Castelul Karoly din Carei jpeg

Castelul Karoly din Carei

O splendid─â bijuterie arhitecturala recent restaurat─â, Castelul Karoly din Carei este considerat un adevarat ÔÇťPele┼č al TransilvanieiÔÇŁ.  Castelul Karoly din Carei a avut o istorie zbuciumat─â, fiind distrus si restaurat in mai multe r├ónduri. 

Prima reziden┼ú─â cunoscut─â a familiei K├írolyi la Carei dateaz─â de la sf├ór┼čitul secolului al XV-lea. Trebuie s─â fi fost o cl─âdire solid─â, dotat─â cu elemente de fortifica┼úie, dac─â nobilii comitatului au considerat-o o amenin┼úare ┼či au cerut regelui demolarea ei. La sf├ór┼čitul veacului urm─âtor, din pricina accentu─ârii pericolului turcesc, reziden┼úa din piatr─â a fost transformat─â ├«ntr-o cetate dotat─â cu ┼čant ┼či zid de fortificare patrulater ┼či patru bastioane de col┼ú, prev─âzute cu ni┼če de tragere pentru tunuri. Datorit─â pozi┼úiei sale strategice ┼či a formei solide, ├«n secolul al XVII-lea cetatea din Carei face parte din sistemul de fortifica┼úii ├«mpotriva turcilor. Pentru a face fa┼ú─â cu succes unui eventual atac, fortifica┼úiile cet─â┼úii sunt l─ârgite ├«ntre 1661 ╚Öi 1666, iar dup─â refacere aici este repartizat─â o garnizoan─â german─â, beneficiind de artilerie proprie. Ulterioarele atacuri turce┼čti nu au reu┼čit s─â distrug─â cetatea, dar i-au provocat avarii grave, reparate prin lucr─ârile din anul 1678.

Dup─â ce Alexandru K├írolyi s-a al─âturat r─âscoalei conduse de Francisc R├ík├│czi II, a fost r├óndul trupelor germane s─â atace cetatea celui care devenise inamic. Fortifica┼úiile rezist─â ┼či de aceast─â dat─â, ├«ns─â necesit─â noi lucr─âri de refacere, ├«ncheiate ├«n anul 1708. ├Än acela┼či an, Francisc R├ík├│czi II petrece aproape o lun─â ├«n cetatea din Carei, vizita fiind p─âstrat─â ca un moment memorabil ├«n istoria familiei K├írolyi. Camera ├«n care a locuit faimosul conduc─âtor a r─âmas, la cerin┼úa familiei proprietare, un punct de reper ├«n cadrul ulterioarelor transform─âri ale castelului, nefiind atins─â p├ón─â la ├«nceputul secolului XX.

├Än secolele XVII-XVIII, cetatea din Carei a constituit ├«n mai multe r├ónduri locul de desf─â┼čurare al unor ├«nt├ólniri diplomatice importante. Printre altele, aici au avut loc negocierile pentru redactarea ╚Öi semnarea tratatului P─âcii de la Satu Mare, din 1711.

├Än aceast─â perioad─â ┼či p├ón─â la 1848, cetatea ┼či mai t├órziu castelul K├írolyi este ap─ârat de o garnizoan─â format─â din haiducii a┼čeza┼úi ├«n ora┼č din satele ├«nvecinate. Garda permanent─â are ├«n compen┼ú─â 77 de c─âl─âre┼úi ┼či 30 de solda┼úi pede┼čtri, marea lor majoritate rom├óni. ├Än schimbul avantajelor economice primite de la mo┼čier, ace┼čtia trebuiau s─â se doteze cu uniforme ┼či armament corespunz─âtor, s─â asigure paza, ordinea ┼či ap─ârarea castelului ┼či a ora┼čului.

c13 7 jpg jpeg

Odat─â cu aplanarea conflictelor militare din zon─â, se nasc primele planuri de transformare a cet─â┼úii din Carei ├«ntr-o cl─âdire cu func┼úii ├«n special reziden┼úiale. K├írolyi Antal este ini┼úiatorul acestor idei, ├«ns─â lucr─ârile efective de transformare debuteaz─â abia ├«n anul 1792. Elementele principale de fortifica┼úie, bastioanele, sunt demolate, iar cetatea este transformat─â ├«ntr-un castel ├«n stil baroc, realizat dup─â planurile lui Jozef Bitthauser. Dup─â o descriere a vremii, castelul acoperit cu ┼čindril─â urma un plan patrulater, cu dou─â etaje, iar intrarea principal─â era situat─â pe partea de nord. Etajul superior beneficia de 21 de camere, iar cel inferior, de 20 de ├«nc─âperi prev─âzute cu bolt─â. Capela castelului era anexat─â laturii sud-estice, iar buc─ât─âria ┼či anexele erau construite ├«n continuarea laturii sudice a cl─âdirii principale.

Unele dintre cele mai importante momente din istoria castelului baroc le constituie vizitele membrilor familiei imperiale. Astfel, ├«n anul 1797, Iosif K├írolyi prime┼čte la reziden┼úa sa vizita prin┼úului Jozef de Habsburg, iar aproape un secol mai t├órziu, ├«n 1884, prin┼úul Rudolf de Habsburg petrece dou─â zile la Carei ├«n compania so┼úiei sale.

O nou─â transformare a castelului, cea care confer─â cl─âdirii aspectul actual, are loc ├«ntre anii 1894-1896 ┼či este ini┼úiat─â de ┼×tefan K├írolyi. Urm├ónd planurile arhitectului Arthur Meinig, castelul baroc este transformat ├«ntr-un edificiu ├«n stil eclectic, cu elemente istorizante, av├ónd aspectul unui castel cavaleresc medieval. Structura de zid a castelului baroc este p─âstrat─â aproape ├«n totalitate, fiind ├«ns─â ad─âugate mai multe turnuri de diferite forme ┼či dimensiuni, care confer─â cl─âdirii un aspect asimetric. Accentuarea impresiei de medieval este realizat─â cu ajutorul ┼čan┼úului cu ap─â construit de jur-├«mprejurul castelului. Intrarea principal─â a fost transferat─â pe latura de vest a castelului, spre ora┼č. Curtea interioar─â a castelului baroc a fost acoperit─â cu un tavan de grinzi masive, pictate ┼či transformat─â astfel ├«ntr-un uria┼č hol de primire. Pe trei dintre fa┼úadele castelui sunt combinate elemente arhitecturale ┼či de decor apar┼úin├ónd mai multor stiluri-romantic, baroc-iar fa┼úada estic─â este dominat─â de stilul neogotic.

Interiorul castelului era dominat de holul de primire, pavat cu mozaic ┼či dotat cu ┼čeminee uria┼če. ├Änc─âperea situat─â la intrarea secundar─â, dinspre sud, a castelului func┼úiona ca sal─â de mese ┼či tot de aici era accesibil─â capela familiei, situat─â tot la pater. Restul ├«nc─âperilor de la acest nivel erau ocupate de slujitori sau constituiau spa┼úii de depozitare. La etajul I, aripa sudic─â era rezervat─â apartamentelor familiei K├írolyi, iar majoritatea restului ├«nc─âperilor func┼úionau ca apartamente destinate oaspe┼úilor.

Dup─â moartea lui ┼×tefan K├írolyi, ├«n anul 1907, membrii familiei nu mai locuiesc la Carei. ├Än haosul creat de evenimentele sf├ór┼čitului de an 1918, multe dintre elementele de mobilier ┼či obiectele de valoare din interiorul castelului au disp─ârut. Perioada interbelic─â, ca urmare a unui acord dintre statul roman ┼či cel maghiar, obiectele de valoare r─âmase ├«n castel (├«n special tablourile) au fost ├«napoiate familiei K├írolyi.

Un moment memorabil r─âm├óne, ├«n via┼úa castelului ┼či a Careiului din perioada contemporan─â, vizita regelui Ferdinand I al Rom├óniei ┼či a reginei Maria, ├«n anul 1919.

├Än perioada interbelic─â o parte a castelului este transformat─â ├«n sanatoriu, iar restul g─âzduie┼čte un cazino. ├Än timpul celui de al doilea r─âzboi mondial, cu acordul familiei K├írolyi, func┼úioneaz─â aici o ┼čcoal─â militar─â, transformat─â ├«n spital militar ├«n anul 1944. ├Än perioada comunist─â, castelul g─âzduie┼čte institu┼úii culturale de interes public:muzeul, casa de cultur─â ┼či biblioteca or─â┼čeneasc─â. Ast─âzi, castelul g─âzduie┼čte o expozi╚Ťie muzeal─â de interioare istorice care redau ambian╚Ťa de odinioar─â a castelului ╚Öi o expozi╚Ťie de istorie local─â.

Galerie foto

mai multe aici