Cum a consemnat arta războiul și pacea, de pe vremea romanilor până în prezent
De la Columna lui Traian sau reprezentările romantice ale legendarelor bătălii naționale până la ororile Marelui Război și lupta de clasă a propagandei comuniste, expoziția „Război și pace”, care începe la Art Safari New Museum din 18 septembrie, evocă felul în care violența a fost, timp de secole, învestită cu sens, glorie și necesitate, iar pacea, proslăvită ideologic, a rămas consemnată de istorie ca o ipostază episodică a unei imponderabile fragilități.
Expoziția este semnată de Dragoș Vărșăndan și realizată în parteneriat cu Cornel Ilie (consultant științific), Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române și alte instituții muzeale importante din țară.
„Ce forță pune în mișcare popoare întregi? Ce anume îi determină pe oameni să niveleze orașe întregi și să își ucidă semenii? Întrebările îi aparțin lui Tolstoi, care, în paginile romanului Război și pace, constata că răspunsul istoriei nu este suficient: destinele conducătorilor sau ale națiunilor, disputele economice ori teritoriale nu fac decât să descrie, nu să explice sensul acestor deflagrații. Adevărul mai profund se află în suma imponderabilă a voințelor individuale care alcătuiesc, fără să o știe, violența colectivă. Tocmai acestei relații dintre conflict și pace îi este dedicată noua expoziție de la Art Safari New Museum, parte din cel de-al doilea sezon expozițional al anului 2026”, afirmă Dragoș Vărșăndan.
Războiul din care ne-am născut
Parcursul expozițional pornește de la Columna lui Traian, înălțată la Roma în anul 113 d.Hr., cel mai spectaculos document vizual al Antichității romane. Asemeni unei benzi desenate cu peste 100 de scene, încolăcite în spirală pe aproape 40 de metri de marmură, Columna reconstituie cucerirea Daciei cu o precizie remarcabilă. Dar nu este un reportaj neutru, ci o propagandă imperială monumentalizată - o demonstrație publică de teroare adresată deopotrivă dușmanilor Romei, provinciilor imperiale și barbarilor de la frontiere.
Expoziția ne poartă mai departe prin Evul Mediu până în modernitatea timpurie, perioadă în care lupta a fost considerată virtute, iar războiul, una dintre principalele surse de legitimare a puterii.
„De la Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul până la Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza și regii României, figura conducătorului războinic a fost înscrisă într-o mitologie a destinului național. Pictând bătălii, artiștii secolului al XIX-lea – de la Theodor Aman și Constantin Lecca până la Sava Henția sau Nicolae Grigorescu și, nu au documentat trecutul, ci l-au redesenat, construind o mitologie vizuală în care violența capătă sens moral, iar războiul devine un poem vizual despre originile și destinul tinerei națiuni”, adaugă Dragoș Vărșăndan.
De la ororile Marelui Război, până la pacea confiscată de propaganda comunistă
Mai departe, expoziția urmărește cum secolul al XX-lea rescrie regulile războiului și redesenează imaginea romantică a confruntărilor armate. Primul Război Mondial pune capăt unei tradiții de secole care asocia războiul cu gloria, virtutea și destinul. În tranșee, omul nu mai luptă cu omul, ci supraviețuiește unui mecanism al distrugerii în care adversarul nu mai are chip, iar moartea nu mai cunoaște eroism.
„Lucrările reunite în această secțiune surprind momentul în care reprezentarea războiului încetează să mai celebreze victoria și începe să mărturisească trauma. Artiștii români, martori ai Marelui Război, nu mai pictează triumful, ci tristețea și inutilitatea apăsătoare a morții. Fotografiile completează această mărturie cu brutalitatea lor documentară. Camera fotografică înregistrează sec realitatea dezolantă a bombardamentelor americane din 1944, dar și primele zile în care pacea greu câștigată s-a transformat într-o luptă de clasă”, mai spune Dragoș Vărșăndan.
La finalul unor decenii catastrofale, pacea pare să devină una dintre marile promisiuni ale secolului al XX-lea. „Dar în România comunistă, promisiunea păcii este confiscată de discursul puterii și transformată într-un instrument de legitimare politică. Mitologia războiului antifascist, retorica reconstrucției și cultul conducătorului proiectează imaginea unei societăți unite, în timp ce, în spatele acestei iconografii triumfale, se desfășoară un alt război: cel purtat de stat împotriva propriei societăți, prin epurarea elitelor, represiunea opozanților politici și supravegherea generalizată. Sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu, această logică atinge forma sa cea mai radicală: pacea devine un afiș, un slogan, o paradă”, comentează autorul expoziției.
Pacea, o construcție fragilă și în zilele noastre
Epilogul expoziției privește spre prezent: al Doilea Război Mondial nu este urmat de pace, ci de un Război Rece și de apariția complexului militar-industrial. Omenirea contemporană nu anulează războiul, ci îl transformă – el devine geopolitic, mediat, difuz, purtat prin propagandă, algoritmi și inteligență artificială.
Bomba atomică a schimbat structura acestei logici fără a o elimina: amenințarea apocalipsei nucleare i-a schimbat doar regulile. A apărut iluzia că tocmai această amenințare extremă menține, paradoxal, un echilibru, și în acel echilibru ar putea locui pacea. „Dar pacea nu poate fi redusă la absența războiului. Ea este o construcție fragilă, pe care fiecare generație este chemată să o refacă nu prin sabie, ci prin memorie, empatie și, în cele din urmă, curaj. În aceasta constă, poate, singura victorie care contează: cea pe care numai efortul necontenit al umanității o poate face posibilă”, conchide autorul expoziției.
Dragoș Vărșăndan este jurnalist, editor cultural, fondator al platformei PropagArta și director de marketing al Artmark Holding. Cu peste două decenii de experiență în publishing și comunicare, a fost redactor-șef al revistei Tvmania, director executiv al diviziei de reviste din cadrul Ringier România și editor al publicațiilor Capital, FHM, The Industry și Șapte Seri. În ultimii cinci ani s-a dedicat comunicării culturale, coordonând revista PropagArta, editând albumul 300 de artiști din România 1990-2020 și contribuind la dezvoltarea unor proiecte expoziționale dedicate artei și patrimoniului cultural românesc.
Ce vedem la Art Safari New Museum în sezonul 2 din 2026
Al doilea sezon expozițional al anului 2026 aduce alături de „Război și pace” alte expoziții de excepție: „Brâncuși și muzele sale”, o incursiune inedită în intimitatea marelui sculptor și a femeilor care i-au fost muze, și „Pop Art. Lumea în culori”, o călătorie prin șase decenii de artă și cultură vizuală, de la Andy Warhol până în prezent. Publicul mai poate vedea, în cadrul aceluiași sezon, expoziția interactivă „Noua climă. Suntem pregătiți?” powered by Omniasig, precum și expozițiile temporare „Cristian Mungiu. Fjord, fotografii” și „Arta de a trăi prânzul”, în parteneriat cu Edenred.
Noul sezon va fi deschis în perioada 18 septembrie - 20 decembrie 2026, la Art Safari New Museum, în Amzei 13, București. Biletele cu 50% sunt disponibile pe artsafari.ro doar până pe 17 septembrie.
