Astypalea, insula-fluture

Privită de sus, Astypalea, insula cu 1.200 de locuitori din Arhipelagul Dodecanez, arată chiar aşa, ca un fluture – iar cele două aripi sunt ţinute împreună de o bucată îngustă de pământ, de numai 100 de metri lăţime, în apropierea plajei Steno. Pe plajă, un semn mare, grăitor: „Smoke Free Beach” (plajă fără fum de ţigară).

Veţi găsi mai multe astfel de semne pe insulă, laolaltă cu panouri explicative: în centrul insulei, la Chora, pe lângă cele opt mori de vânt recent restaurate, care dau un farmec aparte peisajului local, lângă clădirea Primăriei, la înălţimea Castelului Veneţian construit de nobilii Querini, în câteva restaurante, cafenele şi hoteluri, dar şi la aeroport, de cum pui piciorul pe insulă, căci Astypalea primeşte aproximativ 165.000 de vizitatori pe sezon.

Povestea e simplă: în vara lui 2018, această insulă micuţă din Grecia s-a îmbarcat într-o călătorie de a face locul (şi) mai prietenos pentru localnici şi turişti deopotrivă; pe scurt, Astypalea încearcă să devină, literalmente, o insulă fără fum. Iar eforturile sale în această direcţie – implementarea unor acţiuni care vizează reducerea fumatului şi a consumului de ţigarete convenţionale – au fost deja recunoscute: insula a primit certificarea „Smoke-Free Culture”, din partea unei reputate organizaţii independente de certificare, TUV Austria.

Mai mult: Astypalea a devenit prima dintr-o serie de destinaţii numite chiar aşa, „Destinaţii fără fum” (Smoke-Free Destinations), concept introdus şi promovat de brandul IQOS.

Istorie zbuciumată 

În Astypalea, chiar şi un vizitator foarte năzuros va avea cum să-şi petreacă timpul – căci insula e, la propriu, esenţă de istorie. Încă din timpuri imemoriale – în mitologia greacă, Astypalea era o nimfă de care se îndrăgostise nebuneşte Poseidon. Centru comercial important, insula şi-a trăit anii de graţie în timpul lui Alexandru cel Mare: flota din Astypalea a luat parte la campaniile acestuia, iar un anume Onesicritus, originar din insulă, pare să fi fost căpitanul navei amiral.

Dar Astypalea s-a aflat în mijlocul numeroaselor istorii zbuciumate ale zonei, revendicată pe rând de puterile timpului, dovadă că, în italiană, ea e cunoscută sub numele de Stampalia, iar în timpul Imperiului Otoman, drept İstanbulya. Detaliem: în timpul Evului Mediu, insula a aparţinut Imperiului Bizantin până în 1207, când, ca o consecinţă a celei de-a Patra Cruciade, a devenit fieful nobilei familii veneţiene Querini. Veneţienii au construit aici un castel – ale cărui ziduri sunt vizibile şi astăzi – şi au adăugat numele insulei la numele familiei, care a devenit astfel Querini Stampalia. Insula a fost cucerită de Imperiul Otoman în 1522 şi a rămas sub controlul acestora până în 1912, cu două mici pauze, în timpul Războiului Cretan şi a Războiului pentru independenţa Greciei. În 1912, în timpul Războiului Italo-Turc, insula a fost ocupată de Italia, aflându-se sub administrare italiană până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În urma Tratatului de Pace de la Paris, din 1947, a devenit parte a Greciei, alături de restul insulelor din Arhipelagul Dodecanez.  

Azi e linişte la Astypalea – pe străzile înguste ale Chorei, cea mai însemnată aşezare a insulei, îşi duc traiul pisici blajine, fericite că trăiesc, desigur, în acest colţ de rai din mijlocul Mării Egee. Insula se animă brusc în timpul sezonului, când curse aeriene zilnice de la Atena, dar şi feriboturi aduc în Astypalea căutători de fericire estivală, aer marin şi preparate locale, cu şofran, salvie şi lămâiţă.

Acest articol a fost publicat în numărul 214 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de difuzare a presei, în perioada 15 noiembrie – 14 decembrie 2019, și în format digital pe paydemic.com.