Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí

Christ of Saint John of the Cross (Hristos al Sfântului Ioan al Crucii), pictat de Salvador Dalí în 1951, se află în colecția Galeriei de Artă și a Muzeului Kelvingrove din Glasgow. Îl înfățișează pe Isus Hristos pe cruce, cu un cer întunecat deasupra unei ape, pe care plutește o barcă cu pescari.

Este o reprezentare a crucificării, lipsită însă de cuie, sânge și fără coroana de spini. Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel. „În primul rând, în 1950, am avut un vis cosmic în care vedeam această imagine în culoare și care, în visul meu, reprezenta nucleul din atom. Acest nucleu a căpătat mai târziu un sens metafizic; l-am considerat însăși unitatea universului, Hristos!”, a explicat pictorul spaniol.

Compoziția se bazează pe triunghi și cerc (triunghiul este format de brațele lui Hristos, iar cercul este format de capul Mântuitorului). Triunghiul, deoarece are trei laturi, poate fi privit ca o referință la Treime, iar cercul poate fi o aluzie la gândirea platoniciană. Cercul reprezintă Unitatea: toate lucrurile există în „trei”.

Este cunoscută excentricitatea lui Dalí în artă, dar în viața de zi cu zi; pentru a crea figura lui Hristos, pictorul l-a pus pe cascadorul de la Hollywood Russell Saunders să fie suspendat de un portal, astfel încât să poată vedea cum va apărea corpul din unghiul dorit și să prevadă forța gravitației asupra corpului uman. Apa din tablou este golful Port Lligat, reședința lui Dalí la momentul realizării picturii.

Capodopera a fost expusă pentru prima dată la Galeria și Muzeul de Artă Kelvingrove la 23 iunie 1952. În 1961, un vizitator a atacat pictura cu o piatră și a rupt pânza cu mâinile. A fost restaurată cu succes timp de câteva luni de către conservatorii de la Kelvingrove.

Însă tabloul a continuat să genereze controverse. În 2009, criticul de artă Jonathan Jones l-a descris ca fiind „kitsch și ciudat”, dar a remarcat că pictura a fost „la bine sau la rău, probabil cea mai durabilă viziune a crucificării pictată în secolul XX”.

În mai 2013, poetul britanic John Cooper Clarke a descris această imagine ca fiind complet diferită de orice altă imagine a crucificării, deoarece unghiul de vedere transmite durerea suspendată a acestei metode de execuție.

Fragmentul face parte din articolul „Secretele și controversele din spatele unei capodopere”, publicat în numărul 256 al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 mai - 14 iunie, și în format digital pe platforma paydemic.