Cotrocenii, Leul ┼či geni┼čtii, muzeul de la metrou  Traseu cultural prin sectorul 6 al Capitalei jpeg

Cotrocenii, Leul ┼či geni┼čtii, muzeul de la metrou. Traseu cultural prin sectorul 6 al Capitalei

­čôü Patrimoniu
Autor: Georgeta Cucu, Ramona Oprea, Dana Mitache, Bianca Sora, Vlad Petcu

Ce ├«nseamn─â sectorul 6 din Bucure╚Öti pentru turism? Aproape nimic la prima vedere ÔÇô cu greu ar g─âsi bucure┼čteanul de r├ónd, sau un turist, cel pu┼úin cinci obiective de neratat ├«n cel mai t├ón─âr sector al Capitalei. V─â facem o propunere: s─â parcurgem, cu ochii min┼úii, un traseu ├«n care au fost incluse c├óteva locuri pe l├óng─â care trecem ├«n mod curent, f─âr─â s─â le ┼čtim cu adev─ârat istoriile: Gr─âdina Botanic─â, Palatul Cotroceni, Monumentul Geniului, obeliscul Gheorghe Caranda, Fabrica Apaca, Universitatea Politehnica, Sta╚Ťia de metrou Politehnica. 

Punctul de plecare al traseului nostru va fi Gr─âdin─â Botanic─â. Dar povestea trebuie s─â ├«nceap─â cu mult mai devreme, de la Codrii Vl─âsiei care ├«nconjurau vechiul schit al Cotrocenilor ÔÇô ┼či care, foarte de┼či fiind, erau folosi┼úi adesea drept ascunz─âtoare de haiducii ┼či de ho┼úii care doreau s─â scape de prigoana pornit─â ├«mpotriva lor de c─âtre domnie.

Gr─âdina Botanic─â ÔÇ×Dimitrie Br├óndz─âÔÇŁ 

Gr─âdina Botanic─â din Bucure┼čti a fost ├«nfiin┼úat─â ├«n anul 1860, pe l├óng─â Facultatea de Medicin─â ┼či Farmacie, de c─âtre doctorul Carol Davila. Spa╚Ťiul viitoarei gr─âdini abia fusese delimitat de cel al caselor domne╚Öti ╚Öi de M─ân─âstirea Cotroceni prin ╚Öoseaua pe care predecesorul lui Alexandru Ioan Cuza, Barbu ╚śtirbei, o trasase. Decretul de ├«nfiin╚Ťare a fost semnat de c─âtre Cuza la 5 noiembrie. La acea dat─â, Gr─âdina Botanic─â ocupa o suprafa┼ú─â relativ redus─â (7 ha) ╚Öi era localizat─â ├«n partea st├óng─â a ┼×oselei Cotroceni.

├Än anul 1874, Gr─âdina Botanic─â a fost mutat─â de pe vechiul amplasament ├«n centrul ora┼čului, pe terenurile palatului Vasile Su┼úu situate ├«n fa┼úa Universit─â┼úii. ├Än acela┼či an, institu┼úia a trecut ├«n componen┼úa Universit─â┼úii din Bucure┼čti, func┼úion├ónd pe l├óng─â Facultatea de ┼×tiin┼úe ┼či av├ónd la conducere pe remarcabilul Dimitrie Br├óndz─â. Acesta ╚Öi-a dat repede seama c─â locul nu este deloc propice dezvolt─ârii unei gr─âdini botanice. Din acest motiv a f─âcut numeroase demersuri pe l├óng─â principele Carol I s─â g─âseasc─â o variant─â mai bun─â.

gradina jpg jpeg

Abia dup─â R─âzboiul de Independen╚Ť─â, ├«n 1884, s-au g─âsit fondurile necesare pentru Gr─âdina Botanic─â. S-a decis revenirea pe vechiul amplasament, dar spa╚Ťiul alocat era considerabil mai mare dec├ót ├«n vremea lui Cuza. Dou─â momente de cump─ân─â ├«╚Öi pun amprenta asupra istoriei acestei institu╚Ťii: trecerea ├«n administra╚Ťia Prim─âriei Bucure╚Öti, ├«n 1932, c├ónd rolul de cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â aproape a fost anulat, ╚Öi 4 aprilie 1944, c├ónd, ├«n urma bombardamentelor aliate, s-au produs pagube substan┼úiale, afect├ónd puternic cl─âdirile existente, colec┼úiile de plante, spa┼úiile exterioare ┼či implicit desf─â┼čurarea activit─â┼úilor didactice ┼či ┼čtiin┼úifice. Situa┼úia Gr─âdinii Botanice s-a schimbat ├«ns─â radical ├«ncep├ónd cu anul 1954, c├ónd a trecut din nou sub conducerea Universit─â┼úii din Bucure┼čti, pozi┼úie pe care ┼či-o men┼úine ┼či ├«n prezent.

Vizitatorii se pot bucura de aerul curat ╚Öi de coloritul florilor ╚Öi plantelor aproape ├«n fiecare anotimp. Ansamblul Gr─âdinii Botanice cuprinde ┼či un muzeu care se afl─â la intrarea ├«n parc ÔÇô ad─âpostit ├«ntr-o cl─âdire foarte frumoas─â, ├«n stil br├óncovenesc ÔÇô, dar ╚Öi serele cu mii de specii de plante.

Dealul Cotrocenilor: de la haiduci la Curte domneasc─â ╚Öi re╚Öedin╚Ť─â preziden╚Ťial─â 

Istoria Cotrocenilor ├«ncepe acum mai bine de 400 de ani. ├Än v├órful dealului cu acela╚Öi nume se afla un schit de c─âlug─âri denumit Cotrocenii de sus. Aceasta, pentru a face deosebirea de Cotrocenii de jos, denumire care se referea la satul de c─âr─âmidari aflat la baza dealului. Satul si mo┼čia sunt atestate documentar pentru prima oar─â ├«ntr-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614 sub forma Cotroceni. Dar ele au existat cu siguran┼ú─â ┼či ├«nainte de 1600, deoarece primii proprietari pe care-i men┼úioneaz─â documentele, ╚Öi anume: Stoica, Preda ┼či Istfan, sus┼úin c─â, ├«nainte de a fi devenit proprietatea domneasc─â a lui Mihai Viteazul, ei au st─âp├ónit Cotrocenii. ├Än anul 1669, domnul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, ╚śerban Cantacuzino, ├«ncepe reconstruc╚Ťia m─ân─âstirii, lucrare continuat─â ┼či de urma╚Öul s─âu la domnie, Constantin Br├óncoveanu.

fddf jpg jpeg

Nici Tudor Vladimirescu nu ocole╚Öte acest loc. ├Än 1821 hot─âr─â╚Öte s─â-╚Öi a╚Öeze tab─âra aici pentru a controla mai bine deciziile autorit─â╚Ťilor ╚Ť─ârii, Cotrocenii devenind centrul revolu╚Ťiei. Revolu┼úia din 1848, din ╚Üara Rom├óneasc─â, ├«┼či are deznod─âm├óntul la Cotroceni, unde a fost citit─â Proclama┼úia ├Änaltei Por┼úi, care condamna ac╚Ťiunea rom├ónilor de a se elibera de sub jugul otoman. Dup─â citirea documentului au urmat arestarea ┼či ├«ncarcerarea la Cotroceni a numero┼či revolu┼úionari ┼či personalit─â┼úi notabile ale Capitalei.

├Än timpul domniei lui Barbu ╚śtirbei (iunie 1849-octombrie 1853; octombrie 1854-iunie 1856) se construiesc casele domne╚Öti, care au devenit re┼čedin┼úa oficial─â de var─â a domnilor ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. Sub coordonarea arhitectului Anton Hefft, lucr─ârile de modificare ┼či renovare, dar ┼či de amenajare a unor spa┼úii cu mobilier, vase ┼či textile decorative europene, importate prin comenzi speciale de la Viena sau Paris, vor conferi un aspect modern acestui veritabil palat. ├Än aceea┼či perioad─â s-a amenajat ┼či parcul Palatului Cotroceni, component─â indispensabil─â oric─ârei re┼čedin┼úe, sub coordonarea directorului Gr─âdinilor Publice, arhitectul peisagist Carl Meyer, ref─âc├óndu-se zidul de ├«mprejmuire ┼či mont├óndu-se felinare pentru iluminatul nocturn. Tot cu aceast─â ocazie se taie drum prin Codrii Vl─âsiei, desp─âr╚Ťind domeniul m─ân─âstirii de zona gr─âdinii botanice de azi.

Odat─â cu Unirea Principatelor ╚Öi formarea Rom├óniei, domnitorul Alexandru Ioan Cuza decide ca ansamblul domnesc de pe l├óng─â m─ân─âstirea Cotroceni s─â fie folosit ├«n continuare drept re╚Öedin╚Ť─â domnesc─â de var─â pentru domnii noului stat. Principele Carol I, venit pe tron ├«n 1866, prime╚Öte vechile case domne╚Öti. El hot─âr─â╚Öte s─â construiasc─â un palat ├«n folosin╚Ťa mo╚Ötenitorilor coroanei. Planurile palatului au fost realizate de Paul Gottereau ├«n stil clasic vene╚Ťian. Ulterior, Regele Ferdinand ╚Öi Regina Maria se mut─â la Cotroceni. 

Dup─â Marea Unire, palatul a cunoscut modific─âri ┼či ad─âugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez ÔÇô iar Regina Maria a l─âsat la Cotroceni o amprent─â inconfundabil─â, personalizare care poart─â pecetea spiritului s─âu cu ├«nclina┼úii v─âdit artistice. ├Än perioada comunist─â, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Seismul din 1977 l-a afectat puternic, a┼ča c─â au urmat ample lucr─âri de renovare. Cu aceast─â ocazie a fost ad─âugat─â ╚Öi o arip─â nou─â, care, dup─â 1989, a devenit sediul Administra┼úiei Preziden┼úiale a Rom├óniei. Partea veche a ansamblului a devenit Muzeul Na╚Ťional Cotroceni, iar biserica m─ân─âstirii de odinioar─â a fost reconstruit─â.

pionier jpg jpeg

Dar din pove╚Ötile despre Cotroceni nu pot s─â lipseasc─â cele despre faimoasa Gar─â Cotroceni, construit─â ├«n 1872, azi desfiin╚Ťat─â. A┼ča c─â, dup─â un mic urcu┼č, ajungem la intersec┼úia ╚śoselei Cotroceni cu Bulevardul Geniului ┼či ├«nt├ólnim o cl─âdire cu totul atipic─â: este chiar cl─âdirea fostei g─âri Cotroceni, prima gar─â regal─â, care era situat─â exact l├óng─â palat. Linia de cale ferat─â venea de la Gara de Nord prin Groz─âve╚Öti ÔÇô iar gara ├«n sine a servit ├«n principal trenurilor regale p├ón─â ├«n 1945. A fost dezafectat─â ├«n anii ÔÇÖ60 ├«mpreun─â cu linia care o deservea. Ast─âzi, vechea gar─â este intrarea ├«n palat dinspre Bulevardul Geniului.  

Leg─âtura dintre Arma Geniului ┼či Leu 

Din aceast─â intersec╚Ťie anume, Bulevardul Geniului se continu─â cu ╚śoseaua Groz─âve╚Öti, iar drumul pe care am urcat, ╚śoseaua Cotroceni, cu Bulevardul Iuliu Maniu. Traseul nostru continu─â pe acest din urm─â bulevard, iar prima oprire este la Monumentul Eroilor din Arma Geniului sau, a╚Öa cum este cunoscut de bucure╚Öteni, statuia Leul.

Ini╚Ťiativa ridic─ârii acestui monument a apar┼úinut generalului Constantin ╚śtef─ânescu-Amza, comandant la acea vreme a ╚Öcolii ce preg─âtea geni╚Ötii. El este ╚Öi primul director al Muzeului Militar din Bucure╚Öti. Monumentul onoreaz─â memoria solda╚Ťilor rom├óni din arma Geniului c─âzu╚Ťi pe frontul de lupt─â ├«n anii Primului R─âzboi Mondial ÔÇô ┼či a fost dezvelit la 29 iunie 1929 de c─âtre Alte┼úa Sa Regal─â Nicolae, Principe al Rom├óniei, ├«n cadrul unei grandioase festivit─â┼úi ├«n prezen┼úa reprezentan┼úilor Casei Regale, a guvernului, a capilor o┼čtirii, a unui mare num─âr de generali de geniu activi ┼či ├«n rezerv─â, a ┼čefilor serviciilor ┼či comandamentelor unit─â┼úilor de geniu, a ├«ntregului corp ofi┼úeresc ┼či profesoral al ┼×colilor de Geniu ┼či a tuturor elevilor acestora. Finan╚Ťarea realiz─ârii statuii s-a f─âcut prin colectare public─â de fonduri.

leu jpg jpeg

Elementul dominant al monumentului, leul, ÔÇ×simbolizeaz─â chintesen┼úa t─âriei armatei rom├óne, sufletul mare, m├óndru ┼či generos al soldatului rom├ónÔÇŁ . El este prezentat st├ónd cu labele din fa┼ú─â pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, ┼úeava unui mortier, peste care se desf─â┼čoar─â faldurile unui drapel. ├Än cele patru col╚Ťuri ale soclului se afl─â statuile a patru osta╚Öi reprezent├ónd specialit─â┼úile armei geniu: pionieri, c─âi ferate, pontonieri ┼či telefoni┼čti-telegrafi┼čti. Pe soclu sunt reprezentate patru basoreliefuri care ilustreaz─â aspecte din activitatea fiec─ârei specialit─â╚Ťi.  

Inscrip╚Ťia de pe monument: ÔÇ×Spune┼úi genera┼úiilor viitoare c─â noi am f─âcut suprema jertf─â pe c├ómpurile de b─âtaie pentru ├«ntregirea neamuluiÔÇŁ a fost descompletat─â ├«n timpul comunismului, c├ónd au disp─ârut cuvintele ÔÇ×pentru ├«ntregirea neamuluiÔÇŁ. Ele au fost read─âugate prin demersul f─âcut de revista ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ, condus─â de poetul Adrian P─âunescu.

Statuile pe care nimeni nu le mai cunoa╚Öte 

┼×i dac─â v─â spunem c─â de la statuia Leu p├ón─â la intersec╚Ťia urm─âtoare, cu Bulevardul Vasile Milea, sunt dou─â statui reprezent├ónd dou─â personaje cel pu╚Ťin la fel de interesante din istoria Rom├óniei, ne-a╚Ťi crede? Ne referim la statuia lui Panaite Donici ╚Öi la obeliscul dedicat lui Gheorghe Caranda ÔÇô primul aviator rom├ón mort ├«ntr-un accident aviatic, ├«n 1912.

Panaite Donici a fost ministru al Lucr─ârilor Publice ├«n Moldova ┼či ministru al Agriculturii, Comer┼úului ┼či Lucr─ârilor Publice ├«n vremea lui Al. Ioan Cuza ╚Öi a lui Carol I. De asemenea, el este ├«ntemeietorul ┼×colii Na┼úionale de Poduri ┼či ┼×osele din Bucure┼čti (1864) ╚Öi autorul primei Legi a drumurilor din Rom├ónia. Panaite Donici este considerat ÔÇ×organizatorul trupelor de geniuÔÇŁ din Rom├ónia.

semn jpg jpeg

Urm─âtorul monument este dedicat celui care apare primul, chiar ├«naintea lui Aurel Vlaicu, pe Monumentul Eroilor Aerului din Bucure╚Öti. Este vorba de locotenentul Gheorghe Caranda. Zburase al─âturi de prin╚Ťul George Valentin Bibescu, al─âturi de Aurel Vlaicu ╚Öi de al╚Ťi c├ó╚Ťiva pionieri ai avia╚Ťiei rom├óne╚Öti. Era deja unul dintre cei mai buni aviatori rom├óni ÔÇô iar presa francez─â ├«l considera ┼či unul dintre cei mai agili zbur─âtori ai Europei... Destinul i-a fost ├«ns─â potrivnic: ├«n ziua de 20 iunie 1912, bravul aviator Gheorghe Caranda a pierit ├«ntr-un accident chiar pe c├ómpul de avia╚Ťie de la Cotroceni. Locotenentul Constantin Fotescu, martor al groaznicului accident, a descris scena: ÔÇ×Urm─ârisem cu aten╚Ťiune zborul locotenentului Gheorghe Caranda ╚Öi, mai ales, ├«mi era ├«ntip─ârit─â ├«n minte pr─âbu╚Öirea aparatului. Cu aceast─â impresie grozav─â alergam s─â ajung la sf─âr├óm─âturile biplanului. Cum se f─âcuse c─âderea, eram sigur c─â locotenentul trebuia s─â fie mort, totu╚Öi alergam parc─â spre a-l salva. Ajuns aici, ├«n fa╚Ťa acestor sf─âr├óm─âturi, corpul locotenentului ├«mi ap─âru imediat. Motorul era deasupra fe╚Ťei lui ╚Öi ├«n frunte era ad├ónc ├«nfipt─â p├ón─â ├«n creier o arip─â a ma╚Öinii. (...) Nou─â, tovar─â╚Öilor lui, trebuie ca aceast─â scen─â s─â ne r─âm├ón─â pe veci ├«n fa╚Ťa ochilor ╚Öi de aceea l-am fotografiatÔÇŁ .

A.P.A.C.A: Atelierele de Produc╚Ťie Armament ╚Öi Confec╚Ťii ale Armatei 

C├ónd cele dou─â bulevarde, Iuliu Maniu ╚Öi General Vasile Milea, se ├«nt├ólnesc avem ├«n fa╚Ťa ochilor perspectiva unei noi pove╚Öti despre unul dintre cele mai mari centre de for╚Ť─â de munc─â din perioada comunist─â: Fabricile APACA. Celebra platform─â industrial─â a fost loc de munc─â pentru mai bine de 20.000 de angaja╚Ťi ├«nainte de 1989. ├Än acest moment, ├«n acest complex func╚Ťioneaz─â aproape 200 de firme (magazine, sedii de b─ânci, patiserii, mici atelire de confec╚Ťii etc.).

apaca jpg jpeg

Platforma comercial─â era asemenea unui mic or─â╚Öel pentru muncitorii care lucrau ├«n complex, cu alimentar─â, ╚Öcoli, cre╚Ö─â pentru copii angaja╚Ťilor, locuin╚Ťe. Acronimul A.P.A.C.A ├«nseamn─â Atelierele de Produc╚Ťie Armament ╚Öi Confec╚Ťii ale Armatei ╚Öi este cu mult mai vechi dec├ót fabrica ridicat─â de comuni╚Öti. ├Än 1881 luau fiin╚Ť─â aici primele ateliere de confec╚Ťii, care erau dedicate cu prec─âdere militarilor. Ulterior, produc╚Ťia se va diversifica, iar ├«n 1949, c├ónd este inaugurat─â noua fabric─â, ea nu mai producea doar pentru armat─â, ci era o ├«ntreprindere de confec╚Ťii ├«n toat─â regula. Chiar dac─â, spre sf├ór╚Öit, producea ╚Öi haine pentru femei, fabrica a r─âmas faimoas─â pentru costumele de b─ârba╚Ťi. Fiind legat─â de numele lui Gheorghiu-Dej, care se ├«mbr─âca de aici, marca a devenit simbol al hainelor ÔÇ×cu ┼čtaifÔÇŁ, pentru nomenclaturi╚Öti.

╚ścoala tehnic─â superioar─â, ╚ścoala Na╚Ťional─â de Poduri ╚Öi Sosele, Politehnica Bucure┼čti 

R─âm├ónem ├«n apropiere ╚Öi redirec╚Ťion─âm pove╚Ötile c─âtre Politehnica. ╚ścoala tehnic─â superioar─â, cea care este precursoarea Politehnicii, a func╚Ťionat ├«n diverse locuri din Bucure╚Öti, ├«nc─â de la 1818, sub ├«ndrumarea mai multor directori-personalit─â╚Ťi de seam─â, printre care: Gheorghe Laz─âr, I.C. Br─âtianu sau Petrache Poenaru. Cursurile au fost oprite de evenimentele ce au avut loc ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â: r─âzboiul ruso-turc, revolu╚Ťiile de la 1821, 1848 etc.

Interesant este faptul c─â statutul Societ─â╚Ťii politehnice nu este decis la Bucure╚Öti, ci la Foc╚Öani; aceasta, ├«n vremea construirii liniei de cale ferat─â Foc╚Öani-M─âr─â╚Öe╚Öti de c─âtre inginerii rom├óni. ├Än 1888, la Foc╚Öani, 52 de fondatori ÔÇô ingineri ╚Öi arhitec╚Ťi ÔÇô voteaz─â acest statut. Sub conducerea lui Gheorghe Duca, la 1 aprilie 1881, institu╚Ťia cap─ât─â o nou─â structur─â, sub denumirea de ÔÇ×╚ścoala Na╚Ťional─â de Poduri ╚Öi SoseleÔÇŁ, iar la 10 iunie 1920 a fost ├«nfiin╚Ťat─â ╚ścoala Politehnic─â din Bucure╚Öti, av├ónd patru sec╚Ťii: Electromecanic─â, Construc╚Ťii, Mine ╚Öi Metalurgie, Sec╚Ťia Industrial─â. Odat─â cu abdicarea lui Carol al II-lea, ├«n 1940, ╚ścoala Politehnic─â devine Politehnica Bucure╚Öti. 

Primele sec╚Ťii ale ┼čcolii au fost de ingineri de construc╚Ťii drumuri ╚Öi poduri ╚Öi cl─âdiri. Abia ├«n 1901 se pune problema politehniz─ârii ╚Öcolii de drumuri ╚Öi poduri, de c─âtre profesorul Elie Radu, inginer absolvent al acestei institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├ónt. Acesta ridic─â ╚Öi problema utilit─â╚Ťilor edilitare din Bucure╚Öti: canalizare, ap─â, electricitate. ├Än 1905 se ├«nfiin╚Ťeaz─â astfel catedra de electrotehnic─â, condus─â de profesorul Carpen. Gogu Constantinescu, absolvent al Politehnicii ├«n 1904-1905, construie╚Öte primul pod de beton armat ├«n Bucure╚Öti, ├«n parcul Carol. ├Än 1963, profesorul Constantin Niculescu ├«ncepe construirea noului edificiu al institutului Politehnic ├«n Bucure╚Öti, iar ├«n 1969 se dau ├«n folosin╚Ť─â primele corpuri de cl─âdire din noul sediu.  

Muzeul necunoscut de la sta┼úia de metrou Politehnica 

Poate printre cele mai interesante ╚Öi nea╚Öteptate obiective ale acestui tur este sta╚Ťia de metrou Politehnica ÔÇô cea care cuprinde un sit geologic unic ├«n lume. Cu un trafic relativ mic fa╚Ť─â de alte sta╚Ťii de metrou din Bucure╚Öti, mii de oameni tranziteaz─â totu╚Öi acest loc zilnic ÔÇô dar c├ó┼úi sunt cei care ┼čtiu c├óte ceva despre comoara care li se a┼čterne, la propriu, la picioare? Pardoseala sta┼úiei este realizat─â din marmur─â roz, colorat─â ├«n modele neobi┼čnuite, care sunt de obicei extrem de rare ├«n pl─âcile de marmur─â. Pu┼úini pasageri le observ─â ÔÇô ┼či mai pu┼úini ┼čtiu c─â p─â┼česc pe fosile vechi de 80 de milioane de ani. Construit─â ├«n perioada regimului comunist, ├«n 1983, sta╚Ťia a fost decorat─â cu dale de calcar extrase din Mun╚Ťii Apuseni (Gil─âu), ├«ns─â la momentul respectiv nimeni nu ╚Ötia c─â formele vizibile pe buc─â╚Ťile de marmur─â sunt fosile ale fiin╚Ťelor preistorice ÔÇô mai exact, fosile ale unor vie╚Ťuitoare marine ce au tr─âit la mic─â ad├óncime, ├«n perioada Jurasicului. 

metrou jpg jpeg

Mun┼úii Apuseni s-au creat exact ├«n aceast─â perioad─â de timp, datorit─â convergen┼úei micropl─âcilor Tisia ┼či Dacia ÔÇô ┼či pe m─âsur─â ce pl─âcile s-au ciocnit, muntele a crescut din marea care con┼úinea aceste viet─â┼úi marine. De-a lungul a milioane de ani, exoscheletele ┼či corpurile lor au fost fosilizate ├«n calcar. Geologii sunt de acord c─â aceste fosile ├«ncorporate ├«n dalele de marmur─â de la sta┼úia de metrou Politehnica au o valoare ┼čtiin┼úific─â incomensurabil─â.

Fosilele provin de la scoici, alge, melci, corali ┼či rudi┼čti. Cele mai numeroase organisme sunt rudi┼čtii, care sunt ni┼čte viet─â┼úi cu un exoschelet conic care era ├«nfipt ├«n solul de pe fundul m─ârii, similar cu un morcov. Se presupune c─â me╚Öterii care au construit sta╚Ťia de metrou s-au gr─âbit s─â termine lucrarea ╚Öi nu au observat ce ├«nglobeaz─â marmura. Ce-i drept, abia ├«n 1994 au fost v─âzute aceste forma╚Ťiuni de c─âtre un student la geodezie-geografie, acum profesor (care vine ├«n fiecare an cu elevii ╚Öi face lec╚Ťie deschis─â la sta╚Ťia de metrou). 

C├óndva, Metrorex se l─âuda c─â ar avea inten╚Ťia de a ├«nfiin╚Ťa ├«n aceast─â sta╚Ťie ÔÇ×Muzeul de 3 minuteÔÇŁ: urmau s─â apar─â ├«n sta┼úie panouri cu informa╚Ťii despre evolu╚Ťia animalelor marine, a perioadelor preistorice etc. Ca multe alte proiecte, ┼či acesta a r─âmas doar ├«n stadiu de idee, fie ea ┼či una generoas─â.

┼×i dac─â ast─âzi ne dorim, pe bun─â dreptate, o re╚Ťea mai extins─â de metrou, poate ar trebui amintit c─â suntem singura ┼úar─â din Europa care, ├«nainte de 1989, a b─âtut recordul la construirea kilometrilor de linie de metrou: 5 km/an, doar cu resurse rom├óne╚Öti. Dup─â 1990, ritmul construirii liniilor de metrou a ├«ncetinit semnificativ.

Traseul pietonal ÔÇ×De la Gr─âdin─â la Uzin─âÔÇŁ a fost realizat de o echip─â de voluntari ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Tineri Voluntari pentru Patrimoniul Rom├ónescÔÇŁ al Asocia╚Ťiei Turism Istoric. Turul ghidat a fost realizat ├«n luna septembrie 2017 ╚Öi a adunat aproape 50 de participan╚Ťi, curio╚Öi s─â descopere o parte din pove╚Ötile sectorului 6 al Capitalei.