
Cula Zătreanu – Bastionul pierdut la un joc de cărți și redescoperit în istoria Olteniei
Într-un colț uitat de lume, în satul Zătreni din județul Vâlcea, o clădire cu ziduri groase de piatră sfidează timpul, încăpățânându-se să rămână în picioare, deși vremurile s-au schimbat, iar liniștea satului de azi contrastează cu tumultul unei epoci apuse. Este vorba despre Cula Zătreanu, un monument cu suflet și poveste, în care trecutul boierimii românești se împletește cu farmecul legendei.
Un turn cu origini balcanice și inimă oltenească
Termenul „culă” provine din turcescul kule, însemnând turn. În spațiul românesc, acest cuvânt a căpătat o semnificație aparte – locuință întărită, destinată apărării împotriva invaziilor, dar și afirmării unui statut social aparte. Deși întâlnite și în alte regiuni balcanice, culele s-au împământenit în mod special în Oltenia și în vestul Munteniei, formând un patrimoniu arhitectural cu caracter unic în România.

Cula Zătreanu face parte din acest tezaur rar. Construită în 1754 de boierul Radu Zătreanu, fratele vornicului Preda Zătreanu, edificiul nu a fost doar o reședință, ci și o fortăreață împotriva atacurilor pașalelor otomane și cetelor de haiduci ce bântuiau Oltenia în secolele XVIII–XIX. În timp de pace, cula era inima vieții boierești, în timp de război – bastion de rezistență.
O istorie tulburătoare: gloria și decăderea familiei Zătreanu
Zătreniul nu e doar un toponim. Este un nume de familie cu ecou în istoria Țării Românești. Familia Zătreanu a dat țării dregători, ctitori de biserici și gospodari de seamă. Dar nu toți moștenitorii și-au purtat numele cu aceeași onoare.
Intră în scenă Iancu Zătreanu, un descendent boier risipitor și sedus de patima jocului de cărți. Într-o seară friguroasă de iarnă, chiar înainte de Crăciunul anului 1810, istoria se schimbă: într-un acces de bravură și inconștiență, Iancu pierde la cărți jumătate din moșie și însăși Cula Zătreanu. Această tragedie personală devine episod emblematic al decăderii unei dinastii.
Se spune că acea noapte a fost tăcută și grea, iar când vestea s-a răspândit, satul a căzut într-o tăcere dureroasă. Boierii vecini vorbeau cu reținere despre ruina Zătrenilor, iar cula, cândva simbol al puterii, a devenit un avertisment – o pildă despre cum un imperiu personal se poate prăbuși într-o singură mână de cărți.

Fortăreață cu suflet – detalii arhitecturale și rafinament nobiliar
Cula Zătreanu nu este doar o construcție – este o declarație de forță, rafinament și adaptare. Zidurile sale masive, groase de 80 cm, au fost ridicate cu o logică militară, dar interiorul dezvăluie o finețe neașteptată: bolți elegante, camere spațioase și un nucleu central înălțat, care oferă priveliști de jur împrejur – pentru admirație în vremuri pașnice și observație în vremuri tulburi.
În secolul al XIX-lea, cula a fost extinsă cu un pridvor elegant, specific culelor sudice, și dependințe laterale. Ulterior, în secolul XX, s-a adăugat Conacul Traian Boicescu, care preia armonios elementele arhitecturale ale culei – terase, foișoare, coloane – creând un ansamblu remarcabil, unic în județul Vâlcea.
Între legendă și adevăr – un castel medieval în Oltenia
Puțini știu că Cula Zătreanu este considerată singurul „castel medieval” al județului Vâlcea. Deși nu are turnuri crenelate în stil occidental, spiritul său este acela al unei fortificații romantice, păstrătoare de taine și suferințe nespuse. Legendele locale vorbesc despre dueluri de onoare, iubiri interzise, trădări de familie și fantome ale trecutului ce încă bântuie holurile.

Azi, meterezele nu mai sunt guri de foc, ci ferestre spre trecut, iar fiecare încăpere ascunde un episod din saga familiei Zătreanu – de la fastul epocii fanariote până la amurgul boierimii românești.
Experiențe autentice în inima Vâlcii
O vizită la Cula Zătreanu nu înseamnă doar explorarea unui monument istoric înscris azi pe Ruta Culelor din proiectul de turism cultural România Atractivă, ci înseamnă pășirea într-un film de epocă. În imediata apropiere, turiștii pot vizita Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae”, ridicată în 1756 și mutată în 1796, cu picturi de o rară frumusețe și cu aerul profund spiritual al vremurilor.

Pe lângă încărcătura istorică, satul Zătreni oferă un cadru natural de o frumusețe liniștitoare, cu dealuri blânde, livezi și păduri tăcute. Este locul perfect pentru cei care vor să descopere o Românie Atractivă și autentică, necosmetizată, dar cu un farmec copleșitor.
Între glorie și ruină, o poveste despre oameni, timp și memorie
Cula Zătreanu nu este doar o clădire de patrimoniu – este o poveste vie despre cum istoria poate fi scrisă nu doar de războaie și domnii, ci și de o mână de cărți, o alegere greșită sau o iubire pierdută. Este un loc care merită descoperit, păstrat și povestit mai departe.
Într-o țară unde multe monumente zac în uitare, Cula Zătreanu strigă în tăcere după recunoaștere și după o nouă șansă – ca un ecou al trecutului care refuză să fie șters. Iar cei care o vizitează, deși monumental nu se află chiar în cea mai bună condiție azi, pleacă de acolo purtând în suflet o bucată din noblețea pierdută a Olteniei.
Textul a fost publicat în numărul 280 al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 aprilie - 14 mai, și în format digital pe platforma paydemic.(revista:280)
