Cula Cu╚Ťui ╚Öi povestea so╚Ťiei c─âpitanului de panduri, r─âpit─â de turcii din Ada Kaleh jpeg

Cula Cu╚Ťui ╚Öi povestea so╚Ťiei c─âpitanului de panduri, r─âpit─â de turcii din Ada-Kaleh

­čôü Patrimoniu
Autor: Redac╚Ťia

Patrimoniul rom├ónesc ascunde adev─ârate bijuterii, multe dintre ele aproape necunoscute publicului larg. Fiecare zon─â ├«n parte aduce ├«n prim plan adev─ârate simboluri ale identit─â╚Ťii na╚Ťionale. Dac─â Maramure╚Öul se remarc─â prin bisericele de lemn intrate ├«n patrimoniul UNESCO, iar Transilvania cu ora╚Öele s─â╚Öe╚Öti ╚Öi bisericile fortificate, Oltenia se prezint─â cu ni╚Öte construc╚Ťii cu atev─ârat emblematice: culele.

Re╚Öedinte ale boierilor de odinioar─â, din perioada secolelor XVII-XIX, culele sunt adev─ârate turnuri de ap─ârare. De altfel numele de cula vine din turc─â ╚Öi ├«nseamn─â turn. ╚śi inspira╚Ťia acestor construc╚Ťii este din spa╚Ťiul balcanic. Cule se g─âsesc ├«nc─â ├«n Bulgaria, Albania, Grecia, Serbia, Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Regiunea Kosovo ╚Öi, la nord de Dun─âre, ├«n sudul Rom├óniei, cu prec─âdere ├«n Oltenia. 

Ultimele cule sunt aduse ├«n aten╚Ťia publicului larg printr-un parteneriat ├«ntre Grupul CEZ ├«n Rom├ónia ╚Öi Institutul Na╚Ťional al Patrimoniului, intitulat Cule ├«n Lumin─â. Cu aceast─â ocazie aducem ╚Öi noi ├«n lumin─â c├óteva dintre aceste construc╚Ťii. Una dintre ele este Cula Cu╚Ťui din Sat Bro╚Öteni, comuna Bro╚Öteni, jude╚Ť Mehedin╚Ťi

La ├«nceputul secolului al XIX-lea, familia Cu╚Ťui avea o construc╚Ťie mai veche, ce a fost distrus─â de atacurile turce╚Öti. Legenda spune c─â un grup de turci din insula Ada-Kaleh au r─âpit-o pe so╚Ťia lui Ghi╚Ť─â Cu╚Ťui, c─âpitan de panduri. Pentru r─âscump─ârare, pandurul a v├óndut o parte din p─âm├ónt, cl─âdind mai apoi cas─â ├«nt─ârit─â, o cul─â. Cert este c─â ├«n jurul anului 1815, Ghi╚Ť─â Cu╚Ťui a construit cula, ├«mpreun─â cu fiul s─âu, Constantin. Zidurile sunt groase de circa 1-1,10m.Acestea erau str─âpunse de metereze, prin care se ap─âra accesul ├«n cul─â.

├Än 1836, Constantin Cu╚Ťui a ctitorit biserica ÔÇťSfin╚Ťii ├Ämp─âra╚ŤiÔÇŁ aflat─â ├«n apropiere, pictura fiind terminat─â ├«n anul 1840 pe cheltuiala fiului s─âu, Mihalache. P─âr─âsit─â ├«n 1916, casa-cul─â a fost devastat─â de c─âtre trupele de ocupa╚Ťie germane ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial din 1916-1919. 

Dup─â 1930, Constantin I. Cu╚Ťui ╚Öi Ioana Cu╚Ťui au ├«ncercat o restaurare a cl─âdirii, dar f─âr─â succes. ├Än timpul iernii 1953-1954, acoperi╚Öul culei s-a pr─âbu╚Öit din cauza greut─â╚Ťii z─âpezii. Cula Cu╚Ťui a r─âmas ├«n ruin─â p├ón─â ├«n anul 1963, c├ónd DSAPC Oltenia, prin arhitectul Iancu Atanasescu, a realizat proiectul de restaurare.

v cula cutui fatada 1962 fatada principala jpg jpeg

Din anul 1965, proiectul a fost preluat de c─âtre arhitectul Rodica M─ânciulescu, care a continuat lucr─ârile p├ón─â la finalizarea lor, ├«n 1968. P├ón─â ├«n anul 1990 aici a func╚Ťionat un muzeu etnografic.  

├Än primul deceniu al secolului XX, cula a fost retrocedat─â mo╚Ötenitorilor familiei Cu╚Ťui. ├Än prima faz─â de construc╚Ťie cula avea la etaj 3 ├«nc─âperi, ├«n care accesul se f─âcea din cerdac. Ast─âzi exist─â 3 ├«nc─âperi ╚Öi un hol, accesul se face din pridvor. 

Mai multe informa╚Ťii despre cula Cornoiu si proiectul Cule ├«n Lumin─â accesati https://culeinlumina.ro/cula-cutui/