Córdoba, splendidul oraș maur al Spaniei jpeg

Córdoba, splendidul oraș maur al Spaniei

Ora╚Öul andaluz C├│rdoba este, dup─â standarde moderne, un ora╚Ö mic. A fost o vreme ├«ns─â ÔÇô demult, cu mai bine de 1000 de ani ├«n urm─â ÔÇô c├ónd era nu doar cel mai mare ora╚Ö din Europa, dar ╚Öi un centru cultural deosebit. C├│rdoba, pe-atunci capital─â de califat ╚Öi cel mai splendid ora╚Ö maur din peninsula iberic─â, ajungea la jum─âtate de milion de locuitori (ast─âzi are pu╚Ťin peste 300.000) ╚Öi atr─âgea oameni din toate col╚Ťurile Europei ╚Öi mai departe, veni╚Ťi pe malurile r├óului Guadalquivir s─â admire un ora╚Ö ce rivaliza ├«n m─âre╚Ťie cu marile ora╚Öe orientale.

Asupra Cordobei ╚Öi-au l─âsat amprenta, pe r├ónd, romanii, vizigo╚Ťii, maurii, evreii ╚Öi cre╚Ötinii. Ora╚Öul p─âstreaz─â p├ón─â ├«n zilele noaste aceste urme ce-i confer─â o identitate aparte ├«n peisajul Spaniei, dar poate mai pu╚Ťin ├«n zona Andaluziei, unde mo╚Ötenirea maur─â, cea mai pregnant─â dintre toate, se-├«nt├ólne╚Öte la tot pasul, mai ales la Mezquita.

Córdoba a fost cel mai mare oraș din lume în secolul X

Istoricii au estimat c─â ├«n secolul X C├│rdoba era cel mai mare ora╚Ö din lume, cu cel pu╚Ťin 500.000 de locuitori. Unii vorbesc chiar de cifra de un milion;prin compara╚Ťie, s─â ne g├óndim c├ónd a trecut Londra de acest prag ÔÇô pe la 1800. Ora╚Öul iberic a ajuns la acest nivel dup─â c├óteva sute de ani de dezvoltare, mai ├«nt├ói ca ora╚Ö al unei provincii romane, apoi ca ora╚Ö vizigot, cucerit ├«n 711 de arabi. A devenit apoi, ├«n anul 766, capitala emiratului al-Andalus (transformat ulterior ├«n califat), iar ├«n perioada de apogeu al statului maur, C├│rdoba era cel mai avansat centru politic, economic ╚Öi cultural din Europa. Un exemplu:biblioteca de aici era, la momentul respectiv, cea mai bogat─â din lume, cu sute de mii de volume (├«ntre 400.000 ╚Öi un milion).

Așa cum se întâmplă de obicei în istorie, epoca de aur a Cordobei nu a durat mult. Orașul a intrat în declin odată cu califatul (dispărut în 1031) și a cedat locul Seviliei, devenită între timp noul mare centru urban din peninsulă. Córdoba a redevenit oraș creștin în anul 1236, cucerit de Regele Ferdinand al III-lea, însă integrarea în statul castilian nu a adus o renaștere a orașului, ci dimpotrivă. Declinul s-a accentuat, iar în secolul al XVIII-lea, Córdoba număra doar 20.000 de locuitori. Era foarte departe de gloria de altădată, pe care n-o va mai atinge, de altfel, niciodată.

Cartierul istoric și Mezquita

site 0313 0001 750 0 20090929160107 jpg jpeg

Cartierul istoric din C├│rdoba e un labirint de str─âdu╚Ťe cochete cu piatr─â cubic─â, alei ce-apar ╚Öi dispar din senin, pie╚Ťe medievale ╚Öi gr─âdini ascunse ├«n cur╚Ťile interioare ale caselor vechi, adev─ârate oaze ├«n c─âldura dogoritoare a verii andaluze.Toate sunt desf─â╚Öurate ├«ntr-o zon─â declarat─â Patrimoniu Mondial UNESCO, ├«n centrul c─âreia se g─âse╚Öte cl─âdirea-simbol a ora╚Öului:Marea Moschee din C├│rdoba, cunoscut─â de to╚Ťi drept Mezquita. C├óndva una dintre cele mai mari moschei din lume (chiar a doua ca m─ârime dup─â cea de la Mecca), Mezquita este, al─âturi de Alhambra, cel mai important monument maur din Spania.

Mezquita, al c─ârei nume ne duce cu g├óndul la un diminutiv afectuos, este construc╚Ťia care define╚Öte C├│rdoba. Dateaz─â din perioada ├«n care lumea se ├«nv├órtea ├«n jurul Cordobei:istoria ei ├«ncepe ├«n 786, c├ónd este ridicat─â prima moschee, dar forma pe care o vedem ast─âzi i-a fost dat─â la finalul secolului X.

Dup─â ce treci de curtea interioar─â, protejat─â de soare de umbra portocalilor (nu degeaba se nume╚Öte Patio de los Naranjos), p─âtrunzi ├«ntr-un spa╚Ťiu dominat de o p─âdure de coloane ╚Öi arcade aparent nesf├ór╚Öite. Aceste elemente arhitectonice reprezint─â o inova╚Ťie a celor care au construit moscheea din C├│rdoba ╚Öi dac─â le-a╚Ťi mai ├«nt├ólnit ╚Öi-n alte p─âr╚Ťi, asta e pentru c─â ele au fost preluate ulterior ╚Öi ├«n alte zone ale Islamului (├«nc─â o atestare a importan╚Ťei ora╚Öului ca centru de propagare a nout─â╚Ťilor culturale.

Dup─â Reconquista, moscheea din C├│rdoba a sc─âpat de distrugere ÔÇô poate pentru c─â spaniolii cre╚Ötini au ├«n╚Ťeles totu╚Öi c─â au ├«n fa╚Ť─â un monument de o valoare deosebit─â. Ei au transformat ├«ns─â moscheea ├«n biseric─â ╚Öi au modificat ├«n secolul XVI construc╚Ťia, ad─âug├óndu-i ├«n centru o nav─â. A╚Öa se explic─â anomalia pe care o vedem la fa╚Ťa locului:moscheea-catedral─â cu un minaret devenit clopotni╚Ť─â. Poate c─â modific─ârile aduse moscheii nu sunt pe placul tuturor, dar ele fac parte din istoria monumentului ╚Öi sunt o dovad─â a transform─ârilor culturale prin care a trecut nu doar C├│rdoba, ci ├«ntreaga Andaluzie, atunci c├ónd cultura maur─â a fost ├«nlocuit─â de cea cre╚Ötin─â.