Conferința Brâncoveanu 300: Epoca brâncovenească la orizontul modernității românești.

În perioada 18-19 septembrie 2014 Facultatea de Istorie a Universității din București va organiza Conferința Brâncoveanu 300:Epoca brâncovenească la orizontul modernității românești.

Marcând împlinirea a trei secole de la sfârșitul tragic al domnitorului, conferința națională Brâncoveanu 300:Epoca brâncovenească la orizontul modernității românești își propune să stimuleze reflecția istorică și dezbaterea interdisciplinară asupra personalității unui voievod remarcabil și, în egală măsură, asupra epocii pe care el a dominat-o.

Voievod al Țării Românești vreme de un sfert de secol, într-o perioadă de conflicte și transformări rapide pe harta sud-estului european, dar și un timp al crizei de conștiință generate de primele semne ale tranziției către modernitate, fațetele multiple ale domniei sale nu se lasă epuizate de abordările – deloc puține – care i-au fost dedicate. Abilității politice și diplomatice prin care a păstrat un echilibru fragil în decursul a două decenii între interesele contrare ale sultanului otoman, împăratului Habsburg și țarului rus i-au corespuns preocupările de natură fiscală și economică, menite a consolida o autoritate monarhică ce a vădit valențe personale și dinastice tot mai accentuate. Moștenind memoria imperială a rudelor Cantacuzine și iubitor al fastului asociat acesteia, Constantin Brâncoveanu s-a manifestat în același timp ca un patron generos al Orientului creștin și al Ortodoxiei ardelene. Prinț al aurului, potrivit supranumelui acordat de contemporanii otomani, el a fost nu mai puțin un ctitor de lăcașuri sfinte și un mecena al vieții intelectuale și al artelor, care i-au conservat amintirea prin numele stilului ajuns la deplina maturitate în anii domniei sale.

Evenimentul se înscrie în seria acțiunilor consacrate aniversării a 150 de ani de la înființarea Universității din București, ale cărei premise se află în ctitorirea de către voievodul Constantin Brâncoveanu a Academiei domnești din București, în anul 1694, așa cum însăși stema actuală a Universității bucureștene o atestă.

Programul conferinței

Joi, 18 septembrie

9.30–10.00:Deschiderea lucrărilor conferinței (Facultatea de Istorie, Sala de Consiliu)
10.00–1145:Desfășurarea lucrărilor primei secțiuni
12.00–12.45:Vernisajul expoziției Constantin Brâncoveanu 300 – Documente de arhivă (Parterul Facultății de Istorie) –organizată de DAR Development Association împreuna cu Arhivele Naționale ale României.
13.00–14.30:Dejunul (Facultatea de Istorie, Sala 105)
14.30–16.15:Desfășurarea lucrărilor celei de a doua secțiuni
16.15–16.30:Pauză de cafea
16.30–18.40:Desfășurarea lucrărilor celei de a treia secțiuni
19.00:Cina (Casa Universitarilor, str. Dionisie Lupu nr. 46)

Vineri, 19 septembrie

9.30–11.40:Desfășurarea lucrărilor celei de a patra secțiuni
11.40–12.00:Pauză de cafea
12.00–12.20:Prelegere plenară Acad. Răzvan Theodorescu – Epoca brâncovenească și recursul la Bizanț
12.30–14.40:Desfășurarea lucrărilor celei de a cincea secțiuni
14.40–15.00:Concluzii. Închiderea lucrărilor conferinței
15.00:Dejunul (Casa Universitarilor, str. Dionisie Lupu nr. 46)

Joi, 18 septembrie

Secțiunea I

Curtea domnească:administrarea puterii și viață cotidiană

10.00–11.45, Facultatea de Istorie, Sala de Consiliu / Moderator:ȘAROLTA SOLCAN

Dana Mihai (Institutul Național al Patrimoniului, București) – Pe urmele curții itinerante a lui Constantin Brâncoveanu:trasee culturale și memoriale

Florentina Nițu (Universitatea din București) – Standarde de viață și consumuri de lux la curtea lui Constantin Brâncoveanu

Melentina Bâzgan (Academia de Poliție „Al. I. Cuza”) – Importanța condicilor în organizarea arhivei cancelariei domnești în timpul lui Constantin Brâncoveanu

Dragoș Ungureanu (Institutul Național al Patrimoniului, București) – Relații româno-otomane în perioada lui Brâncoveanu. Obligații românești și preferințe turcești

Secțiunea II

Brâncovenii:familie și patrimoniu

1430–1615, Facultatea de Istorie, Sala 104 / Moderator:ILEANA CĂZAN

Claudiu Neagoe (Universitatea din Pitești) – Despre ginerii lui Constantin Brâncoveanu

Marius Păduraru (Muzeul Județean Argeș, Pitești) – Contribuții la istoricul familiei doamnei Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu

Anita Paolicchi (Università di Pisa) – Argenteria veneziana acquistata al tempo di Constantin Brâncoveanu da Șerban Cantacuzino II Măgureanu (1685-1710)

Șarolta Solcan (Universitatea din București) – Aspecte din viața cotidiană în satele făgărășene ale brâncovenilor

Secțiunea III

Cultură, confesiune, mecenat

1630–1840, Facultatea de Istorie, Sala 104 / Moderator:MIHAELA GRANCEA

Sultana Avram (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Aspecte privind destinul unor biblioteci mănăstirești:biblioteca mănăstirii brâncovenești de la Sâmbăta de Sus

Policarp Chițulescu (Biblioteca Sf. Sinod, București) – Posesori și donatori de carte în epoca brâncovenească

Rafael Chelaru (Academia de Poliție „Al. I. Cuza”) – Privire de ansamblu asupra relației dintre Constantin Brâncoveanu și Biserica Romei

Radu Nedici (Universitatea din București)- Coordonatele unei atitudini:Constantin Brâncoveanu și Biserica românilor din Transilvania

Andrei Timotin (Institutul de Studii Sud-Est Europene, București) – Preocupări de istorie universală în epoca brâncovenească

Vineri, 19 septembrie

Secțiunea IV

Expresie artistică și simbol în epoca brâncovenească

9.30–11.40, Facultatea de Istorie, Sala 104 / Moderator:RAFAEL CHELARU

Ileana Căzan (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București) – Heraldica brâncovenească între imagine și mesaj

Gabriela-Mariana Luca (Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara) – Caftanul, calul și năframa:semnificația unor daruri în vremea lui Constantin Brâncoveanu

Augustin Ioan (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București) – Tradiția continuă:de ce place, încă, arhitectura brâncovenească?

Irina Cîrstina (Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Târgoviște) – Potlogiul prebrâncovenesc – câteva precizări

Matei Eugen Stoean (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București) – Elemente ale artei brâncovenești – modele pentru ctitorii din satele de la granița dintre Transilvania și Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea

Secțiunea V

Posteritatea voievodului:tradiție și memorie

1230–1440, Facultatea de Istorie, Sala 104 / Moderator:AUGUSTIN IOAN

Lia Brad Chisacof (Institutul de Studii Sud-Est Europene, București) – Lecturi posibile ale unei tragedii în stil antic cu subiect brâncovenesc din secolul al XVIII-lea

Mihaela Grancea (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Constantin Brâncoveanu în cultura comemorativă românească din prima parte a secolului XX

Silvana Rachieru (Universitatea din București / Institutul Cultural Român, Istanbul) – Pe urmele lui Brâncoveanu în Istanbulul contemporan

Valeria Soroștineanu (Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu în Transilvania între tradiție și istorie

Simona Preda (Fundația Anisia, București) – Discurs istoric și reprezentare mentalitară. Imaginea lui Constantin Brâncoveanu în literatura pentru copii din perioada comunistă

14. 40–15. 00, Facultatea de Istorie, Sala 104 – Concluzii. Închiderea lucrărilor conferinței