Locuința țăranului moldovean, așa cum a fost
În comuna Suhurlui (fostă Ferdinand), aflată la o distanţă de aproximativ 45 km de Galaţi, se găseşte Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. Denumirea locaţiei este în legătură directă cu cel care a fost părintele spiritual, dar şi material al acestui loc, judecătorul şi omul de cultură, cu preocupări şi realizări notabile în domeniul literar şi artistic, Ion Avram Dunăreanu. Acesta a strâns tot ce a considerat că poartă o amprentă reprezentativă pentru cultura tradiţională românească, atât din punct de vedere istoric, cât şi artistic.
În 1997, Ion Avram Dunăreanu deschide, cu ceea ce adunase, la casa părintească de la Suhurlui, un muzeu cu caracter etnografic intitulat „Casa Rurală Suhurlui –Amenajare etnoculturală”. Zece ani mai târziu, în 2007, din dorinţa ca aceste bunuri să facă parte din patrimoniul cultural naţional şi astfel să fie valorificate la o altă scară, Ion Avram Dunăreanu şi soţia sa Elisabeta donează casa împreună cu toate obiectele Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, urmând ca la 10 octombrie 2009 să fie inaugurată Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu” Suhurlui.
O casă cu o compartimentare bine definită.Cei care trec astăzi pragul muzeului pătrund într-o atmosferă caldă și primitoare, desprinsă parcă din picturile realizate de Ion Avram Dunăreanu. Dacă organizarea gospodăriei ţărăneşti de altă dată se înscria cumva în linia generală a ordinii săteşti, locuinţa reprezenta în schimb expresia dorinţelor şi trăirilor ţăranului român, de la construcţia casei până la amenajarea interioară.
Casa Rurală de la Suhurlui se înscrie în tiparul obişnuit al zonei, cu o compartimentare bine definită, cu două camere mari în faţă şi alte două mai mici în spate. Proiectarea locuinţei a urmărit o dublă funcţionalitate:practică şi decorativă. Cea practică deservește cât mai bine nevoile casnice şi gospodăreşti ale familie, iar cea decorativă relevă fantezia şi creativitatea femeilor din casă.
Camera bună, cea mare şi frumoasă, precum şi camera de zi cu zi, sunt două dintre încăperi, amenajate în stilul tradiţional moldovenesc, unde alături de piese de mobilier (pat, masă, şifonier, ladă de zestre) se regăsesc şi o serie de ţesături cu rol decorativ (levicere, prosoape, „prostiri” de pat şi de culme) precum şi obiecte de cult cum sunt icoanele, aşezate în partea de răsărit.
Chilerul cu vatră și chilerul cu război de ţesut.Încăperile mici, chilerele din spate, au fost spaţii deosebit de importante în cadrul casei. Chilerul cu vatră era un loc special în care familia se strângea seara în jurul mesei rotunde şi joase, pe scaune mici de lemn, povestindu-şi întâmplările de peste zi, depănând amintiri, precum femeile depănau firul de lână sau cânepă, cu care mai apoi ţeseau şi cuseau.
Chilerul cu război de ţesutera un alt spaţiu cu rol esenţial pentru gospodine. Aici erau realizate felurite obiecte, de la piese folosite pentru decorare, până la costume populare executate cu o fină măiestrie, oglindind astfel caracteristicile materiale şi estetice ale acestui popor, trainic cimentate de-a lungul vremurilor.
Alături de amenajarea interioară, în cadrul expunerii de bază se regăseşte şi un atelier de fierărie şi tâmplărie, unde vizitatorul poate vedea unelte specifice acestor meşteşuguri ca:foale, cleşti, nicovale, robanc, fierăstrău, marea lor majoritate provenind chiar din comuna Suhurlui.
Începând cu anul 2011, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în parteneriat cu Asociaţia Culturală pentru Tradiţie, Istorie şi Justiţie Socială „Casa Rurală Ion Avram Dunăreanu”, organizează aici două festivaluri, dedicate sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, în care copiii din comună precum şi cei din comunele învecinate, împreună cu cadrele didactice, încearcă să readucă în faţa publicului datinile şi obiceiurile specifice acestor sărbători creştine, în forme cât mai nealterate de timp.
