ÔÇ×Spionul f─âr─â umbr─âÔÇŁ  Yan Chernyak jpeg

ÔÇ×Spionul f─âr─â umbr─âÔÇŁ Yan Chernyak

­čôü Biografii
Autor: Alexandru Popescu

Exist─â numeroase cazuri de spioni, mai ales printre cei care au ac╚Ťionat pentru Uniunea Sovietic─â, ale c─âror merite nu numai c─â nu au fost recunoscute, ci au r─âmas necunoscu╚Ťi, anonimi. Desigur, aceast─â situa╚Ťie se datoreaz─â uneori unor considerente de confiden╚Ťialitate potrivit c─ârora, dac─â popularizarea activit─â╚Ťii lor ar fi adus prejudicii unor interese de securitate na╚Ťional─â, era necesar ca ea s─â r─âm├ón─â anonim─â o perioad─â de timp. 

 ├Äntre ace╚Ötia, Yan Chernyak (1909 ÔÇô1995) de╚Ťine un adev─ârat ÔÇŁrecordÔÇŁ, c─âci el s-a bucurat de aprecierea activit─â╚Ťii sale la nu mai pu╚Ťin de aproape ╚Öapte decenii dup─â ├«ncheierea celui de al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi atunci c├ónd el se afla pe patul de moarte.

 Din pu╚Ťinele date referitoare la ac╚Ťiunile sale reiese c─â principalele realiz─âri ale activit─â╚Ťii de spion a lui Yan Chernyak au fost transmiterea c─âtre Uniunea Sovietic─â a planului Barbarossa ╚Öi a planului de ac╚Ťiune al armatei germane la b─ât─âlia de la Kursk. Cu totul necunoscute au r─âmas alte activit─â╚Ťi importante ale sale ca agent, ├«ntre care organizarea unei re╚Ťele de spioni care au intrat ├«n posesia unor date referitoare la programul de producere de c─âtre Statele Unite a bombei atomice.  

Potrivit unor aprecieri tardive i s-a atribuit lui Cernyak organizarea unei din cele mai eficiente re╚Ťele de spionaj din istorie, merite recunoscute la modul general ├«n decretul de atribuire a titlului de Erou al Federa╚Ťiei Ruse ├«n care se men╚Ťioneaz─â c─â acest act se datoreaz─â ÔÇŁCurajului ╚Öi eroismului dovedite ├«n cursul unor opera╚Ťiuni specialeÔÇŁ.

 Dar chiar ╚Öi dup─â aceast─â recunoa╚Ötere general─â, de╚Öi s-au scurs dou─â decenii de la dispari╚Ťia sa fizic─â, personalitatea ╚Öi activitatea lui Cernyak nu sunt men╚Ťionate ├«n nicio sintez─â, istorie a spionajului ╚Öi nu s-au bucurat de aten╚Ťia speciali╚Ötilor, ceea ce ridic─â probleme dificile ├«n reconstituirea lor pe care o vom ├«ncerca ├«n continuare.


yan chernyak 12603003734b1ea8557bdd5 b jpg jpeg

 De la orfelinat la Politehnic─â ╚Öi...GRU 

Yan Cernyak s-a născut în în Bucovina de nord care, în acea perioadă, făcea parte din Austro-Ungaria. Tatăl său era un negustor evreu sărac, iar mama sa era maghiară.

Copilul a fost crescut ├«ntr-un orfelinat. Avea un talent nativ pentru ├«nv─â╚Ťarea limbilor str─âine, ├«nsu╚Öindu-╚Öi, p├ón─â la 16 ani, ├«ntre altele, germana, ungara ╚Öi rom├óna, iar mai t├órziu, engleza ╚Öi franceza.

 ├Än ciuda condi╚Ťiei sale modeste reu╚Öe╚Öte s─â urmeze cursurile ╚ścolii tehnice din Praga ╚Öi ale Institutului Politehnic din Berlin, ob╚Ťin├ónd tilul de inginer electronist. ├Än timpul studiilor sale la Berlin, ├«n 1930, s-a al─âturat Partidului Comunist din Germania, devenind agent pentru serviciul militar de informa╚Ťii sovietic GRU. 

...╚Öi ├«n Rom├ónia 

 Din ├«ns─ârcinarea GRU, ├«n 1931-32, Cernyak a servit ├«n armata rom├ón─â ├«ntr-un regiment de cavalerie cu grad de sergent ╚Öi, av├ónd acces la documente secrete, le-a transmis con╚Ťinutul ├«n URSS. Faptul c─â unui agent ÔÇŁpromi╚Ť─âtorÔÇŁ, cum era considerat Cernyak, i s-a ├«ncredin╚Ťat o misiune ├«n Rom├ónia dovede╚Öte importan╚Ťa care era acordat─â ╚Ť─ârii noastre din punct de vedere geopolitic ╚Öi informativ. Este foarte probabil c─â contraspionajul rom├ón nu l-a putut identifica pe Cernyak, dat fiind c─â, at├ót c├ót ne este cunoscut, el nu apare ├«n eviden╚Ťele Serviciului Secret de Informa╚Ťii. Nici ├«n lucr─ârile consacrate acestui serviciu numele lui nu este men╚Ťionat.

 Se pare c─â Cernyak s-a achitat ├«n bune condi╚Ťiuni de misiunea sa ├«n Rom├ónia, astfel ├«nc├ót, ├«n anii 1935-36, este admis la ╚ścoala de informa╚Ťii din Moscova. ├Än continuare este trimis ├«n Elve╚Ťia sub acoperirea de corespondent TASS (pseudonim operativ "Jack"). Din 1938, locuie╚Öte la Paris ╚Öi, din 1940, la Londra. C─âl─âtorind regulat ├«n 1936-39 ├«n Germania, Chernyak a creat aici o re╚Ťeaua de informa╚Ťii, cu nume de cod...  

"Krona" ...care, de asemenea, nu este men╚Ťionat─â (├«nc─â !) ├«n lucr─âri de specialitate. 

Aceast─â re╚Ťea nu era ampl─â dar cuprindea 35 persoane cu pozi╚Ťii importante din domeniul politic, financiar ╚Öi economic: un bancher, un secretar de stat, ╚Öeful departamentului de cercetare ├«ntr-o companie care producea tancuri, militari de e╚Öalonul superior al armatei.

 Potrivit unor rapoarte, din re╚Ťea au f─âcut parte nu numai persoane din armat─â (Wehrmacht), ci ╚Öi din principalele servicii speciale ale Reich-ului ├«n Gestapo ╚Öi Abwehr.

Din punctul de vedere al compozi╚Ťiei aceast─â re╚Ťea se num─âra printre cele ├«n care, desigur ╚Öi datorit─â capacit─â╚Ťilor lui Cernyak de se impune ╚Öi abilit─â╚Ťilor sale organizatorice, s-au num─ârat personalit─â╚Ťi-ÔÇŁcheieÔÇŁ din domenii de mare importan╚Ť─â ale societ─â╚Ťii germane.

Persoanele care au f─âcut parte din re╚Ťea au fost recrutate personal de Cherniak care a reu╚Öit s─â le c├ó╚Ötige ├«ncrederea, miz├ónd, ├«n primul r├ónd, pe convingerile lor antifasciste.  Activitatea re╚Ťelei era supravegheat─â de GRU prin intermediul ofi╚Ťerilor de leg─âtur─â. 

 Condi╚Ťiile de conspirativitate ├«n care a ac╚Ťionat ÔÇŁRe╚Ťeaua KronaÔÇŁ au f─âcut ca s─â se ╚Ötie foarte pu╚Ťine lucruri despre activitatea sa.

 Aceste condi╚Ťii, ╚Öi desigur capacit─â╚Ťile organizatorice ale lui Cherniak au f─âcut ca nici un agent din re╚Ťea s─â nu fie identificat de Gestapo, ÔÇŁ, ne├«nregistr├óndu-se nicio ÔÇŁc─âdereÔÇŁ ├«n cursul celor 10 ani de activitate.  

Veterani ai serviciului de informa╚Ťii sovietic au ar─âtat mai t├órziu c─â re╚Ťeaua condus─â de Cernyak a fost ÔÇŁuna din cele mai bune din istorieÔÇ×.

├Än tot cazul, dup─â c─âderea re╚Ťelelor ÔÇŁOrchestra ro╚ÖieÔÇŁ ╚Öi ÔÇŁTroica ro╚ÖieÔÇŁ, care ac╚Ťionau pentru Uniunea Sovietic─â, singura care a r─âmas ├«n func╚Ťiune a fost ÔÇŁRe╚Ťeaua KronaÔÇŁ. Este ├«ntr-adev─âr o performan╚Ť─â unic─â ├«n istoria spionajului c─â aceast─â re╚Ťea nu a fost identificat─â de eficientul contraspionaj german, care reu╚Öise s─â anihileze un num─âr important de asemenea organiza╚Ťii.

Condi╚Ťiile ├«n care activa re╚Ťeaua s-au schimbat dramatic odat─â cu ├«nceputul r─âzboiului , c├ónd ╚Ť─ârile europene au ├«n─âsprit controlul la frontiere sau chiar le-au ├«nchis complet, cum ar fi Elve╚Ťia. Ca urmare, o serie de reziden╚Ťe sovietice au pierdut canale de comunicare cu Centrul. Pentru o vreme, Chernyak r─âmas o vreme f─âr─â leg─âtur─â, dar grupul s─âu a continuat s─â fie activ, acumul├ónd materiale pe care le va transmite c├ónd condi╚Ťiile au permis.

├Än ceea ce prive╚Öte rezultatele concrete ale activit─â╚Ťii re╚Ťelei este de men╚Ťionat c─â, doar ├«n 1944, au fost transmise mai mult de 12 500 coli de documenta╚Ťie tehnic─â ╚Öi 60 de e╚Öantioane de echipamente radio. 

Oficial, ÔÇŁRe╚Ťeaua KronaÔÇŁ ╚Öi-a ├«ncetat activitatea odat─â cu ├«ncheierea r─âzboiului, dar, dup─â unele opinii, ea a r─âmas mult─â vreme activ─â, chiar p├ón─â ├«n perioada contemporan─â.

├Än afara persoanelor care activau ├«n diferite posturi de r─âspunde ale societ─â╚Ťii germane, din aceast─â re╚Ťea f─âceau parte dou─â acti╚Ťe renumite ├«n epoc─â: Marika R├Âkk and Olga Cehova.

De pe ecran ├«n re╚Ťea 

Au existat unele informa╚Ťii despre ac╚Ťiunile informative pe care le-au desf─â╚Öurat aceste actri╚Ťe, dar abia recent, dup─â desecretizarea unor documente, a reie╚Öit c─â ele au activat ├«n cadrul ÔÇŁRe╚Ťelei KronaÔÇŁ.

 Astfel faptul c─â Marika R├Âkk (1913-2004) a ac╚Ťionat ├«n aceast─â re╚Ťea a devenit cunoscut abia dup─â declasificarea unor arhive secrete de c─âtre ÔÇŁOrganiza╚Ťia GehlenÔÇŁ, care a ac╚Ťionat o perioad─â ca serviciul de informa╚Ťii al Germaniei occidentale. ├Än 1951, Marika R├Âkk a f─âcut declara╚Ťii despre activitatea sa ca agent─â timp de 16 ani, preluate de publica╚Ťia ÔÇŁBildÔÇŁ.

A fost considerat─â drept actri╚Ťa favorit─â a lui Hitler ╚Öi se pare c─â a avut o rela╚Ťie cu ministrul Propagandei, Joseph Goebbels.

A ├«nceput s─â ac╚Ťioneze ca agent─â din 1940, transmi╚Ť├ónd informa╚Ťii din Germania. Se pare c─â a fost recrutat─â de managerul s─âu Heinz Hoffmeister, ╚Öi el agent pentru Uniunea Sovietic─â.

Este totu╚Öi neclar ce informa╚Ťii a transmis la Moscova. Dup─â r─âzboi a avut o interdic╚Ťie de doi ani, datorit─â colabor─ârii sale cu regimul nazist. ├Än ultima parte a vie╚Ťii, a deschis un magazin de lux la D├╝sseldorf. Potrivit serviciilor vest-germane de informa╚Ťii, a avut o ÔÇŁacoperire inteligent─âÔÇ× , continu├ónd s─â spioneze pentru sovietici.  

Olga Cehova ( Olga Knipper) (1897-1980) a fost fiica unui inginer de c─âi ferate ╚Öi nepoat─â a so╚Ťiei scriitorului Anton Cehov. Dup─â ce o vede juc├ónd pe marea actir╚Ť─â Eleonora Duse intr─â ├«n Teatrul de art─â din Moscova, unde repurteaz─â mari succese. Se c─âs─âtore╚Öte cu actorul Mihail Cehov al c─ârui nume ├«l p─âstreaz─â dup─â divor╚Ť 

P─âr─âse┼čte, ├«n 1920, Rusia, ├«n plin─â anarhie ┼či s─âr─âcie dup─â revolu┼úia bol┼čevic─â, ajung├ónd la Berlin. Reu┼če┼čte s─â ├«┼či fac─â un nume ├«n lumea filmului, turn├ónd destul de numeroase pelicule ├«n studiourile de la Babelsberg. ├Än 1930, prime┼čte chiar cet─â┼úenia german─â. Prin intermediul fratelui ei Lev, este recrutat─â, sub amenin┼úare, ca agent ÔÇťadormitÔÇŁ. Repurteaz─â o serie de succese, astfel ├«nc├ót va fi considerat─â ÔÇŁregin─â ne├«ncoronat─â a spionajului sovieticÔÇŁ. 

Cea mai important─â misiune care i-a fost ├«ncredin╚Ťat─â a fost de a transmite informa┼úii despre planurile germane de atacare a Uniunii Sovietice. Potrivit volumului Killing Hitler (2006) de Roger Moorhouse, Stalin ╚Öi Beria fac presiuni asupra ei pentru a ob╚Ťine informa╚Ťii care s─â ├«nlesneasc─â asasinarea lui Hitler de agen╚Ťi sovietici.

 Valoarea activit─â╚Ťii sale ca agent─â este demonstrat─â de faptul c─â, la ├«nceputul asediului Berlinului, este trimis un avion care o transport─â la Moscova.

După război, trăiește o vreme în sectorul sovietic al Berlinului, dar reușește ulterior să se mute în Germania occidentală pentru a scăpa de controlul spionajului sovietic. Mai realizează filme, dar, în cele din urmă, deschide o firmă de cosmetice. Își publică memoriile.

Cehova a fost decorată de Stalin și de serviciul de spionaj sovietic.

Cine a fost Chernyak ? 

Este o ├«ntrebare deosebit de dificil─â, dat fiind c─â s-au p─âstrat destul de pu╚Ťine informa╚Ťii despre biografia lui sau aceste date au r─âmas mult─â vreme, de fapt p├ón─â la moartea sa, ocultate.

A fost denumit ÔÇŁOmul f─âr─â umbr─âÔÇŁ, c─âci nu l─âsa niciun fel de urm─â a deplas─ârilor ╚Öi a locurilor unde s-a aflat. Astfel, niciodat─â nu dormea de dou─â ori ├«n acela╚Öi loc. Comunica cu al╚Ťi agen╚Ťi doar atunci c├ónd primea un anumit semnal.

O recunoa╚Ötere a valorii informa╚Ťilor pe care le-a transmis, dar ╚Öi a faptului c─â ÔÇŁ╚Ötia prea multeÔÇ× au f─âcut ca Chernyak s─â fie ÔÇ×recuperatÔÇŁ cu rapiditate din Canada, unde ╚Öi-a desf─â╚Öurat ultima parte a activit─â╚Ťii sale, atunci c├ónd, prin defectarea lui Igor Guzenko, criptograf de la Ambasada sovietic─â din Canada, s-a n─âscut pericolul ca el s─â s─â fie demascat. ├Än aceste condi╚Ťii, Chernyak a fost transportat cu mare rapiditate la Moscova.

├Än ceea ce prive╚Öte biografia sa, ÔÇŁRossiyskaya GazetaÔÇŁ arat─â c─â a primit cet─â╚Ťenia sovietic─â abia ├«n 1947 c├ónd a ├«nceput ╚Öi s─â ├«nve╚Ťe limba rus─â. Din 1946, Chernyak a lucrat ca referent la GRU, iar, din 1950 - ca interpret la TASS p├ón─â ├«n 1961. 

├Än ceea ce prive╚Öte calit─â╚Ťile sale personale decretul men╚Ťionat se refer─â la ÔÇŁcurajul ╚Öi eroismulÔÇŁ lui Cernyak dovedite chiar ├«n perioada c├ónd nu avea ├«nc─â cet─â╚Ťenia sovietic─â.

De fapt, mult─â vreme nimeni nu ╚Ötiut cine este Cernyak, nici chiar so╚Ťia sa. Doar dup─â ce a devenit ÔÇŁErou al Federa╚Ťiei RuseÔÇŁ au ├«nceput s─â circule informa╚Ťii desptre el, dar ╚Öi acelea incomplete, astfel ├«nc├ót ÔÇŁmisterul CernyakÔÇŁ nu a fost niciodat─â dezv─âluit ├«n ├«ntregime. ├Än anii din urm─â, presa rus─â ╚Öi cea interna╚Ťional─â (ÔÇŁGuardianÔÇŁ, Associated PressÔÇŁ) s-au referit la activitatea de spion a lui Cernyak ╚Öi a colaboratorilor s─âi. 

A avut activitatea ÔÇŁRe╚Ťelei KronaÔÇŁ, condus─â de Cernyak ├«ntr-adev─âr o importan╚Ť─â deosebit─â, unic─â pentru efortul de r─âzboi al Uniunii Sovietice ? De╚Öi informa╚Ťiile referitoare la acest aport au r─âmas mult─â vreme necunoscute, documente desecretizate ├«n ultima vreme ╚Öi chiar m─ârturii ale unor persoane din conducertea serviciilor de informa╚Ťii ╚Öi ale armatei, fac ca r─âspunsul la aceast─â ├«ntrbare s─â fie pozitiv, oferind revela╚Ťii ├«ntr-adev─âr surprinz─âtoare.  

├Än decretul prin care i s-a acordat titlul de Erou al Federa╚Ťiei Ruse se men╚Ťioneaz─â faptul c─â Cernyak a fost impicat ├«ntr-o serie de ÔÇŁopera╚Ťiuni specialeÔÇŁ legate de...

ÔÇŁOpera╚Ťiunea BarbarossaÔÇŁ ╚Öi b─ât─âlia de la Kursk 

Moscova era deja informat─â de planul lui Hitler de a invada Uniunea Sovietic─â prin informa╚Ťia transmis─â de Richard Sorge de la Tokyo, la 2 mai 1941.

De fapt, asemenea informa╚Ťii au provenit ╚Öi de la al╚Ťi spioni. Astfel, ├«nc─â din martie 1941, Moscova fusese avertizat─â de acest pericol prin intermediul agentului ÔÇŁCorsicanulÔÇŁ. De asemenea, informa╚Ťii despre inten╚Ťia lui Hitler de a invada Uniunea Sovietic─â au provenit de la re╚Ťeaua ÔÇŁOrchestra ro╚ÖieÔÇŁ.

Ceea ce confer─â ├«ns─â o valoare deosebit─â informa╚Ťiilor furnizate de ÔÇŁRe╚Ťeaua KronaÔÇŁ este nu nunai faptul c─â, prin intermediul lor, Moscova a fost avertizat─â de eventulitatea declans─ârii atacului, ci a avut la dispozi╚Ťie chiar planul detaliat al ÔÇŁOpera╚Ťiunii BarbarossaÔÇŁ.

De╚Öi, mai ales prin informa╚Ťiile transmise de ÔÇŁRe╚Ťeaua KronaÔÇŁ, pericolul ╚Öi amploarea invaziei au fost cunoscute de Stalin, el nu le-a acordat importan╚Ť─â consider├ónd c─â nu poate fi tr─âdat de ÔÇŁaliatulÔÇŁ s─âu Hitler !

├Än ceea ce prive╚Öte b─ât─âlia de la Kursk din iunie 1943, Moscova fusese averizat─â de planificare sa de c─âtre germani mai ales prin informa╚Ťiile furnizate de ÔÇŁRe╚Ťeaua LucyÔÇŁ din Elve╚Ťia, condus─â de Rudolf Roessler, ca ╚Öi de serviciul de informa╚Ťii britanic ├«n urma descifr─ârii telegramelor secrete germane prin opera╚Ťiunea Ultra.

 Din nou ├«ns─â, Cernyak a transmis la Moscova informa╚Ťii concrete, de mare importan╚Ť─â strategic─â referitoare chiar la planul operativ al germanilor ceea ce desigur a avut un rol decisiv ├«n ob╚Ťinerea victoriei de c─âtre Armata ro╚Öie ╚Öi o importan╚Ť─â deosebit─â pentru cursul ulterior al r─âzboiului.

ÔÇŁArmele secrete ale GermanieiÔÇŁ 

Alte informa╚Ťii tranmise de ÔÇŁKronaÔÇŁ se refer─â la ├«nzestrarea cu armament a Wehrmacht-ului german, la planurile de dezvoltare ale acestui domeniu, chiar a unor mijloace care, ├«n concep╚Ťia lui Hitler (ÔÇŁarmele secreteÔÇŁ), aveau s─â schimbe cursul r─âzboiului.

 F─âr─â ├«ndoial─â cunoa╚Öterea de c─âtre Uniunea Sovietic─â a acestor informa╚Ťii a determinat contracararea ╚Öi chiar utilizarea lor ├«n propriul arsenal.

Astfel, ├«ntre armele asupra c─ârora au fost transmise informa╚Ťii se num─âr─â tancurile germane Tiger ╚Öi Panther, piese de artilerie ╚Öi rachete, ├«ntre care FAU-1 ╚ÖiFAU-2. Au fost de asemenea transmise ╚Öi date despre armele chimice ╚Öi sisteme electronice.

 Se poate spune c─â aceste informa╚Ťii au avut o contribu╚Ťie deosebit─â chiar la ap─ârarea Moscovei, c─âci au permis crearea de sta╚Ťii radar deosebit de importante ├«n ├«mpiedicarea raidurile avioanelor gernane.

De asemenea, agen╚Ťii lui Chernyak, dintre care unii f─âceau parte din e╚Öaloane superioare ale Wehmacht-ului, au e ob╚Ťinut informa╚Ťii importante despre aditivii aliajelor de o╚Ťel pentru fabricarea armelor. Aceste date au fost imediat studiate ├«n laboratoarele sovietice ╚Öi apoi introduse ├«n produc╚Ťie.

Datele transmise acopereau ╚Öi o gam─â larg─â de probleme referitoare la sistemele de protec╚Ťie antiaerian─â ╚Öi ├«mpotriva submarinelor. De asemenea au fost transmise informa╚Ťii despre noile tehnologii din industria aeronautic─â, construc╚Ťia de nave, submarine ╚Öi vehicule blindate ├«n domeniul radar ╚Öi de comunicare, de rachete, arme chimice ╚Öi biologice. ÔÇŁCentrulÔÇŁ a primit informa╚Ťii periodice cu privire la starea industriei de ap─ârare al Reich-ului, la stocurile strategice de materii prime, desene ╚Öi descrieri ale unor tipuri noi avioane ╚Öi tancuri.

 Spionaj atomic 

Din momentul care Alia╚Ťii, ╚Öi ├«n primul r├ónd Marea Britanie ╚Öi Statele Unite, au trecut la cercetarea ╚Öi ulterior la fabricarea armelor atomice, ÔÇŁcentrul de greutateÔÇŁ al activit─â╚Ťii lui Chernyak personal a devenit aceste ╚Ť─âri, de╚Öi ele se num─ârau printre Alia╚Ťii Uniunii Sovietice. Se viza cunoa╚Öterea procedeelor de producere a armelor atomice ├«n scopul introducerii lor ├«n arsenalul URSS.

 Astfel, Chernyak a devenit unul din cei mai importan╚Ťi ÔÇŁspioni atomiciÔÇŁ, al─âturi de alte ÔÇŁfiguri celebreÔÇŁ ale domeniului, informa╚Ťiile transmise de ele preced├óndu-le adesea pe cele ale acestora.

 Chiar din 1942, Chernyak a transmis informa╚Ťii despre cercetarea atomic─â ├«n Anglia. ├Än prim─âvara anului 1945 a fost transferat ├«n Statele Unite, unde se desf─â╚Öura Proiectul Mannhatan de producere a bombei atomice. Chiar ├«naintea altor ÔÇŁspioni atomiciÔÇŁ, Chernyak reu╚Öe╚Öte s─â informeze Moscova despre noua instala╚Ťie de producere a uraniului din Chalk River. Un raport al s─âu a privit progresele ├«nregistrate ├«n Statele Unite ├«n preg─âtirea primului bombardament atomic, o descrierea instala╚Ťiilor pentru separarea izotopilor de uraniu. A reu╚Öit de asemenea s─â trimit─â probe de uraniu-235 ╚Öi uraniu-238, ├«nvelit─â ├«ntr-o foi╚Ť─â de platin─â ├«ntr-o...sticl─â.

 A╚Öadar aportul lui Chernyak la producerea bombei atomice de c─âtre Uniunea Sovietic─â nu poate fi ignorat, de╚Öi, mult─â vreme s-a cunoscut (prea) pu╚Ťin despre aceast─â

activitate a sa.

 Pe patul de moarte 

Chiar ├«nainte ca Chernyak s─â vin─â la Moscova, conducerea GRU a inten╚Ťionat s─â ├«i acorde titlul de Erou al Uniunii Sovietice ╚Öi rangul ofi╚Ťerului promis, dar Stalin, deja iritat de e╚Öecul reziden╚Ťei canadiene ╚Öi defectarea lui Guzenko, a respins propunerea. A existat o situa╚Ťie paradoxal─â: mul╚Ťi dintre colaboratorii lui "Jen" Chernyak au primit ordine ╚Öi medalii sovietice pentru serviciile lor, iar el ├«nsu╚Öi, liderul ╚Öi mentorul lor, care a f─âcut at├ót de mult pentru dob├óndirea victoriei, nu a fost pe moment recompensat.

De fapt, motivul ├«n virtutea c─âruia Stalin s-a opus recompens─ârii lui Chernyak a fost acela c─â nefolosirea informa╚Ťiilor pre╚Ťioase transmise de acesta dovedea incompeten╚Ťa sa.

Desigur, aceea╚Öi soart─â au avut-o ╚Öi al╚Ťi spioni pentru Uniunea Sovietic─â, ├«ntre care Richard Sorge, dar totu╚Öi reunoa╚Öterea aportului lor a venit cu mult ├«nainte de acela al lui Chernyak, astfel ├«nc├ót aceasta s-a produs cu mult mai t├órziu, ceea ce a f─âcut ca el s─â r─âm├ón─â vreme de decenii un ÔÇŁilustru necunoscutÔÇ×.

Este greu de ╚Ötiut ce trebuie s─â fi sim╚Ťit Chernyak r─âmas ├«n umbr─â at├óta amar de vreme. Nu i-a r─âmas dec├ót s─â tr─âiasc─â ├«n anonimat, duc├ónd o existen╚Ť─â modest─â cu con╚Ötiin╚Ťa datoriei implinite fa╚Ť─â de patria sa adoptiv─â.

 Este greu de ╚Ötiut care au fost motivele ÔÇŁrecuper─âriiÔÇŁ lui Chernyak poate doar perspectiva apropiat─â a mor╚Ťii lui.

├Än cele din urm─â, prin Decretul Pre╚Öedintelui Federa╚Ťiei Ruse Boris El╚Ť├«n din 14.12.1994 "pentru curajul ╚Öi eroismul manifestat ├«n ├«ndeplinirea unei sarcini speciale", Chernyak Yan Petrovici a primit titlul de Erou al Federa╚Ťiei Ruse.

În acel moment, Chernyak zăcea pe un pat de spital, iar, șeful Statului Major General și al GRU, care veniseră pentru a-i înmâna decretul, l-au găsit pe moarte.

Potrivit uneia dintre versiuni, totu╚Öi pacientul ╚Öi-ar fi revenit pentru o perioad─â scurt─â de timp ╚Öi chiar a rostit cuvinte de r─âspuns. Dar mul╚Ťi cred c─â Chernyak nu a aflat niciodat─â de distinc╚Ťiile care ├«i fuseser─â acordate.

Num─ârul 222 al revistei Historia porne╚Öte pe urmele spionului din redac╚Ťia celui mai cunoscut post de radio din perioada comunist─â. Cine era el? Ce voia regimul Ceau╚Öescu s─â afle? C├ó╚Ťi oameni au fost implica╚Ťi? A fost vreo leg─âtur─â ├«ntre ÔÇ×agentul GX-36ÔÇŁ ╚Öi atentatul de la Radio a lui Carlos ╚śacalul sau moartea lui Emil Georgescu? Num─ârul 222 al revistei Historia este disponibil ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2020, la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com.



H 222 jpg jpeg
sumar jpg jpeg

Bibliografie selectiv─â    

  -Anthony Read,; David Fisher, Operation Lucy: Most Secret Spy Ring of the Second World War. New York , 1981.
-V. E. Tarrant, , The Red Orchestra. London, 1995
       - Yan Cherniak, a former Soviet intelligence agent who ran an elabotare spy network, Associated Press. 20 February 1995.
      -Antony Beevor, The Mystery of Olga Chekhova: was Hitler's favorite actress a Russian spy?, 2004
        -David E. Murphy, What Stalin Knew: The Enigma of Barbarossa, 2005
        -Robert Whymant, Stalin's Spy: Richard Sorge and the Tokyo Espionage Ring, New York, 2006
https://en.wikipedia.org/wiki/Yan_Chernyak
https://www.rbth.com/arts/history/2016/05/09/the-man-who-handed-the-ussr-the-nazi-plans-for-barbarossa-and-kursk_591323