Cula Gheorghe Tătărăscu   o bijuterie arhitecturală a României jpeg

Cula Gheorghe Tătărăscu - o bijuterie arhitecturală a României

­čôü Patrimoniu
Autor: Redac╚Ťia

 Patrimoniul rom├ónesc ascunde adev─ârate bijuterii, multe dintre ele aproape necunoscute publicului larg. Fiecare zon─â ├«n parte aduce ├«n prim plan adev─ârate simboluri ale identit─â╚Ťii na╚Ťionale, iar Oltenia se prezint─â cu ni╚Öte construc╚Ťii cu adev─ârat emblematice: culele.

Re╚Öedinte ale boierilor de odinioar─â, construite cu rol defensiv, in perioada secolelor XVII-XIX, culele sunt adev─ârate turnuri de ap─ârare. De altfel numele de cula vine din turc─â ╚Öi ├«nseamn─â turn. Ultimele cule sunt aduse ├«n aten╚Ťia publicului larg printr-un parteneriat ├«ntre Grupul CEZ ├«n Rom├ónia ╚Öi Institutul Na╚Ťional al Patrimoniului, intitulat Cule ├«n Lumin─â. Cu aceast─â ocazie aducem ╚Öi noi ├«n lumin─â cula Gheorghe T─ât─ârescu, aflat─â ├«n incinta Muzeului arhitecturii populare din Gorj ÔÇô Curti╚Öoara, cartier Curti╚Öoara, ora╚Ö Bumbe╚Öti-Jiu, jude╚Ť Gorj.

DSC04002 jpg jpeg

Fotografia de deschidere a fost realizata de Cronicari Digitali, iaraceasta de Vlad Eftenie.

Aflat─â ini╚Ťial ├«n satul Poiana, comuna Rovinari, cula a fost ├«n─âl╚Ťat─â ├«n jurul anului 1790 de c─âtre negustorul Dobre S├órbu din T├órgu Jiu. Dup─â 1820 a intrat ├«n posesia lui Dinc─â Poenaru (cula este cunoscut─â ┼či sub numele de Cula Poenaru), apoi a lui Dinc─â Schileru ┼či Paulina C─âr─âb─âtescu. Din 1919, cl─âdirea a fost cump─ârat─â de c─âtre Arethia ┼či Gheorghe T─ât─ârescu.  

├Äncep├ónd cu anul 1923, construc╚Ťia a fost supus─â unui amplu proces de restaurare: s-a realizat o instala╚Ťie sanitar─â, instala╚Ťie de curent electric (1923-1935), baie la etaj, c─âmine din teracot─â sm─âl╚Ťuit─â, parchet (1933), t├ómpl─ârie din lemn de stejar (1923), datorit─â importantelor deterior─âri suferite ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial. 

Gheorghe T─ât─ârescu a fost o important─â personalitate politic─â ├«n Rom├ónia interbelic─â, fiind prim ministru ├«ntre 1934-1937 ┼či 1939-1940 ╚Öi Ministru al Afacerilor Str─âine ├«n trei guverne. So╚Ťia sa, Arethia, a prezidat ÔÇ×Liga na╚Ťional─â a femeilor gorjeneÔÇŁ, implic├óndu-se ├«n importante activit─â╚Ťi sociale ┼či culturale, juc├ónd un rol decisiv ├«n construirea ansamblului monumental ÔÇ×Calea EroilorÔÇŁ, realizat de Constantin Br├óncu╚Öi, acesta locuind ├«n cul─â pe parcursul realiz─ârii complexului de la T├órgu Jiu (1937-1938).  

La ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, datorit─â extinderii exploat─ârilor de c─ârbune din zona Rovinari, Sanda T─ât─ârescu Negropontes, fiica fostului politician, ╚Ö-a dat acordul pentru translarea culei ├«n cadrul muzeului etnografic ├«n aer liber din Curti╚Öoara, ├«mpreun─â cu biserica din lemn cu hramul ÔÇ×Sf├óntul Mare Mucenic GheorgheÔÇŁ, casa Mogo╚Ö , precum ╚Öi resturile p─âm├ónte╚Öti ale str─âbunicilor ╚Öi bunicilor paterni (Gheorghe ┼či Dumitrana T─ât─ârescu; general Nicolae T─ât─ârescu ┼či Speran╚Ťa T─ât─ârescu). Procesul de translare a ├«ntregului complex a durat doi ani (2000-2002), iar ├«n interiorul culei este amenajat─â o expozi╚Ťie memorial─â cu caracter permanent: obiecte de uz casnic ╚Öi costume tradi╚Ťionale ╚Ť─âr─âne╚Öti.

Mai multe informa╚Ťii despre cula Gheorghe T─ât─âr─âscu g─âsi╚Ťi aici https://culeinlumina.ro/cula-gheorghe-tatarescu/