb, ce ape limpezi şi ce recife de corali avem aici. Niciun loc de pe lumea asta nu e mai frumos ca Mauritiusul. Vă place Mark Twain? Auzi, ce întrebare mai pun şi eu! Sigur că ne place tuturor. În 1896, după ce ne-a făcut o vizită, marele romancier a spus că Dumnezeu a creat mai întâi Mauritiusul. După care a făcut şi Paradisul, având insula noastră ca model!" Un lăudăros cu gura mare şi mândru de „zestrea" lui, ca orice francez, mi-am zis în sinea mea amuzat de entuziasmul lui Charles.

Cocktail la umbra palmierilor

A doua zi am plecat cu o barcă motorizată către Deux Cocos. O insulă privată situată la distanţă nu prea mare de Grand Bay. Mâna divină de care vorbise faimosul scriitor american desena pe suprafaţa apei nuanţe seducătoare de smarald, ametist şi turcoaz, împletind un colier de pasteluri ireal de frumos.

Micul petic de pământ ne‑a întâmpinat cu tot exotismul şi dichisul specific locurilor de acest gen. Peste tot eram înconjuraţi de palmieri. Prin pădurea exotică îşi făcuse cu greu loc o minunată grădină. Pe aleile sale am descoperit mese cu cele mai alese preparate culinare ale locului, bazate în special pe sea food (fructe de mare), dar şi specialităţi ale bucătăriei occidentale sau orientale. După ce mi-am pus binişor burta la cale (nu era prima oară când mersul cu barca în Oceanul Indian îmi provoca foame), m-am „comutat" pe cocktailuri. Bune! „De la mama lor..."

După ce s-au cinstit şi ei cu ceva Mojito, Pina Colada, Caipirinhia ori alte „tincturi" bahice asezonate cu multă gheaţă, turiştii din grupul meu au plecat la snorkeling (scufundare sau înot la suprafaţa apei, cu ajutorul unei măşti de scufundare şi al unui tub). Eu am preferat să-i privesc tolănit pe un hamac priponit la umbra a doi palmieri stufoşi, crescuţi direct pe plaja cu nisip alb şi fin. Sincer să fiu, cred c‑am şi moţăit preţ de vreo jumătate de oră.

Dar şi când mi-am scuturat lenea de pe mine, nu mă mai puteau scoate din apă. Fugăream prin reciful din jurul insulei toate naţiile, speciile şi rasele de peştişori, care mai de care mai interesant coloraţi. O splendoare acvatică în toată regula. Cum bine zis-a Mark Twain...

Din păcate, din acest paradis natural lipseşte acum celebra pasăre Dodo, despre care se crede că este prima specie care a dispărut complet de pe faţa pământului, din cauza omului. Cei dintâi marinari, sosiţi aici cu aproxi­mativ patru secole în urmă, au descoperit un porumbel uriaş, de mărimea unui curcan. Pentru că nu avea duşmani naturali, animalului i se atrofiaseră aripile şi nici nu se temea de oameni. Aşa că-n mai puţin de două sute de ani a dispărut complet... Mauritiusul îmbină cadrul natural de excepţie cu economia înfloritoare, drept pentru care i se mai spune şi Hong Kong-ul francofon.

Centrul economic şi cultural îl reprezintă capitala Port Louis, cu faimoasa zonă Caudan Waterfront. Aici se află un cartier destinat prin excelenţă turiştilor, care se pot bucura de cazino, fast-fooduri de orice fel, baruri, restaurante, magazine de haine, de electronice, de suveniruri.

Alcoolul, servit doar în spaţii amenajate

Atrag atenţia însă că alcoolul se serveşte doar în locuri special amenajate. Aşadar, dacă vă este poftă de o bere, evitaţi restaurantele de tip fast-food şi întrebaţi dacă puteţi bea alcool înainte de a comanda mâncarea.

Ca să vă potoliţi setea, recomand excelentul suc 100% natural obţinut din presarea tulpinilor de trestie de zahăr, printr-o maşinărie mecanică, direct în faţa turistului. Tot în Port Louis mai merită văzute Moscheea Jummah, construită la 1850, şi vechea fortăreaţă maură Fortul Adelaide, numit astăzi de localnici Citadela. Atenţie! Băştinaşii sunt mari amatori de curse de cai şi dacă vă nimeriţi în oraş într-o zonă dedicată unui asemenea eveniment, riscaţi să rămâneţi blocaţi în trafic chiar şi jumătate de zi.

Ca o curiozitate, în Mauritius este foarte dezvoltat comerţul cu timbre. De aici provin cele mai scumpe mărci filatelice din lume, emise în 1827, pe vremea regimului britanic. Celebritatea timbrelor se datorează unei erori. Când au fost inscripţionate, în loc de „Post paid", gravorul a imprimat „Post office". Astăzi mai sunt în lume doar 12 asemenea mărci filatelice şi sunt cunoscute sub denumirea de „Mauritius albastru".

Pericol de cicloane între noiembrie şi aprilie

Mauritius este un petic de pământ situat în apropierea coastei africane a Oceanului Indian, la aproximativ 900 de kilometri de ţărmul de est al Madagascarului. Vârful Piton de la Petite Rivière Noire deţine recordul de înălţime, cu 828 de metri.

De jur-împrejurul său, Insula are 330 de kilometri de coastă, înconjurată în bună parte de recife de corali. Între lanţul de recif şi tărm s‑au format lagunele, plajele cu nisip alb şi dunele care au făcut destinaţia celebră în întreaga lume.

Climatul prezintă caractristici tropicale. Iernile uscate au temperaturi cuprinse între 18 şi 24 de grade Celsius, iar verile umede beneficiază de maxime termice care urcă până la 35 de grade Celsius. În perioada noiembrie-aprilie, riscul apariţiei cicloanelor este unul ridicat. În zonele de câmpie predomină plantaţiile de legume şi trestie de zahăr, iar în zona capitalei Port Louis agricultura se bazează pe plantaţii de ceai, orez şi trestie de zahăr.

Cei mai mulţi dintre locuitori (aproape 70%) sunt de origine indiană. Peste un sfert din populaţia ţării însă este alcătuită din urmaşii băştinaşilor amestecaţi cu europenii, cu precădere de origine franceză. Din punct de vedere religios, jumătate dintre locuitorii insulei sunt hinduşi, 30% creştini şi 10% musulmani. Engleza este limba oficială a Mauritiusului, dar peste 80% din cetăţeni vorbesc şi un dialect creol specific locului, derivat din franceză. Economia funcţionează pe baza rupiei mauritiene (MUR). Un euro echivaleaza cu 40 de MUR.