Viaţa zbuciumată a Principesei Margareta. Cum a răspândit Securitatea zvonuri privind prietenia ei cu Valentin Ceauşescu
Principesa Margareta a fost o ţintă a Securităţii încă din facultate, când s-au răspândit zvonuri despre prietenia acesteia cu Valentin Ceauşescu. Securitatea a urmărit pas cu pas activitatea Principesei la Organizaţia Naţiunilor Unite, făcând chiar presiuni ca niciun membru al Familiei Regale să nu fie angajat de instituţie, acest act fiind considerat un „gest gest politic neamical la adresa României”.
Principesa Margareta a rămas o vreme în Marea Britanie, după absolvirea facultăţii, devenind cercetător specializat în sociologie medicală şi sănătate publică. De la începutul anilor 80, Principesa a lucrat la ONU în cadrul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, care îşi avea sediul la Roma, scrie istoricul clujean Cornel Jurju. Activitatea ei a fost îndeaproape urmărită de Securitate.
“Securitatea a început să aducă prejudicii imaginii Principesei, lansând zvonul că a fost prietenă cu Valetin Ceauşescu şi că se întâlniseră la Oxford. Principesa Margareta ştia că, de fiecare dată când încerca să se apropie de România, începeau să se audă zvonuri. Metoda practicată de Securitate este una clasică, de intoxicare. Principesa a trebuit să dezmintă astfel de zvonuri manipulative chiar şi mai târziu, în primele zile de după revenirea sa în România”, scrie în biografia Pricipesei Margareta, scrisă de Diana Mandache (Patrie şi destin. Principesa Moştenitoare a României”).
Principesa, urmărită de Securitate
În cele două dosare primite de Familia Regală de la CNSAS există relatări privind despre unele întrevederi ale Regelui, aflat la Paris, un raport despre Rege în Germania, unde a ţinut în decembrie 1986, un discurs la Frankfurt, apoi câteva referiri la Principesa Margareta, aflată la Roma, sau posibila sa angajare la ONU. ”În unele documente ale Securităţii comuniste, Regele este prezentat sub numele de cod “Străinul” scris cu majuscule, fie despre „Străinul şi rudele sale”, toate acestea arătând ura faţă de Rege, teama politică permanentă, perpetuată, şi întreţinută şi după 1989.
