Capela Sixtin─â a Preistoriei jpeg

Capela Sixtin─â a Preistoriei

Supranumit─â ┼či Capela Sixtin─â a Preistoriei, datorit─â frumuse┼úii ┼či ├«naltei calit─â┼úi a desenelor ┼či gravurilor realizate de omul magdalenian, pe┼čtera de la Altamira, situat─â ├«n regiunea Cantabria din Spania, are parte de o replic─â fidel─â, menit─â s─â preia presiunea exercitat─â de activitatea turistic─â, prevenind astfel deteriorarea condi┼úiilor ce au permis prezervarea picturilor rupestre de-a lungul timpului.

Descoperirea picturilor de către... o fetiţă

Pe┼čtera de la Altamira a fost descoperit─â ├«n anul 1868 de c─âtre un v├ón─âtor numit Modesto Cubillas, care  datorit─â existen┼úei a numeroase alte pe┼čteri ├«n zon─â nu i-a acordat importan┼ú─â. Cel care a explorat-o a fost un pasionat de paleontologie, Marcelino Sanz de Sautuola, care ├«ns─â la prima vizit─â, ├«n jurul anului 1875, nu a remarcat dec├ót c├óteva semne abstracte, pe care nu le-a atribuit activit─â┼úii umane. A revenit ├«ns─â patru ani mai t├órziu, de data aceasta ├«nso┼úit de fiica sa, Maria Faustina Sanz Rivarola, ├«n v├«rst─â de 8 ani. Scopul cu care venise era acela de a excava intrarea ├«n pe┼čter─â, ├«n c─âutarea unor resturi de oase sau de silex, a┼ča cum remarcase ├«n cadrul Expozi┼úiei Universale de la Paris din anul 1878. Descoperirea i-a apar┼úinut ├«n realitate copilei, care ├«n timp ce tat─âl s─âu r─âm─âsese ├«n zona de acces a grotei, a intat ├«ntr-o sala lateral─â. Acolo a v─âzut picturile pe tavan ┼či i-a atras aten┼úia tat─âlui.

Un an mai t├órziu, ├«n 1880, Sautola a publicat un opuscul intitulat Scurte noti┼úe asupra unor obiecte preistorice din provincia Santander. ├Än cadrul acestei prezent─âri sus┼úinea ideea originii preistorice a picturilor, incluz├ónd ┼či o serie de reproduceri grafice.   ├Än ciuda faptului c─â ┼či-a expus teza ├«n fa┼úa profesorului de geologie al Universit─â┼úii din Madrid, Juan Vilanova, care a acceptat-o, interpretarea lui Sautola va fi respins─â de c─âtre francezii Cartailhac, Mortillet ┼či Harl├ę, oamenii de ┼čtiin┼ú─â considera┼úi la momentul respectiv exper┼úi ├«n studii de preistorie ┼či paleontologie la nivel european.

Lungul drum al recunoa┼čterii

Refuzul de a accepta auteticitatea picturilor din partea forurilor academice ┼či ┼čtiin┼úifice, precum ┼či moartea celor doi sus┼úin─âtori ai acestei cauze la finele secolului al XIX-lea, p─âreau s─â condamne pentru totdeauna pe┼čtera de la Altamira drept una dintre fraudele modernit─â┼úii.

Recunoa┼čterea avea s─â se produc─â ├«ns─â ├«ncep├ónd anul 1902, atunci c├ónd prezentarea cercet─ârilor despre art─â parietal─â ale lui Henri Breuil ├«n cadrul congresului Asocia┼úiei Franceze pentru Avans ┼×tiin┼úific a produs schimb─âri semnificative ├«n r├óndul cercet─âtorilor epocii. De┼či a contestat ini┼úial auteticitatea picturilor de la Altamira, ca urmare a descoperirii unor pe┼čteri pe teritoriul Fran┼úei ├«ncep├ónd cu anul 1895, ├ëmile Cartailhac ├«┼či va reconsidera pozi┼úia. Astfel c─â, ├«n urma vizit─ârii pe┼čteri cantabrice, va scrie un articol publicat ├«n anul 1902 ├«n revista L'Antropologieintitulat ÔÇťPe┼čtera Altamira. Mea culpa a unui scepticÔÇŁ, articolul marc├ónd recunoa┼čterea universal─â a caracterului paleolitic al picturilor de la Altamira.

Reprezent─ârile de la Altamira

738px AltamiraBison 0 jpg jpeg

Pere┼úii ┼či tavanul pe┼čterii de la Altamira sunt acoperi┼úi at├ót cu desene ╚Öi picturi, c├ót ┼či cu gravuri apar┼úin├ónd unor epoci diferite ┼či fiind realizate prin diverse tehnici. Se remarc─â ├«n cadrul complexului de la Altamira, tavanul marii s─âli policrome, considerat─â de mul┼úi autori opera de v├órf a Magdalenianului sau chiar a Paleoliticului.

 Printre animalele reprezentate se num─âr─â cerbi, bizoni, cai, mistre┼úi, pentru realizarea acestora fiind utiliza┼úi pigmen┼úi minerali de fier, ocruri maro ┼či galben ┼či carbon vegetal, ├«n amestec cu ap─â sau usca┼úi, unii autori consider├ónd c─â ├«n preparearea culorilor putea fi folosit─â ┼či gr─âsime animal─â ca aglutinant. Culoarea se aplica fie cu degetele, fie cu anumite materiale folosite pe post de pensul─â, sau putea fi suflat─â printr-un os de pas─âre sau printr-n material vegetal gol la interior.

 Autorii acestor picturi ┼či gravuri au folosit cu mult─â abilitate relieful natural al rocii pentru a crea un efect de volum ┼či de mobilitate. De asemenea, folosirea celor dou─â culori predominante, ro┼čul ┼či negrul, precum ┼či r─âzuirea selectiv─â a unor zone pentru a scoate ├«n eviden┼ú─â anumite detalii, confer─â un plus de volum ┼či  expresivitate imaginilor.

Senza┼úia de realism se ob┼úine prin ├«ntrebuin┼úarea acelor denivel─âri naturale ale rocii care creeaz─â iluzia volumului, prin apelul la culori vii care sunt plasate la interiorul suprafe┼úei (ro┼ču, negru, galben, maro) ┼či prin utilizarea tehnicii desenului ┼či gravurii, delimit├óndu-se astfel contururile figurilor.

Altamira, original ┼či replic─â

 Pe┼čtera Altamira a fost deschis─â publicului ├«n anul 1917, ├«ncep├ónd cu anul 1924 fiind declarat─â Monument Na┼úional, din acel moment num─ârul vizitatorilor continu├ónd s─â creasc─â, la nivelul anului 1973 ├«nregistr├óndu-se 174 000 de vizitatori. Volumul mare de turi┼čti a avut ├«ns─â consecin┼úe negative, periclit├ónd microclima pe┼čterii ┼či conservarea picturilor.

Ca urmare a amplei dezbateri care a urmat constat─ârii daunelor produse, din anul 1977, pe┼čtera va fi ├«nchis─â accesului publicului, ├«n anul 1982 fiind redeschis─â, ├«ns─â impun├óndu-se un num─âr limitat de 8500 de vizite anuale. Cu toate acestea, num─ârul mare de persoane care doreau s─â o vad─â, ┼či perioada ├«ndelungat─â de a┼čteptare, care se putea prelungi p├ón─â la un an, au impus necesitatea construirii unei replici.

 ├Äncep├ónd cu anul 2001, al─âturi de pe┼čtera original─â func┼úioneaz─â Muzeul Na┼úional ┼či Centrul de Investigare al Altamirei, oper─â a arhitectului Juan Navarro Baldeweg. ├Än interiorul acestui complex se poate vizita Noua pe┼čter─â, reproducerea cea mai fidel─â a originalului. Este disponibil─â ┼či reproducerea picturilor pe┼čterii, realizat─â de Pedro Saura ┼či Matilde M├║zquiz, ambii profesori ai Facult─â┼úii de Bellas Artes ├«n cadrul Universit─â┼úii Complutense din Madrid. Pentru realizarea imaginilor s-au utilizat acelea┼či tehnici de desen, gravur─â ┼či pictur─â care au fost folosite de c─âtre autorii din paleolitic. Copia a fost executat─â cu o minu┼úiozitate extrem─â, astfel ├«nc├ót ├«n timpul procesului de studiere a originalelor au fost descoperite noi picturi ┼či gravuri.

Al─âturi de aceast─â replic─â, exist─â alte dou─â reproduceri ale picturilor, una afl├óndu-se ├«ntr-o pe┼čter─â artificial─â, construit─â ├«n gr─âdina Muzeului Na┼úional de Arheologie al Spaniei, iar cealalt─â fiind amplasat─â ├«n interiorul Deutsches Museum din M├╝nchen.

 ├Än prima decad─â a secolului XXI a luat na┼čtere o dezbatere cu privire la oportunitatea redeschiderii pe┼čterii pentru public. Ministerul Culturii a cerut realizarea unui studiu asupra stadiului picturilor ┼či oportunitatea de a o re├«nscrie ├«n circuitul turistic, care a fost f─âcut public ├«n anul 2010. ├Än luna iunie al aceluia┼či an, Patronatul Pe┼čterii Altamira a confirmat faptul c─â aceasta va fi redeschis─â, ├«n ciuda recomand─ârilor formulate ├«n concluziile studiului, care indicau contrariul.

Foto sus: Thomas Quine / Flickr