Domul din Worms,bijuteria romanico gotica jpeg

Domul din Worms,bijuteria romanico-gotica

Domul din Worms, care se afl├ú situat ├«n cel mai ├«nalt punct al ora┼čului omonim, este cea mai reprezentativ├ú construc┼úie de stil romanic din zon├ú, str├óns legat├ú de numele episcopului Burchard ┼či de perioada de maxim├ú ├«nflorire din istoria ora┼čului, adic├ú secolele XII-XIII.

Dintre evenimentele importante ├«n care este implicat impresionantul monument putem enumera alegerea papei Leon al IX-lea ├«n anul 1048;concordatul de la Worms care pune cap├út luptei pentru ├«nvestitur├ú (1122);Adunarea de la Worms din 1521 ├«n timpul c├úreia Martin Luther se pronun┼ú├ú ├«mpotriva ├«mp├úratului Carol al V-lea, ceea ce provoac├ú ruptura din interiorul bisericii ├«n vest. Ast├úzi domul reprezint├ú o biseric├ú catolic├ú ridicat├ú ├«n 1925 la rangul de basilica minor, titlu onorific ce vrea s├ú sublinieze importan┼úa l├úca┼čului pentru ├«ntreaga regiune.

Denumirea de astazi aminte┼čte de tribul vangionilor, p├ústr├óndu-se ├«n german├ú alternativa Wonnegau pentru spa┼úiul din jurul Wormsului. Germanicii sunt supu┼či rapid de romani, care construiesc pe deal un centru administrativ ┼či un templu.

Dec├úderea Imperiului influen┼úeaz├ú ┼či zona aceasta, din care trupele se retrag ├«n jurul anului 401. Dup├ú aceea se stabilesc aici burgunzii, cu condi┼úia s├ú apere granitele imperiale, dar cum ├«ncearc├ú subminarea sutorit├ú┼úii romane, sunt zdrobi┼úi ├«n 435. Un an mai t├órziu are loc o invazie hun├ú ├«n c├ómpia Rinului, care nimice┼čte cea mai mare parte a neamului burgund.

Dup├ú b├út├úlia de pe C├ómpiile Catalaunice francii sunt cei care preiau puterea ├«n regiune. Totodat├ú se r├úsp├ónde┼čte ┼či cre┼čtinismul. Dup├ú ├«mp├úr┼úirea Fran┼úei merovingiene Worms revine Austrasiei. Dup├ú ce st├úp├ónitorii Austrasiei ┼či Neustriei se c├ús├útoresc cu dou├ú surori izbucne┼čte un r├úzboi civil care va sf├ór┼či cu moartea am├óndurora ┼či a uneia dintre so┼úii. V├úduva care supravie┼úuie┼čte, Brunichilis, are re┼čedin┼úa la Worms, ├«n jurul anului 600.

Ea ┼či urma┼čul s├úu Dagobert I poruncesc conform izvoarelor medievale ridicarea unei biserici pe zid├úria fostului for roman. Din p├úcate nu exist├ú dovezi arheologice care s├ú sus┼úin├ú ideea acestui precursor al domului. S├úp├úturile de sub dom sugereaz├ú mai degrab├ú o construc┼úie de epoc├ú carolingian├ú.

dom11 0 jpg jpeg

Berthulf  este primul episcop (614) despre care avem documenta┼úie. Construc┼úia temeinic├ú este atribuit├ú ├«ns├ú lui Burchard, ├«ncep├ónd cu secolul al XI-lea, ├«ntruc├ót el este ales ca episcop ├«n anul 1000 ┼či deci de atunci ├«ncepe organizarea bisericeasc├ú a ora┼čului. Reu┼če┼čte s├ú ├«i conving├ú pe Salieni s├ú cedeze burgul ├«n locul c├úruia va fi ridicat├ú funda┼úia Sf. Pavel. ┼×i vechea biseric├ú iese din discu┼úie ┼či ├«ncep lucr├úrile la dom, care mai p├ústreaz├ú ┼či azi schema din secolul al XI-lea:o bazilic├ú crucifer├ú cu dou├ú coruri semisferice, pe direc┼úia est-vest. C

hiar ├«n 1018 este sfin┼úit l├úca┼čul ├«n prezen┼úa ├«mp├úratului, dar doi ani mai t├órziu corpul de vest cedeaz├ú ┼či trebuie ├«nnoit. Spa┼úiul dispune de un acoperi┼č din lemn. Din descrierile lui Burchard din anii 1030/40, domul trebuie s├ú fi fost bogat ornamentat. Acesta vorbe┼čte despre coloane cu capiteluri aurite, care ├«ns├ú nu puteau fi sus┼úin├útorii principali ai bazilicii. Domul lui Burchard era probabil o bazilic├ú pe st├ólpi, pentru c├ú nic├úieri nu s-au g├úsit urme de coloane.

S-au p├ústrat dup├ú toate transform├úrile doar subsolul turnului vestic, precum ┼či tezaurul din nordul corului, care provine probabil de la finele secolului al XI-lea. ├Än 1110 domul este sfin┼úit pentru a doua oar├ú. Re├«nnnoirea din secolul al XII-lea corespunde ├«n bun├ú m├úsur├ú ├«nf├ú┼úis├úrii de azi.

Trebuie s├ú fi ├«nceput undeva pe la 1125, dup├ú ce s-a sf├ór┼čit cearta ├«nvestiturilor ┼či episcopului i-a fost din nou permis├ú intrarea ├«n ora┼č. Domul este construit ├«n stil romanic t├órziu, asta ├«nsemn├ónd cupolare complet├ú ┼či ornamenta┼úie cu influen┼úe burgunde ┼či cisterciene. Multe cl├údiri din zon├ú prezint├ú acelea┼či caracteristici, a┼ča ├«nc├ót s-a ajus s├ú se vorbeasc├ú despre o ┼čcoal├ú wormsian├ú. ├Än afar├ú de asta schema se aseam├ún├ú cu cea a domurilor din Mainz ┼či Speyer. ├Än 1192 este ├«nmorm├óntat aici episcopul Konrad al II-lea.

La aproape 100 de ani de la ce-a de-a treia sfin┼úire s-a ├«nceput construc┼úia capelei Sf. Nicolae. A fost integrat un nou portal ├«n sud, iar la est alte dou├ú capele, Sf. Ana ┼či Sf. George. Cum ├«n 1429 se pr├úbu┼če┼čte o parte din turnul de vest, domul este re├«mprosp├útat ├«ntr-un stil gotic t├órziu. Dup├ú Adunarea de la Worms domul scade treptat ├«n importan┼ú├ú, ├«ntruc├ót multe comunit├ú┼úi se raliaz├ú ├«nv├ú┼ú├úturii lui Martin Luther.

Distrus ├«n urma unui incendiu, domul este ref├úcut ├«n 1689 din ordinul episcopului Franz Ludwig von Pfalz-Neuburg, ad├úug├óndu-se acestuia elemente baroce precum altarul lui Balthasar Neumann. Alt├ú distrugere este pus├ú pe seama trupelor revolu┼úionare franceze, care folosesc l├úca┼čul ├«n chip de depozit. Abia ├«n 1886 ├«ncepe o renovare serioas├ú.

Cine ├«┼či doarme somul de veci aici? Str├úmo┼či ┼či rude ale ├«mp├úratului Konrad al II-lea (990-1039).