ÔÇ×Cine caut─â raiul pe P─âm├ónt, s─â vin─â la DubrovnikÔÇŁ jpeg

ÔÇ×Cine caut─â raiul pe P─âm├ónt, s─â vin─â la DubrovnikÔÇŁ

Ora┼čul Dubrovnik, a┼čezat ├«n sudul extrem al Croa┼úiei, pe coasta Dalma┼úiei, este port la marea Adriatic─â. Povestea a┼čez─ârii este pe c├ót de tumultuoas─â, pe at├ót de fascinant─â. Fondat ├«n secolul al VII-lea, Dubrovnikul a atins perioada de prosperitate, ca important port comercial maritim, spre sf├ór┼čitul Evului Mediu. V─â vine s─â crede┼úi c─â ├«nc─â din 1272, exista un plan urbanistic, iar ├«n urm─âtoarele dou─â secole s-a deschis o farmacie, un azil de b─âtr├óni, un orfelinat ┼či un spital.

Mul┼úimea de cl─âdiri gotice, renascentiste ┼či baroce reprezint─â dovada unui trecut bogat ┼či glorios. Cele mai cunoscute obiective turistice ale acestor locuri sunt Franjeva├Ękog Samostana Mala Braca(M─ân─âstirea C─âlug─ârilor Franciscani), situat─â ├«n partea vestic─â, ce g─âzduie┼čte una dintre cele mai vechi trei farmacii din Europa, apoi M─ân─âstirea Dominican─â (Dominikanskog Samostana) construit─â ├«n secolul al XV-lea ┼či aflat─â ├«n partea r─âsaritean─â a ora┼čului ┼či Katedrale (Catedrala), ce dateaz─â din secolul al XVII-lea. Muzeul Dubrovnik-aflat ├«n superbul palat Knea┼żev Dvor-merit─â, de  v─âzut.

Cu aproape un secol ├«nainte de descoperirea Americii, aristocra┼úii din Dubrovnik au abolit sclavia ┼či comer┼úul cu sclavi, adopt├ónd ┼či un nou steag:o bucata de p├ónz─â alb─â, pe care au scris cuv├óntul latin Libertas (libertate). Totu┼či ora┼čul, cu idealuri ├«nalte, a fost atacat ┼či cucerit, pe r├ónd, de c─âtre ru┼či, francezii lui Napoleon,  apoi in secolul XX de nazi┼čti. Ultimul conflict s-a desf─â┼čurat la ├«nceputul anilor '90, dup─â ce Croa┼úia a devenit independent─â.

Vezi aici GALERIE FOTO

George Bernard Shaw scria ├«n 1929 despre Dubrovnik: "Cine caut─â raiul pe P─âm├ónt, s─â vin─â la Dubrovnik". De┼či mai pu┼úin cunoscut dec├ót alte loca┼úii din Balcani, ora┼čul a intrat ├«n patrimoniul UNESCO. Bastioanele, turnurile de ap─ârare, precum ┼či zidul de ap─ârare, construite ├«n secolul al XIII, i-au adus aceast─â recunoa┼čtere.

Edi╚Ťia estival─â a revistei Historia Digital porne╚Öte ├«n c─âutarea vacan╚Ťelor pierdute. Ne oprim ├«n Marsilia, Provence, Ravenna, Murano, Avignon, Strasbourg, Matera, Plovdiv, Sofia, Atena, Basel, Edinburgh, Amsterdam, Saint-Tropez, Paris ╚Öi ├«n multe alte locuri ├«nc─ârcate de istorie. Revista Historia Digital este disponibil─â pe platforma paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

coperta calatorii jpg jpeg