
Orientul antic, privit din prezent: cum se schimbă felul în care înțelegem Antichitatea
Ce mai înseamnă astăzi „Orientul antic” pentru istorici? Cât de utilă mai este această noțiune pentru înțelegerea lumilor antice și ce se întâmplă atunci când societăți, culturi și surse foarte diferite sunt puse în comparație?
Congresul Național al Istoricilor Români invită publicul, pe 9 și 10 septembrie 2026, la două întâlniri dedicate Orientului antic și cercetării Antichității. Reunind specialiști de la Universitatea din București, Muzeul Național de Istorie a României și Institut national des langues et civilisations orientales (Inalco), Paris, cele două evenimente aduc în discuție atât statutul studiilor despre Orientul antic în mediul academic românesc, cât și instrumentele prin care istoricul poate compara societăți, epoci și spații culturale diferite, informează un comunicat al organizatorilor evenimentului.
„Ce este nou în Orientul antic?”
Primul eveniment, panelul „Ce este nou în Orientul antic?”, va avea loc miercuri, 9 septembrie, între orele 16:20 și 18:00, în Amfiteatrul Pârvan al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București (Bd. Regina Elisabeta nr. 4–12, etajul 3).
Moderată de prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Inalco Paris), întâlnirea pornește de la specificul unui domeniu încă relativ rar reprezentat în spațiul academic românesc.
Este această situație rezultatul tradiției istoriografice a orientalisticii, al particularităților surselor sau al felului în care a fost construită însăși categoria de „Orient”? Poate fi relativizată această noțiune și, într-un anumit sens, „dezorientată”, pentru a privi societățile antice dincolo de delimitări geografice și culturale devenite convenționale?
Panelul va aborda lumea Orientului antic din perspective foarte diferite – de la profeție și agentivitatea religioasă a femeilor în regatul Mari și cercetarea antichității asiatice până la prezența mercenarilor greci în estul Mediteranei, rețelele de comunicare ale Părinților Cappadocieni și dificultățile pe care sursele iudaice tardo-antice le ridică istoricului.
Vor susține comunicări:
Dr. Isabela Popa (Universitatea din București) – Când femeile vorbesc în numele zeilor. Profeția și agentivitatea religioasă a femeii în regatul Mari (mil. al II-lea î.e.n.)
Lect. dr. Daniela Zaharia (Universitatea din București) – Problematica cercetării contemporane asupra antichității asiatice
Cercet. dr. Liviu Iancu (Muzeul Național de Istorie a României) – Pe urmele mercenarilor greci în Orientul antic: reflecții despre studiul istoriei est-mediteraneene vechi în România
Asist. dr. Andra Stoiculescu-Juganaru (Universitatea din București) – Mesagerii ca actori ai rețelelor sociale create prin corespondența Părinților Cappadocieni
Prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institut national des langues et civilisations orientales – Inalco, Paris) – Texte nedatate și nereferențiale: o specificitate a Orientului antic și un impas pentru istoric? Gânduri plecând de la sursele iudaice tardo-antice
„Viețile paralele ale Antichității. De ce și cum comparăm?”
Cea de-a doua întâlnire, masa rotundă „Viețile paralele ale Antichității. De ce și cum comparăm?”, va avea loc joi, 10 septembrie, între orele 9:00 și 10:40, înAmfiteatrul Pârvan.
Conceptul întâlnirii este propus de conf. dr. Florica Mihuț și prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert, iar discuția va fi moderată de dr. Diana Pavel, de la Universitatea din București și Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice (CICSA).
La masa rotundă participă:
Prof. dr. Carol Capița – Universitatea din București, Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice (CICSA)
Conf. dr. Florica Mihuț – Universitatea din București, CICSA
Dr. Diana Pavel – Universitatea din București, CICSA
Prof. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert – Institut national des langues et civilisations orientales (Inalco), Paris
Lect. dr. Daniela Zaharia – Universitatea din București, CICSA
Masa rotundă pune în discuție una dintre metodele fundamentale ale cercetării istorice: comparația. Unde începe și unde se termină Antichitatea atunci când privim societăți aparținând unor spații și tradiții diferite? Ce putem compara și în ce condiții? Ce câștigăm prin analogie și unde apare riscul de a proiecta asupra trecutului propriile categorii și prejudecăți culturale?
Discuția va urmări trei direcții principale: spațiul și timpul, sursele și raportul dintre istoria regională și perspectivele globale. Participanții vor aborda beneficiile și limitele metodei comparative, alegerea criteriilor de analiză, utilizarea analogiei și posibilitatea construirii unui discurs istoric capabil să pună în relație populații, culturi și spații geografice diferite fără a le șterge particularitățile.
Ambele întâlniri sunt deschise dialogului și vor include întrebări și intervenții din partea publicului.
Programul detaliat al Congresului Național al Istoricilor Români 2026 este disponibil accesând acest link.
Mai multe pentru tine...


















