Capri ÔÇô O destina┼úie antic─â jpeg

Capri ÔÇô O destina┼úie antic─â

Situat─â ├«n Marea Tirenian─â, la extremitatea sudic─â a Golfului Napoli, insula Capri atrage vizitatori ├«nc─â din antichitate. De la ├«mp─âra┼úii romani ┼či p├ón─â la vedetele din prezent, to┼úi au fost chema┼úi de peisajele exotice ale insulei.

Accesibilitate

Pe insul─â se poate ajunge cu feribotul din Napoli (37km) sau din Sorrento (19km). Cele mai bune perioade de vizitare sunt prim─âvara ┼či toamna deoarece pe timpul verii insula se poate aglomera destul de mult. Cel mai important ora┼č este Capri, aflat ├«n partea estic─â a insulei ┼či este deservit de dou─â porturi:Marina Grande ├«n nord (aici acosteaz─â cele mai multe ambarca┼úiuni) ┼či Marina Piccola ├«n sud. Pe platoul ce domin─â partea apusean─â a insulei se afl─â pitorescul sat Anacapri, la care se poate ajunge cu funicularul sau cu autobuzul din ora┼čul Capri.

Iconfoto jpeg

Click aici pentru mai multe foto

 Colonie greac─â

Primele dovezi ce confirm─â faptul c─â insula a fost locuit─â ├«nc─â din preistorie au fost g─âsite chiar de c─âtre romani. Suetonius descrie interesul pe care Augustus l-a manifestat fa┼ú─â de oasele animalelor preistorice ┼či de unelte de piatr─â descoperite ├«n timpul s─âp─âturilor pentru funda┼úia vilei sale. ├Ämp─âratul a expus relicvele ├«n curtea noii sale vile.

├Änaine de romani, grecii au st─âp├ónit insula, ca ┼či ├«ntreaga regiune, unde au ├«ntemeiat coloniile Cumae, Ischia ┼či Neapolis. De altfel, p├ón─â c├ónd a devenit domeniu imperial, Capri a fost din punct de vedere administrativ un domeniu al Neapolisului. Treptele Feniciene, care unesc Anacapri cu ora┼čul Capri, au fost cel mai probabil construite de greci ┼či nu de fenicieni, neexist├ónd nicio atestare concret─â a prezen┼úei celor din urm─â pe insul─â.

Tiberius ┼či Villa Jovis

Cel mai cunoscut rezident al insulei din antichitate este ├«mp─âratul Tiberius (14-37 d.Hr.) care a tr─âit ├«n Capri ultimii zece ani din via┼ú─â. Tem├óndu-se de intrigile politice de la Roma, el ┼či-a construit aici nu mai pu┼úin de 12 vile, dintre care Villa Jovis a fost cea mai grandioas─â ┼či cea care se p─âstreaz─â cel ma bine ├«n prezent.

Situat─â ├«n extremitatea nord-estic─â a insulei, la o altitudine de 334m, Villa Jovis era foarte bine ap─ârat─â. Fiind o adev─ârat─â re┼čedin┼ú─â imperial─â, ea se ├«ntindea pe o suprafa┼ú─â de aprox. 7000m┬▓ ┼či pe mai multe terase (diferen┼úa de nivel dintre prima ┼či ultima este de 40m). Ast─âzi se poate ajunge la vila lui Tiberius doar pe jos, dup─â un urcu┼č de 2km din ora┼čul Capri.

Suetonius relateaz─â via┼úa desfr├ónat─â pe care ├«mp─âratul roman o ducea aici, ├«ns─â istoricii contemporani sunt de p─ârere c─â acestea au fost doar pove┼čti menite s─â-l pun─â ├«ntr-o lumin─â proast─â pe Tiberius.

Dup─â moartea ├«mp─âratului, se pare c─â singurul personaj imperial care a mai tr─âit pe insul─â a fost Lucilla, sora ┼či so┼úia ├«mp─âratului Commodus, care a exilat-o pe acesta ├«n Capri ├«n 182, dup─â ce a complotat ├«mpotriva lui. Lucilla a murit ├«n acela┼či an, asasinat─â la ordinele fratelui s─âu.

Ţinta piraţilor magrebieni

Chiar ┼či ├«n vremurile imperiale, Capri nu a beneficiat de drepturi civice, iar dup─â c─âderea Imperiului a reintrat sub jurisdic┼úia Neapolisului. ├Än anul 866, ├«mp─âratul Ludovic II (844-875) a acordat insula ora┼čului Amalfi, care prin leg─âturile sale cu Mediterana de est a adus ├«n Capri influen┼úe bizantine ┼či islamice ├«n art─â.

Secolul XVI a fost o perioad─â extrem de turbulent─â pentru mica insul─â, care a fost atacat─â  ├«n repetate r├ónduri de pira┼úii din Magreb. Din aceast─â epoc─â dateaz─â fortifica┼úiile ale c─âror r─âm─â┼či┼úe se pot vedea ast─âzi. Pericolul venit din partea pira┼úilor nu a disp─ârut dec├ót ├«n 1830, odat─â cu cucerirea Algerului de c─âtre francezi.

Dup─â ce a trecut prin m├óinile englezilor ┼či a francezilor ├«n timpul R─âzboaielor Napoleoniene, Capri revine ├«n 1813 sub st─âp├ónirea Regatului Celor Dou─â Sicilii.

Grota Albastr─â

├Än 1826, pictorul ┼či scriitorul german August Kopisch redescoper─â ├«nt├ómpl─âtor Grota Albastr─â, ├«n timp ce ├«nota pe malul nordic al insulei. Statuetele romane g─âsite ├«n grot─â arat─â faptul c─â aceasta era cunoscut─â ├«n atichitate, ├«ns─â cu timpul a fost uitat─â.

Culoarea deosbit─â a grotei este rezultatul unui joc interesant de lumini. La prima vedere, unica surs─â de lumin─â este o mic─â deschidere ├«n perete, de aproximativ 1, 5m, ├«ns─â lumina pare s─â vin─â din ap─â. O a doua deschidere mai mare, subacvatic─â, este principala surs─â de lumin─â ┼či care ofer─â culoarea albastr─â specific─â. Pentru a se putea observa efectul, pe┼čtera trebuie vizitat─â ├«n zilele ├«nsorite.

La Grota Albastr─â se poate ajunge fie cu vapora┼če din Marina Grande, fie cu autobuzul sau taxiul din Anacapri. Odat─â ajun┼či ├«n fa┼úa intr─ârii, turi┼čtii sunt transfera┼úi ├«n ni┼čte b─ârcu┼úe cu v├ósle, singurele care pot intra ├«n grot─â prin mica deschidere de la suprafa┼ú─â.

├Äncep├ónd cu a doua jum─âtate a secolului XIX personaje precum Friederich Alfred Krupp, Maxim Gorki, Norman Douglas sau Axel Munthe au cump─ârat sau construit vile pe insul─â. Tradi┼úia continu─â ┼či ├«n prezent, Mariah Carey fiind proprietara unei vile de pe insul─â. De asemenea, mul┼úi scriitori impresiona┼úi de atmosfera insulei ┼či-au fixat aici scenele din romane.

Anacapri

Numele Anacapri este o m─ârturie a trecutului grecesc:prefixul ana├«nseamn─â ÔÇ×deasupraÔÇŁ ├«n greaca veche, satul fiind situat la o ├«n─âl┼úime de 275m peste nivelul m─ârii. Str─âdu┼úele ├«nguste ┼či casele albe aduc aminte de insulele grece┼čti din Marea Egee.

Cele mai c─âutate atrac┼úii sunt Villa San Michele, construit─â de Axel Munthe pe locul unei vile dat├ónd din vremea lui Tiberius, ┼či Monte Solaro, ce ofer─â panorame spre restul insulei ┼či chiar spre Napoli ┼či Sorrento. Accesul pe munte se face cu telescaunul. De asemenea, la 3km de sat se afl─â farul istoric Punta Carena.

Ora┼čul Capri

Ora┼čul Capri este primul contact al turistului cu insula ┼či locul unde se g─âsesc majoritatea restaurantelor ┼či unit─â┼úilor de cazare. Destina┼úiile din jurul ora┼čului sunt:Villa Jovis, Via Krupp (o potec─â ┼čerpuit─â amenajat─â de industria┼čul german), st├óncile Faraglioni ce se ├«nal┼ú─â spectaculos din mijlocul m─ârii, m─ân─âstirea Certosa di San Giacomo ┼či recent restauratele vile Lysis ┼či Malaparte construite la ├«nceputul secolului XX.

Cele dou─â porturi, Marina Grande ┼či Marina Piccola sunt ideale pentru a lua masa ├«ntr-un cadru tipic mediteranean, fructele de mare fiind o specialitate a insulei.

Edi╚Ťia estival─â a revistei Historia Digital porne╚Öte ├«n c─âutarea vacan╚Ťelor pierdute. Ne oprim ├«n Marsilia, Provence, Ravenna, Murano, Avignon, Strasbourg, Matera, Plovdiv, Sofia, Atena, Basel, Edinburgh, Amsterdam, Saint-Tropez, Paris ╚Öi ├«n multe alte locuri ├«nc─ârcate de istorie. Revista Historia Digital este disponibil─â pe platforma paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

coperta calatorii jpg jpeg