Chi┼čin─âu ÔÇô Ora┼čul din piatr─â alb─â jpeg

Chi┼čin─âu ÔÇô Ora┼čul din piatr─â alb─â

Chi┼čin─âu, a fost fondat ├«n 1436 ca o a┼čezare monahiceasc─â pentru c─âlug─âri. Ast─âzi este cel mai mare ora┼č din Moldova.

Principal centru industrial, economic ┼či comercial al Republicii Moldova, Chi┼čin─âu este situat chiar ├«n mijlocul ┼ú─ârii, pe r├óul B├óc.

Obiective turistice ┼či monumente de arhitectur─â din Chi┼čin─âu

Iconfoto jpeg

Click aici pentru a vedea mai multe fotografii din Chi┼čin─âul de azi ┼či de alta dat─â

Muzee...

Iubitorii de art─â ┼či de tradi┼úii se pot bucura. La Chi┼čin─âu ├«nt├ólnim multe muzee care ├«┼či a┼čteapt─â cu ner─âbdare vizitatorii.

Muzeul de Arte Plastice a fost fondat ├«n 1939 de c─âtre sculptorul ┼či pictorul Alexandru Pl─âm─âdeal─â ┼či al┼úi arti┼čti plastici basarabeni. Fondurile se formeaz─â ├«n baza colec┼úiilor personale ale fondatorilor ┼či a dona┼úiilor. ├Än vara anului 1941 muzeul este evacuat la Harkov ┼či dispare aproape ├«n ├«ntregime. Actualul muzeu este inaugurat ├«n noiembrie 1944, de┼úin├ónd la ├«nceput 51 de tablouri, 5 sculpturi si 49 de foi grafice, toate aduse de la Moscova. ├Än prezent con┼úine circa 30 mii de exponate achizi┼úionate de la arti┼čtii plastici basarabeni, de la colectionari ┼či din alte surse (din ianuarie 1994, din lipsa de surse financiare nu se completeaz─â).

Colec┼úiile sunt structurate pe diferite compartimente:art─â medieval─â (icoane, obiecte de cult, tiparituri vechi, crea┼úie popular─â);art─â plastic─â din Moldova (picturi, sculpturi, lucr─âri de art─â decorativ─â, grafic─â de manuscris din sec. XVÔÇöXVIII, opere ale plasticienilor basarabeni din sec. XIX ┼či ├«nceputul secolului XX:Vladimir Okusko, Pavel Silingovschi, Eugenia Malesevschi, Auguste Baillayre, Alexandru Pl─âm─âdeal─â, opere ale arti┼čtilor plastici contemporani:Igor Vieru, Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu ┼č.a.;art─â vest-european─â (picturi, grafica, desene, acuarele ale pictorilor flamanzi, olandezi, italieni, francezi, germani:Bernardino Luini, Karel van Mander, Gregorio Vasari, Luca Giordano, Albrecht Durer, William Hogarth, Pierre Auguste Renoir);art─â rus─â (lucr─ârile pictorilor Orest Kiprenski, Ivan Aivazovski, Ivan Siskin, Aleksei Savrasov, Karl Briullov, Alexei Venetianov ┼č.a.);art─â oriental─â (grafic─â japonez─â).

Muzeul Na┼úional de Istorie a Moldovei a fost inaugurat ├«n 1987, ├«n sediul reconstruit al fostului Liceu Regional. Muzeul gestioneaz─â ┼či p─âstreaz─â peste 263.000 de exponate, dintre care peste 165.000 piese originale de Patrimoniu na┼úional. Sec┼úiile Arheologie ┼či Istorie antic─â, Istorie medieval─â, Istoria Basarabiei, Istoria contemporan─â ┼či de Tezaure reprezint─â nucleul stiintific al institu┼úiei. Muzeul are c├óteva direc┼úii de activitate primordiale:p─âstrarea ┼či conservarea vestigiilor istorice, cercetarea ┼čtiin┼úific─â a perioadelor istorice ┼či a exponatelor concrete referitoare la teritoriul Republicii Moldova ┼či activitatea de popularizare a istoriei, ├«n special prin expozi┼úii ┼či alte activit─â┼úi.

Muzeul Pedagogic Republican con┼úine o veritabil─â colectie de monumente ale culturii spirituale moldovene┼čti ┼či materiale ce reflect─â dezvoltarea ├«nv─ât─âm├óntului public ├«n Republica Moldova. Fondat ├«n 1974, ini┼úial ca expozi┼úie a Institutului de Cercet─âri ┼×tiin┼úifice ├«n Domeniul Pedagogiei, s-a organizat cu contribu┼úia personal─â a unor entuzia┼čti, precum ┼či a profesorilor ┼či studen┼úilor de la Facultatea de Arhitectura a Institutului Politehnic.

Dispune de 5 s─âli de expozi┼úii ┼či un fond de circa 10.000 de exponate:documente, fotografii, reproduceri, manuale ┼čcolare, programe ┼či planuri de ├«nv─â┼ú─âm├ót din perioada 1940-1995.

Muzeul Satului din Chi┼čin─âu este un muzeu etnografic sub cerul liber, ce reconstituie satul basarabean din secolele XVIII-XIX. Problema cre─ârii unui astfel de muzeu s-a pus ├«nc─â de la ├«nceputul secolului XX de c─âtre renumi┼úii savan┼úi ┼či oameni de cultur─â. Actualul Muzeu al Satului, inaugurat la 18 mai 1995, este conceput de arhitec┼úii E.Bazgu, S.Burciu, M.Seremet. Se situeaz─â la por┼úile ora┼čului (pretura Botanic─â). Pe o suprafa┼ú─â de 150 ha, se prevede a prezenta 6 zone etnografice, 165 monumente:mori de vant, mori de apa, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospod─âre┼čti, crucifixe, un han, o crasm─â etc.

Muzeul Memorial al Voluntarilor Bulgari, ca filial─â a Muzeului National, este inaugurat ├«n anul 1969 ├«n incinta unei capele construite ├«n memoria victoriei Rusiei ├«n R─âzboiul Ruso-Turc din anii 1877-1878. Pe locul unde se afl─â acum muzeul, la 12 aprilie 1877 s-a dat citire declara┼úiei de r─âzboi f─âcut─â Imperiului Otoman de c─âtre Rusia. Tot aici a avut loc parada trupelor ruse┼čti ┼či a celor trei deta┼čamente de voluntari bulgari, formate la Chi┼činau ┼či transformate mai t├órziu ├«n baza de constituire a armatei bulgare.

Muzeul g─âzduie┼čte documente, obiecte, gravuri, mostre de armament, numeroase fotografii ale participan┼úilor lor la luptele pentru eliberarea Bulgariei, originari din Chi┼čin─âu, printre acestea num─âr├óndu-se ┼či uniforma de lupta, diplomele ┼či men┼úiunile, ordinele ┼či medaliile lui C.V.Hrutka, decedat ├«n anul 1969, la v├órsta de 114 ani.

Biserici...

Catedrala episcopala Sf. Teodor Tiron se num─âr─â printre monumentele de arhitectur─â de ├«nsemn─âtate na┼úional─â pentru moldoveni. Biserica a fost construit─â ├«n anul 1858 de c─âtre negustorul Anastase Ciuflea, dup─â dorint┼úa fratelui s─âu defunct, Teodor. Aceasta a devenit cunoscut─â mai mult dup─â numele ctitorilor, Ciuflea. Cl─âdirea are aspectul determinat de utilizarea la reconstruc┼úia de la ├«nceputul secolului al XX-lea a stilului ruso-bizantin, fiind dominat─â de o suit─â de turle mari ┼či mici, toate ├«ncununate cu cupole ├«n forma bulbului de ceap─â. Decorul plastic este inspirat, ca ┼či formele spa┼úiale, din arhitectura moscovit─â ÔÇô arcaturi pe sub corni┼če ┼či arcuri ├«n acolad─â, corni┼če baroce ruse┼čti deasupra ferestrelor ┼či u┼čilor, toate au integrat p─âr┼úile vechi ┼či noi ale bisericii, ob┼úin├óndu-se o expresie artistic─â unitar─â. A fost o biseric─â parohiala obi┼čnuit─â p├ón─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, c├ónd a primit statutul actual.

Catedrala Na┼čterea Domnului, aflat─â ├«n Pia┼úa Marii Adun─âri din Chi┼čin─âu, este un alt monumentele de arhitectur─â cu ├«nc─ârc─âtur─â istoric─â. Catedrala Na┼čterea Domnului a fost ridicat─â ├«n 1836 dup─â proiectul arhitectului Avraam Melnikov. Este construit─â din piatra ┼či c─âr─âmid─â, cu trei altare.

Parcuri...

Parcul ÔÇ×Valea MorilorÔÇŁ este situat pe un teren de o suprafa┼úa cu un relief interesant ┼či neobi┼čnuit. Are 4 intr─âri. Lacul de o suprafa┼ú─â de 34 hectare reprezint─â centrul compozi┼úiei peisajului. ├Än jurul lacului este o alee circular─â de o lungime de 2, 5 kilometri. Aproape o jum─âtate de teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile predominante:plopi piramidali canadieni, salcie alb─â, castan, c├«teva specii de ar┼úar, tei, pini negri, sofora japonez─â. Parcul este de profil larg. Aici se afl─â Teatrul de var─â cu 5000 de locuri, Cinematograful "De zi", pavilionul de ┼čah ┼či joc de dame, Or─â┼čelul pentru copii "Andrie┼č", plaj─â.

Parcul Valea Trandafirilor estesituat ├«n partea de sud-est a ora┼čului. Are o suprafa┼ú─â de 145 hectare. C├óndva, pe locul parcului, era un masiv verde natural, ce con┼úinea planta┼úii de trandafiri. Diguri vechi de p─âm├ónt ├«ngr─âdeau un r├óule┼ú destul de vioi, form├ónd o cascad─â de hele┼čteie. La sf├ór┼čitul anilor 1960 a ├«nceput amenajarea parcului. Digurile au fost ├«nt─ârite ┼či ├«mbr─âcate cu beton. Lacurile au fost cur─â┼úite de m├ól, noi alei au fost create.

Alte parcuri de o frumuse┼úe aparte sunt ┼či Parcul ÔÇ×La IzvorÔÇŁ sau Parcul ÔÇ×DendrariuÔÇŁ.

Printre locurile din Chi┼čin─âu care merit─â a fi vizitate se num─âr─â ┼či Gr─âdina public─â ┼×tefan cel Mare. Parcul or─â┼čenesc ┼×tefan cel Mare (fostul Pu┼čkin) este un locul iubit pentru odihn─â, plimb─âri, ├«nt├ólniri pentru to┼úi locuitorii Chi┼čin─âului de toate v├órstele. O zona verde ├«n centrul capitalei Republicii Moldova, cu care ├«ntr-adevar chi┼čin─âuenii se m├óndresc. ├Än luna martie 1958 ├«n acest parc a fost deschis─â ÔÇ×Alea clasicilor literaturii moldovene┼čtiÔÇŁ.

Por┼úile ora┼čului Chi┼čin─âueste un ansamblu de cl─âdiri, impresionant, cu mai multe etaje de pe Bulevardul Dacia, amplasat la intrarea ├«n municipiul Chi┼čin─âu, cum vii dinspre Aeroport.

Monumentul poetului Vasile Alecsandri din Chi┼čin─âu este st─â drept m─ârturie a dragostei moldovenilor fa┼ú─â de valorile na┼úionale. Statuia clasicului literaturii rom├óne, poetului ┼či dramaturgului Vasile Alecsandri (1821-1890) este amplasat─â ├«n fat┼úa Bibliotecii Na┼úionale a Republicii Moldova. Poetul este prezentat ├«n toat─â statura, ┼úin├ónd bastonul ├«n m├óna dreapt─â. Sculptura este turnat─â ├«n bronz. Modelajul formei statuii este de factur─â impresionist─â.

Ora┼čul din piatr─â alb─â

Ora┼čul din piatr─â alb─âeste sintagma cu care este supranumit Chi┼čin─âul. Respectivul supranume vine din faptul c─â foarte multe cl─âdiri din Chi┼čin─âu sunt deschise la culoare, fiind construite din piatr─â alb─â de calcar. O celebr─â carier─â de piatr─â exploatat─â ├«n acest sens este cea situat─â la Cos─âu┼úi. De aici s-a folosit piatra ┼či pentru reconstruc┼úia Cet─â┼úii Sorocii pe timpul lui Petru Rare┼č, precum ┼či pentru construirea bisericii Trei Ierarhi din Ia┼či.

Chi┼čin─âul este legat prin c─âi ferate ┼či autostr─âzi cu toate municipiile, ora┼čele ┼či centrele raionale ┼či multe sate din republic─â, de asemenea cu centre urbane din Rom├ónia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia ┼či alte state.

Chi┼čin─âul a ajuns s─â fie utilizat ┼či ca marc─â de produse comerciale. Astfel, ├«n Republica Moldova este foarte popular─â berea Chi┼čin─âu, produs─â de Efes Beverage Group. Mai mult, unul dintre sortimentele de bomboane ale celebrei fabrici moldovene┼čti Bucuria se nume┼čte Chi┼čin─âul de sear─â.