Cândva, centrul lumii era la Lisabona

Dintre capitalele europene, Lisabona este, după Atena, cea mai veche. Este și orașul de baștină al marilor călători ai lumii, locul de unde au pornit la drum Henric Navigatorul, Vasco da Gama și Ferdinand Magellan, căci Lisabona a fost capitala primului imperiu colonial modern. Prin urmare, Lisabona a fost, cândva, centrul lumii. Gândiți-vă la asta atunci când veți ajunge în acest minunat oraș aflat pe malul Atlanticului, care numără astăzi doar 545.000 de locuitori.

Lisabona este o destinație foarte accesibilă și, foarte important, un loc care se poate vizita cam în orice anotimp. Capitala lusitană are, se pare, cele mai calde ierni dintre toate orașele europene.

Dintre toate atracțiile Lisabonei, Mănăstirea Jeronimos (Mosteiro dos Jerónimos) este, probabil, cea mai strâns legată de istoria Portugaliei. De aceea, merită văzută nu doar ca sit turistic, ca monument de arhitectură (căci este, fără îndoială, superbă), ci și ca incursiune în istoria țării. Mănăstirea a fost construită la începutul secolului XV pe locul unui schit fondat de Henric Navigatorul, locul în care Vasco da Gama și echipajul său au petrecut ultima noapte înainte de a porni în marea călătorie spre India.

640px view from the cloisters in the jeronimos monastery jpg jpeg

Foto:https://goo.gl/uo5u6K

Construită inițial pentru a adăposti mormintele dinastiei de Aviz, după reîntoarcerea lui da Gama, mănăstirea a devenit un loc-simbol al expansiunii portugheze. Acolo au fost înmormântați, ulterior, faimosul explorator și Luis de Camões, autorul epopeii Os Lusiadas (Lusiadele) scrise în cinstea călătoriei lui da Gama. Tot la Jeronimos sunt înmormântați alți mari regi ai Portugaliei, dar și poetul național al acestei țări, Fernando Pessoa. În apropiere de Jeronimos și strâns legat, din punct de vedere cultural, de mănăstire e Turnul Belém. Construit în același stil arhitectural aparte – denumit manuelin după Regele Manuel I, turnul este un alt simbol al epocii marilor descoperiri geografice și al întâietății Portugaliei în acest fenomen.

Foto:https://goo.gl/CJGoZN

Pentru amatorii de artă, muzeul Berardo este un must. Este unul dintre cele mai importante muzee de artă contemporană din lume și adăpostește sub același acoperiș opere semate de Dali, Magritte, Miró, Duchamp și Picasso.

Iar cei care caută arhitectura modernă trebuie să știe că Lisabona este unul dintre acele orașe în care cartierele noi devin foarte importante pentru cultura unui oraș și merită văzute, chiar și numai pentru perspectiva vechi/nou. În cazul capitalei portugheze, când spunem Lisabona nouă, spunem Parque das Nações (Parcul Națiunilor). Cartierul a fost (re)construit în mare parte în anii ’90 cu un scop precis:găzduirea Expoziției Universale din 1998 (curizoitate:a fost ediția cu numărul 100 și ultima din secolul XX), care a coincis cu aniversarea de 500 de ani de la sosirea lui da Gama în India. Ne întoarcem, așadar, la importanța descoperirilor geografice făcute de portughezi, extrem de importante pentru cultura națională lusitană!

Foto: https://goo.gl/PnIDuY

De admirat aici sunt construcțiile moderne, podul Vasco da Gama (cel mai mare din Europa, al patrulea din lume), acvariul, zona de promenadă de-a lungul apei, portul, turnurile São Gabriel și São Rafael (denumite după două dintre vasele lui da Gama și a căror arhitectură ne trimite cu gândul la vechile bărci cu pânze), grădinile și multe-multe altele – pe care le putem vedea într-o plimbare cu telegondola sau pe jos.

Pentru o experiență culturală completă a Lisabonei, se mai adaugă trei elemente:unul muzical, unul gastronomic și altul decorativ. Primul se referă, evident, la muzica fado, specific portugheză. Al doilea ține de domeniul patiseriei:faimoasele pastéis de nata sau pastéis de belém, adică tarte cu cremă de ou. În fine, al treilea element este superba ceramică albastră numită azulejos, care are și un muzeu dedicat:Museu Nacional do Azulejo.