Colţ de rai: Turul mănăstirilor din ţinutul Hârlăului

Schiturile învăluite în linişte te apropie de Dumnezeu, iar natura domneşte netulburată, ca acum sute de ani. Atâtea locuri frumoase ţi se perindă prin faţa ochilor, încât te întrebi imediat când te vei întoarce. O excursie la mănăs-tirile din preajma Iaşiului, fără „cete“ de pelerini zgomotoşi, fără goana după suveniruri şi fără preţuri pentru turişti, îţi umple sufletul. Şi cardul foto.

În zona Hârlăului, la doar 64 de kilometri de Iaşi, descoperi o salbă de locuri minunate şi de ctitorii mai puţin vizitate de turişti. Primul popas important după ieşirea din municipiul Iaşi merită făcut la Biserica „Sfântul Gheorghe" din Hârlău, lăcaş cu o puternică încărcătură istorică.

Ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, biserica dăinuie din 1492, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice ale judeţului Iaşi, în 2004. La câţiva paşi se află Muzeul Vinului, adăpostit într-un conac boieresc din secolul al XVIII-lea. Aici poţi admira felurite unelte prin care se obţinea, în trecut, vinul în această parte a Moldovei.

Drumul continuă spre Pârcovaci, un sat aflat la doar cinci kilometri de ieşirea din vest a oraşului Hârlău, pe malul stâng al râului Bahlui. Zona este superbă: după ce părăseşti asfaltul satului Pârcovaci, pătrunzi într-o rezervaţie naturală cu un lac de acumulare impresionant, cu poveşti şi locuri de care cu greu te mai poţi desprinde. Faci mai întâi o oprire la Mănăstirea Balş, ridicată într-o poieniţă din inima pădurii, un lăcaş de cult impresionant în care te simţi mai aproape de Dumnezeu. Liniştea şi aerul curat te ţin pe loc şi simţi că nu te mai înduri să pleci, dar mai sunt şi alte locuri de văzut. De aici, urmând drumul forestier Măgioara, poţi ajunge la chiliile vestitului haiduc Coroi.

Poarta spre altă lume

După ce revii pe şosea, ajungi în scurt timp lângă barajul de la Pârcovaci. Lacul de acumulare pare o poartă spre altă lume. Pădurea e tot mai deasă, iar oamenii - tot mai puţini. De pe barajul cu o înălţime de peste 20 de metri se poate cuprinde cel mai bine întinderea lacului. Pe malul drept se zăreşte acoperişul din tablă al unei construcţii, folosită pe vremuri ca adăpost în timpul vânătorilor de liderii comunişti. Drumul prin pădure, de-a lungul lacului de acumulare, îţi taie respiraţia. Copacii, lipiţi parcă unul de altul, formează de-o parte şi de alta pereţi verzi. Din când în când, pe lângă tine trec agale căruţe umplute cu lemne.

După aproape jumătate de oră de mers cu maşina ajungi într-un luminiş, lângă un canton. În stânga construcţiei, un heleşteu „pictat" în verde pare netulburat din timpuri demult uitate. Tot aici, vezi primul semn spre „Făgetul secular" al pădurii Humosu, o zonă protejată la care se poate ajunge doar însoţit de un angajat al Ocolului Silvic Hârlău.  

Reţete marca „De-ale lui tata"

Dacă drumul până aici nu a fost obositor, poţi face cale întoarsă spre comuna Deleni, ca să ajungi în cel mai înalt punct locuit din judeţul Iaşi. La 520 de metri se află parcul de vacanţă din Poiana, întreţinut de inginerul Sorin Coteanu. Un loc numai bun, după cum îi place să spună, ca să profiţi de acest răgaz şi să te bucuri o vreme de ţinuturile Hârlăului.

Într-un climat submontan, pe vreo şapte hectare, se întind plantaţiile de molizi, mesteceni, plopi şi sălcii creţe. La malul unui lac străjuit de trestii te poţi delecta cu una dintre delicatesele preparate chiar de Sorin Coteanu. „Reţetele sunt tradiţionale, furate de ici, de colo, şi îmbunătăţite de mine. Încerc să le autorizez sub denumirea «De-ale lui tata»", explică inginerul.

Specialitatea casei este carnea de purcel la grătar, ţinută câteva zile în baiţ înainte de a fi aşezată deasupra cărbunilor încinşi. „La ea merge o garnitură de cartofi à la mareşalul şi un harbuz sau o varză murată în ardei, făcute după reţete bucovinene. O altă delicatesă ar fi puiul la ceaun făcut după o reţetă proprie, însoţit neapărat de o Zghihară de Huşi, şi nu altfel, pentru că ar fi păcat de Dumnezeu", spune convingător Sorin Coteanu. Din parcul de vacanţă se poate ajunge şi la Mănăstirea Lacuri, ctitorită de o familie de boieri şi care adăposteşte biserica „Sfântul Nicolae", ridicată în 1724 de Iordache Cantacuzino. Schitul este monument istoric.

"O altă delicatesă ar fi puiul la ceaun făcut după o reţetă proprie, însoţit neapărat de o Zghihară de Huşi, şi nu altfel, pentru că ar fi păcat de Dumnezeu."

Sorin Coteanu

administrator - Parcul Poiana

Moaştele Sfântului Gheorghe, în biserica din Feredeni

Puţini ştiu că nu departe de Parcul Poiana, în satul Feredeni, zidurile groase de peste un metru ale bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" adăpostesc o părticică din moaştele Sfântului Gheorghe.

Biserica din Feredeni, veche de aproape patru secole, adăposteşte o parte din moaştele Sfântului Gheorghe

Lăcaşul, inclus pe lista monumentelor istorice, a fost ctitorit de boierul Iordache Krupenski, în 1790. Fiul acestuia, Grigore, a avut o contribuţie însemnată la îmbogăţirea lăcaşului cu preţioase obiecte de cult. În biserică se află şi cripta familiei.

„Moaştele sunt în această localitate din anul 1748, datorită boierului Andrei Ruset, care le-a primit în dar de la patriarhul Alexandriei, Matei Psaltul. Au stat în sânul familiei Ruset timp de două generaţii, până când Măriuţa Milu, nepoata lui Andrei Ruset, s-a căsătorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit această biserică", povesteşte preotul paroh, Dănuţ Fotea.

Evanghelia din 1785

Biserica a fost ridicată în stil neoclasic de meşterii greci, iar faţadele au fost realizate de meşterii italieni. Obiectele de preţ ale lăcaşului de cult sunt incluse în patrimoniul naţional. Lăcaşul adăposteşte o colecţie impresionantă de cărţi vechi, printre care şi o Evanghelie de la 1785.

În clopotniţă au fost descoperite două cufere foarte vechi în care se aflau veşminte preoţeşti cusute cu fir de aur şi argint şi sute de bucăţi de policandre din argint. În interior, vizitatorii mai pot admira două sobe cu un model aparte, despre care preotul Fotea spune că sunt unice în ţară.

În viitorul apropiat, preotul vrea să ridice, lângă biserică, o casă socială. Clădirea va fi o replică a conacului familiei Krupenski, după stilul arhitectural din anul 1700.

Ecoturism şi pescuit

LOCALIZARE. Satul Pârcovaci se află la cinci kilometri de oraşul Hârlău şi la aproximativ 64 de kilometri de Iaşi. Localitatea Poiana-Deleni este situată la aproximativ 80 de kilometri de municipiul Iaşi.

CAZARE.Principalele locuri de cazare sunt în oraşul Hârlău, dar primiţi găzduire şi la mănăstirile din zonă. În Poiana-Deleni se poate sta la căsuţe sau în camerele din parcul de vacanţă. Tarifele sunt cuprinse între 40 şi 120 de lei pe noapte, la confort de trei stele.

ACTIVITĂŢI. Principalele activităţi de relaxare în zonă sunt ecoturismul, vizitarea mănăstirilor şi pescuitul pe balta Pârcovaci. Cleanul şi bibanul de aici atrag mulţi pescari din zona Iaşiului.

INFORMAŢII. Mai multe detalii despre această zonă găsiţi pe site-ul primaria-hirlau.ro.