Președintele Reagan, un simbol al Americii jpeg

Președintele Reagan, un simbol al Americii

­čôü Biografii
Autor: Livia P─âtru

ÔÇ×Sunt ┼či avantaje ├«n a fi ales pre┼čedinte. A doua zi, notele mele din liceu au fost declarate "strict secret".ÔÇŁ[i] ├Än noaptea  alegerii sale ca pre╚Öedinte al SUA, triumful lui Ronald Reagan ├«nsemna nu doar un simplu mandat pentru o schimbare, ci un mandat pentru pace ╚Öi libertate, prosperitate, speran╚Ť─â c─â marele vis  al acestuia se va ├«ndeplini.[ii]

Consider c─â Ronald Reagan reprezint─â un simbol al SUA, al conservatorilor americani, al p─âcii, libert─â┼úii ┼či idealismului, al stilului ╚Öi elegan╚Ťei, demonstr├ónd, prin faptul c─â a devenit pre╚Öedinte la v├órsta de 69 de ani, c─â orice este posibil. Numit ╚Öi ÔÇ×m─âre┼úul comunicativ/sociabilÔÇŁ[iii], Reagan s-a remarcat prin cordialitatea sa ┼či prin talentul s─âu oratoric, schimb├ónd evolu┼úia SUA ┼či chiar a lumii, deschiz├ónd, altor state, calea spre democra┼úie. La ultima dezbatere electoral─â cu pre┼čedintele Jimmy Carter, ├«n 1980, Ronald Reagan a ├«ntrebat publicul american:ÔÇ×este America de ast─âzi la fel de respectat─â ├«n lume ca ├«nainte? Crede┼úi c─â suntem la fel de puternici cum eram cu 4 ani ├«n urm─â?ÔÇŁ. De aici reies patriotismul s─âu, calitatea de bun orator, dar ┼či hot─âr├órea sa de a rec├ó┼čtiga prestigiul ┼či puterea SUA, aflate atunci ├«n declin, baz├óndu-se pe for┼úa ideii democratice ┼či pe efectul produs asupra min┼úilor cet─â┼úenilor americani.[iv]

Astfel a ├«nceput etapa ce a marcat istoria SUA. Ronald Reagan, prea b─âtr├ón pentru a fi pre┼čedinte ┼či prea conservator, doar un actor ├«n filme de categorie medie, dar, cu toate acestea, el a c├ó┼čtigat alegerile preziden┼úiale, efectu├ónd dou─â mandate ├«n func┼úia de pre┼čedinte al SUA. Ceasul s─âu indica ├«nceputul sf├ór┼čitului pentru R─âzboiul Rece, pentru dec─âderea SUA. Ini┼úiativele sale majore de a reduce taxele ┼či legisla╚Ťia au fost lansate, iar priorit─â┼úile cheltuielilor guvernului federal au fost reorganizate. Cel mai b─âtr├ón  pre┼čedinte ales din istoria SUA, Reagan a p─âr─âsit Biroul Oval 8 ani mai t├órziu, reu┼čind, ├«n ciuda cicatricilor l─âsate de  scandalul cu Iran, s─â-┼či p─âstreze popularitatea la un nivel suficient ├«nc├ót a ajutat la instalarea vice-pre┼čedintelui s─âu, George Bush, ca succesor al lui.

Cel de-al 40-lea pre╚Öedinte al SUA, Ronald Wilson Reagan[v]s-a n─âscut pe data de 6 februarie 1911, ├«n Tampico, Illinois, California, ├«ntr-o familie modest─â, care se tot muta din ora╚Ö ├«n ora╚Ö din pricina meseriei tat─âlui s─âu, negustor ambulant de ├«nc─âl╚Ť─âminte. Tat─âl s─âu, Jack Reagan, un bun negustor, avea patima alcoolului, ├«n timp ce mama sa, Nelle Wilson Reagan era credincioas─â, generoas─â ╚Öi, din pu╚Ťinul lor, oferea celor nevoia╚Öi, dar ├«╚Öi ├«ncuraja copiii s─â ├«nve╚Ťe. Se pare c─â R. Reagan a mo╚Ötenit compasiunea mamei sale ╚Öi nu a uitat de unde a plecat. Reiese c─â familia a influen╚Ťat comportamentul ulterior al lui Reagan, care, ├«n ciuda faptului c─â era sociabil, nu permitea nim─ânui s─â-l cunoasc─â ├«ndeaproape, iar lupta sa pentru pace ╚Öi democra╚Ťie ar putea fi o consecin╚Ť─â a scandalurilor provocate de tat─âl s─âu alcoolic. ├Än 1928 a absolvit liceul din Dixon, unde s-a remarcat prin interesul ar─âtat fa╚Ť─â de teatru, desen ╚Öi jurnalism. De╚Öi niciun membru al familiei sale nu avea studii superioare, Reagan, ambi╚Ťios ╚Öi urm├ónd sfatul mamei sale de a studia, a mers la colegiul Eureka, l├óng─â Peoria. Pentru a-╚Öi putea finan╚Ťa studiile ╚Öi ajuta familia[vi], acesta a avut diferite meserii, de la sp─âlatul vaselor p├ón─â la jucat fotbal american. La colegiu nu s-a remarcat prin rezultate deosebite la ├«nv─â╚Ť─âtur─â, ci prin implicarea ├«n activit─â╚Ťile extracurriculare-fotbal, teatru. Dup─â absolvire, ├«n condi╚Ťiile ├«n care aproape un sfert din popula╚Ťia SUA nu lucra, Reagan, descurc─âre╚Ť, s-a angajat la un post de radio din Iowa, devenind, ├«n timp, un cunoscut crainic sportiv ├«n Midwest. De asemenea, pentru a putea c─âl─âri des, neav├ónd resursele financiare necesare achizi╚Ťion─ârii unui cal, s-a ├«nrolat ├«n Cavaleria SUA.

De admirat este hot─âr├órea sa neclintit─â de a avansa ├«n carier─â, ├«n 1937, Ronald, merg├ónd ├«n cantonament California cu echipa de baseball Chicago Cubbs, ╚Öi-a aranjat, printr-un prieten, s─â dea o prob─â de actorie la Warner Brothers. Evident, talentul s─âu i-a uimit, Reagan ├«ncheind un contract cu Warner Brothers ce prevedea un salariu de  200 $ pe s─âpt─âm├ón─â ╚Öi care l-a lansat ├«n cariera de actor de filme. ├Än urm─âtorii 20 de ani, Ronald a jucat ├«n 52 de filme, ├«ncep├ónd cu ÔÇ×Love is on the airÔÇŁ ├«n 1937 ╚Öi ├«ncheind cu ÔÇ×Hellcats of the NavyÔÇŁ ├«n 1957. ├Än ciuda faptului c─â ini╚Ťial a jucat ├«n filme de  categoria B la  studioul cinematografic Warner, unde, a╚Öa cum el ├«nsu╚Öi afirma:ÔÇ×nu voiau filme bune, ci le voiau joiaÔÇŁ[vii], Ronald a avansat, popularitatea cresc├óndu-i odat─â cu rolul celebrului fotbalist al  echipei Notre Dame, George Gipp, din ÔÇ×Knute Rockne-All AmericanÔÇŁ. Per ansamblu, Reagan ╚Öi-a c├ó╚Ötigat reputa╚Ťia unui actor excelent ├«n comedii.

├Än rela╚Ťia cu femeile, ├«n perioada ├«n care a fost actor, Reagan era cuceritor, galant, av├ónd iubite din r├óndul actri╚Ťelor. Ba chiar a avut o c─âs─âtorie scurt─â[viii]cu una dintre colegele sale, Jane Wyman, din care au rezultat doi copii, Maureen ╚Öi Michael[ix].

reagan2 jpg jpeg

Apoi, ├«n perioada 1947-1952 ╚Öi iar ├«ntre 1959-1960, Reagan a de╚Ťinut func╚Ťia de pre╚Öedinte al Asocia╚Ťiei Actorilor de filme. ├Än 1951, ├«n vremea ├«n care era pre╚Öedinte al Asocia╚Ťiei Actorilor, Reagan a cunoscut-o pe viitoarea sa so╚Ťie, actri╚Ťa Nancy Davis. Ace╚Ötia s-au c─âs─âtorit un an mai t├órziu ╚Öi au r─âmas ├«mpreun─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul vie╚Ťii lui Ronald, av├ónd doi copii-o fat─â, Patricia Ann ╚Öi un b─âiat, Ronald Prescott.[x]

 De asemenea, tot ├«n timpul mandatului s─âu de pre╚Öedinte al Asocia╚Ťiei Actorilor, Reagan s-a implicat ├«n disputele privind prezen╚Ťa adep╚Ťilor ╚Öi a simpatizan╚Ťilor comunismului ├«n industria filmului[xi], schimb├óndu-╚Öi, astfel, opiniile politice liberale cu cele conservatoare.

 Dup─â ├«ncheierea carierei sale de actor, ├«ntre 1954-1962, acesta a devenit purt─âtorul de cuv├ónt al companiei General Electric, fiind gazda mult urm─âritei emisiuni de duminica, ÔÇ×General Electric TheaterÔÇŁ ╚Öi vorbindu-le tutoror angaja╚Ťilor General Electric din ╚Ťar─â. Acesta  a f─âcut turul ╚Ť─ârii ca gazd─â a unei emisiuni, devenind purt─âtor de cuv├ónt pentru conservatori.

Opinez c─â aspira╚Ťiile sale politice i-au determinat ascensiunea ├«n carier─â. Reagan era un admirator al pre╚Öedintelui Franklin Delano Roosevelt, al c─ârui New Deal pentru poporul american a creat locuri de munc─â pentru fratele ╚Öi tat─âl s─âu ├«n timpul crizei. P─ârin╚Ťii s─âi erau simpatizan╚Ťi ai partidului Democrat, iar Reagan a r─âmas un Democrat pu╚Ťin dup─â ├«mplinirea v├órstei de 50 de ani. De╚Öi niciodat─â nu a ├«ncetat s─â-l admire pe F.D.Roosevelt, Reagan a devenit un conservator ├«nfl─âc─ârat ╚Öi s-a ├«nregistrat ca membru al Partidului Republican ├«n 1962.[xii]

 Probabil c─â op╚Ťiunea sa a fost determinat─â de mai mul╚Ťi factori:averile sporite ale boga╚Ťilor, taxele cresc├ónde, conflictele cu cei de st├ónga ├«n perioada ├«n care era pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Actorilor, descoperirile din vremea c├ónd lucra pentru General Electric privind faptul c─â guvernul federal ├«n─âbu╚Öea cre╚Öterea economic─â ╚Öi libert─â╚Ťile individuale.

├Än 1964,   Reagan a devenit o figur─â politic─â na╚Ťional─â deoarece a impresionat poporul american prin discursul s─âu electoral-├«n favoarea candidatului Republicanilor, Barry Goldwater-televizat din data de 27 octombrie, c├ónd a afirmat cu convingere c─â restric╚Ťiile impuse de guvern ╚Öi taxele exagerate ├«nc─âlcau libertatea individual─â ╚Öi c─â domina╚Ťia SUA sl─âbe╚Öte ├«n fa╚Ťa URSS. Apoi, sus╚Ťinut de un grup de afaceri╚Öti boga╚Ťi din California ╚Öi ├«ncurajat de so╚Ťia sa, Reagan a decis s─â candideze pentru func╚Ťia de guvernator al Californiei ├«n 1966 ├«mpotriva reprezentantului Democra╚Ťilor ce ocupase acea func╚Ťie timp de dou─â mandate, Edmund G. Brown. Cu asemenea sus╚Ťinere ╚Öi datorit─â carismei sale, Reagan a ob╚Ťinut majoritatea voturilor ╚Öi a devenit guvernator al Californiei, fiind chiar reales pentru un al doilea mandat ├«n 1970. ├Än timpul guvern─ârii sale, Reagan s-a dovedit mult mai pragmatic ╚Öi a fost de acord cu o sporire record a taxelor pentru a acoperi deficitul bugetar. De asemenea, acesta a restaurat ordinea ├«n universitatea ╚Öi campusul din California, a colaborat cu Democra╚Ťii pentru a reforma sistemul legislativ ╚Öi pentru a reduce taxele pe proprietate.

Succesul ob╚Ťinut ca ╚Öi guvernator l-a determinat pe Reagan s─â candideze pentru func╚Ťia de pre╚Öedinte al SUA ├«n 1968, ├«ns─â a e╚Öuat. Din nou ├«n 1976, ├«ncheindu-╚Öi mandatul de guvernator, Reagan a pierdut lupta preziden╚Ťial─â ├«n fa╚Ťa lui Gerald Ford, determin├óndu-l s─â devin─â un adev─ârat rival din partea Republicanilor la alegerile electorale din 1980. ├Än campania sa electoral─â, Reagan a promis reducerea taxelor, cre╚Öterea cheltuielilor militare ╚Öi echilibrarea bugetului, reu╚Öind s─â le ├«ndeplineasc─â pe primele dou─â cu costul celei de-a treia. ├Än timp ce na╚Ťiunea a prosperat dup─â o criz─â din 1981-1982, bugetul devenea deficitar, iar datoria na╚Ťional─â aproape se tripla, ceea ce a constituit pentru Reagan ÔÇ×one of my greatest disappointmentsÔÇŁ[xiii].  ├Äns─â aceste cheltuieli erau v─âzute drept un pre╚Ť pentru ├«ncheierea R─âzboiului Rece, dup─â cum aprecia analistul Conservatorilor, David Frum. Reagan a ob╚Ťinut  victoria ├«mpotriva pre╚Öedintelui democrat, Jimmy Carter, ├«n starea de spirit a electoratului american, influen╚Ťat─â de capturarea ca ostatici a personalului ambasadei americane din Teheran(Iran)[xiv]. Ace╚Öti ostatici au fost elibera╚Ťi ├«n timp ce Ronald Reagan presta jur─âm├óntul de pre╚Öedinte pe Colina Capitoliului din Washington.[xv]

Pe 20 ianuarie 1981 Reagan a ├«nceput oficial exercitarea mandatului preziden╚Ťial. Propriile afirma╚Ťii denot─â faptul c─â pre╚Öedintele nu era de acord cu birocra╚Ťia, opinie format─â demult, ├«n perioada New Deal-ului, c├ónd tat─âl s─âu conducea un mic birou ├«n Illinois. Lec╚Ťia ├«nv─â╚Ťat─â de Ronald a fost c─â ÔÇ×prima regul─â a birocra╚Ťiei este s─â protejezi birocra╚ŤiaÔÇŁ[xvi]. Administra╚Ťia Reagan era compus─â din George Bush, vicepre╚Öedinte, Michael Deaver, vicepre╚Öedintele Camerei Reprezentan╚Ťilor, William J. Casey, fostul s─âu director de campanie, director al CIA[xvii].

reagan3 jpg jpeg

Apoi, pe 30 martie 1981, Reagan a fost ├«mpu╚Öcat de c─âtre un bolnav mintal, John Hinckley, ├«n timp ce p─âr─âsea un hotel din Washington. ├Än spital, Reagan s-a adresat medicilor care urmau s─â-l opereze printr-o replic─â ce a sensibilizat poporul american ÔÇô ÔÇ×I hope you're all RepublicansÔÇŁ[xviii].

Politica sa ca pre╚Öedinte al Statelor Unite este caracterizat─â de optimism ╚Öi de ├«ncredere ├«n calit─â╚Ťile poporului american. Pe plan economic, a realizat cea mai mare reducere de impozite din istoria american─â.

├Än politica extern─â, se remarc─â prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri. Administra╚Ťia Reagan-Bush a urmat ╚Öi a aplicat ÔÇ×doctrina ReaganÔÇŁ, conform c─âreia trebuiau sprijini╚Ťi lupt─âtorii pentru libertate, anticomuni╚Öti, din toat─â lumea. De aceea, explica╚Ťiile sale privind implicarea SUA ├«n crizele interna╚Ťionale se ├«ntemeiau pe argumente precum suferin╚Ťa provocat─â de c─âtre comuni╚Öti, ├«nc─âlcarea constant─â a libert─â╚Ťilor realizat─â tot de comuni╚Öti, rolul pacifist al SUA ├«n ├«ntreaga lume. Reagan afirma: ÔÇ×HereÔÇÖs my strategy on the Cold War: We win, they loseÔÇŁ[xix].

Rela╚Ťiile cu statele vecine reflect─â prioritatea interesului SUA (comercial, strategic), a siguran╚Ťei sale na╚Ťionale ╚Öi atitudinea constant─â a lui Reagan ├«mpotriva comuni╚Ötilor. Pentru el, dictaturile comuniste erau absolut lipsite de legitimitate. Reagan a ├«n┼úeles c─â, ├«n raport cu asemenea adversari, supravie┼úuirea nu era suficient─â. Ei  trebuiau confrunta┼úi direct. Tocmai de aceea, Reagan a sprijinit for┼úele democratice, anti-comuniste din Europa de Est, dar ┼či din alte zone. Astfel, ├«n 1983,   Reagan a finan╚Ťat grup─âri anti-comuniste ├«n Nicaragua, care luptau ├«mpotriva guvernului Ortega[xx].  De╚Öi Congresul SUA interzisese sprijinirea Contras, Reagan a continuat finan╚Ťarea lor prin v├ónzarea de arme ╚Öi chiar a autorizat CIA s─â bombardeze porturile din Nicaragua, pentru a alunga guvernarea Sandinist─â. ├Än ciuda faptului c─â a fost sesizat─â Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie (1984), SUA au invocat lipsa de jurisdic╚Ťie a acestui organ ╚Öi, de╚Öi au fost sanc╚Ťionate, ├«n baza dreptului cutumiar interna╚Ťional, nu s-au supus hot─âr├órii CIJ, bloc├ónd, prin calitatea de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, orice mecanism de aplicare for╚Ťat─â a hot─âr├órii  CIJ.[xxi]

├Än 1981, Galtieri a vizitat SUA ╚Öi a fost primit cu bra╚Ťele deschise de c─âtre administra╚Ťia Reagan. Cu ajutorul CIA, Galtieri a devenit pre╚Öedintele Argentinei, dar, de╚Öi sprijinit de SUA, exista riscul ca acesta s─â fie ├«nl─âturat. Deci, ├«n 1982, aprilie, armata lui Galtieri a invadat slab ap─âratele insule engleze╚Öti Falkland, declar├óndu-le o provincie a Argentinei. Margaret Thatcher a apelat la Reagan pentru a-i ajuta s─â-l ├«ndep─ârteze pe Galtieri din Falklands. Totu╚Öi, Reagan, pacifist, dar care juca dublu, nu avea interesul s─â-l ├«nl─âture pe Galtieri, partenerul lor din America Latin─â. ├Än final, Marea Britanie a reu╚Öit s─â ├«nfr├óng─â for╚Ťele argentiniene.[xxii]

├Än 1986, ├«n timpul celui de-al doilea mandat de pre╚Öedinte al SUA, Reagan a fost implicat ├«n scandalul v├ónz─ârii ilegale de arme c─âtre Iran, practicat─â de oficialii Casei Albe, ac╚Ťiune ce i-a redus popularitatea. Primul semnal al afacerii  ÔÇ×Iran-ContrasÔÇŁ a venit din Liban. Pe 25 noiembrie 1984 un ziar libanez a publicat o ╚Ötire conform c─âreia SUA livrau, ├«n secret, arme Iranului, o ╚Ťar─â ├«mpotriva c─âreia chiar  SUA instituise un embargo sever. Mai mult, politica SUA era de a nu negocia cu terori╚Ötii ╚Öi de a nu sprijini statele care finan╚Ťau terorismul.[xxiii] Armele ar fi fost un fel de r─âscumparare pl─âtit─â pentru americanii ╚Ťinu╚Ťi ostatici ├«n Liban de grup─âri teroriste pro-iraniene.[xxiv] Ronald Reagan sus╚Ťinea la acea vreme c─â nu a ╚Ötiut nimic: ÔÇ×Nu am sus╚Ťinut niciun fel, repet, niciun fel de nego╚Ť armat cu Iranul ╚Öi nici pe viitor nu vom face a╚Öa cevaÔÇŁ, ├«ns─â opera╚Ťiunea fusese girat─â personal de Reagan, dovada fiind semn─âtura sa pe una dintre aprob─ârile acordate CNS. Iranul nu numai c─â a eliberat prizonierii, dar a ╚Öi pl─âtit vreo c├óteva milioane de dolari pentru armele primite, bani pe care North ╚Öi Poindexter i-au ├«ndreptat c─âtre r─âzboiul de gheril─â din Nicaragua.

Reagan ╚Öi-a rec─âp─âtat popularitatea odat─â cu condamnarea terorismului din  Libia ├«n 1986, c├ónd aliatul SUA, Marea Britanie, i-a permis s─â foloseasc─â bazele militare engleze╚Öti pentru a bombarda Libia, drept sanc╚Ťiune aplicat─â terori╚Ötilor care bombardaser─â o discotec─â din Germania de Vest, frecventat─â de c─âtre militari americani.

Afl├óndu-se ├«nc─â ├«n perioada R─âzboiului Rece, rela╚Ťia cu URSS era fragil─â. ├Än 1983, ├«ntr-un discurs la Asocia╚Ťia Na╚Ťional─â a Evangheli╚Ötilor, pre╚Öedintele Reagan i-a numit pe sovietici un ÔÇ×imperiu al r─âuluiÔÇŁ.

Se observ─â c─â Reagan a ac╚Ťionat ├«n concordan╚Ť─â cu discursurile sale, aplic├ónd strategia ÔÇ×rollbackÔÇŁ, prin implicarea SUA ├«n ├«nl─âturarea regimurilor comuniste din state din America Latin─â, Africa. Reagan a reu╚Öit s─â ├«ngrijoreze Moscova prin mi╚Öcarea ÔÇ×rollbackÔÇŁ ├«mpotriva guvernelor comuniste, mai ales odat─â cu invadarea de succes a Grenadei ├«n 1983 pentru a reinstala un guvern democrat dup─â lovitura de stat a comuni╚Ötilor.

Strategia ÔÇ×rollbackÔÇŁ a determinat URSS s─â fac─â numeroase concesii, ba chiar s─â abandoneze r─âzboiul cu Afganistan - retragerea trupelor sovietice din Afganistan, opera╚Ťiune ├«ncheiat─â la 15 februarie 1989, conform acordului ├«ncheiat cu SUA ├«n aprilie 1988 ╚Öi mediat de ONU. [xxv]

Tot ├«n 1983, Reagan a anun╚Ťat c─â dezvoltarea unui sistem spa╚Ťial anti-rachet─â se afla ├«n topul priorit─â╚Ťilor sale. Ini╚Ťiativa Strategic─â de Ap─ârare (SDI) a fost denumit─â R─âzboiul Stelelor, iar sovieticii au crezut c─â SUA se preg─âtea pentru un atac nuclear contra URSS. Pentru Reagan, SDI ├«nsemna sporirea siguran╚Ťei lumii ╚Öi f─âcea armele nucleare irelevante.

A╚Öa cum nota istoricul John Lewis Gaddis, ├«n opinia lui Reagan, ÔÇ×destindereaÔÇŁ-ÔÇťdetentÔÇŁ din R─âzboiul Rece sus╚Ťinea cursa ├«narm─ârilor ╚Öi URSS-ul.[xxvi] De asemenea, SDI-ul submina doctrina ÔÇ×MADÔÇŁ-ÔÇ×Mutually Assured DestructionÔÇŁ-ÔÇ×Distrugerea reciproc─â garantat─âÔÇŁ, baz─â a ÔÇ×descuraj─âriiÔÇŁ-ÔÇ×deterrenceÔÇŁ practicat─â ├«n timpul R─âzboiului Rece.[xxvii] Reagan era astfel, primul din guvernul american ce a ├«ndr─âznit s─â propun─â construirea unui scut anti-rachet─â, remarca Gaddis, deoarece ├«ncercarea de a construi sisteme de ap─ârare ├«mpotriva armelor ofensive putea schimba echilibrul delicat de care se presupunea c─â depindea tactica descuraj─ârii. ├Äns─â Reagan nu a v─âzut instabilitatea unui asemenea scut, ci o dec─âdere economic─â ╚Öi ideologic─â a URSS din cauza c─âreia nu ar fi putut riposta. Reagan a ├«n╚Ťeles vulnerabilit─â╚Ťile URSS ╚Öi a decis s─â le exploateze.[xxviii]

Negociind dintr-o pozi╚Ťie dominant─â, de lider, Reagan a ini╚Ťiat contacte la nivel ├«nalt cu URSS-ul la ├«nceputul lui 1984, profit├ónd de faptul c─â Gorbaciov era un conduc─âtor cu care putea negocia. Odat─â cu deschiderea intern─â din URSS, dup─â 1985, Reagan a participat la dialog ┼či a admis faptul c─â epoca imperiului r─âului se sf├ór┼čise. ├Än iunie 1987, Reagan, ├«n timpul unei vizite ├«n Germania, aflat ├«n fa╚Ťa Por╚Ťii Brandenburg, l-a provocat pe liderul sovietic: ÔÇ×Domnule Gorbaciov, demola╚Ťi zidul!ÔÇŁ.[xxix] ├Än prim─âvara lui 1988, Reagan a c─âl─âtorit la Moscova ╚Öi, aflat l├óng─â statuia lui Lenin, l-a citat pe poetul rus Puskin: ÔÇ×Este vremea, tovar─â╚Öe, este vremeaÔÇŁ. Era clar c─â acesta se referea la vremea Rusiei libere. A╚Öa l-a convins pre╚Öedintele Reagan pe Gorbaciov c─â URSS nu putea c├ó╚Ötiga cursa ├«narm─ârilor ╚Öi c─â era timpul p─âcii.

 ├Än decembrie 1987, Reagan ╚Öi Gorbaciov au semnat un tratat prin care se stabilea eliminarea  armelor nucleare[xxx].  Mihail Gorbaciov afirma c─â  Reagan a fost un pre┼čedinte care ┼čtia s─â asculte.[xxxi]

Dup─â ce ╚Öi-a ├«ncheiat al doilea mandat de pre╚Öedinte, l-a promovat pe George Bush ├«n campania electoral─â preziden╚Ťial─â din 1988, apoi Reagan s-a retras la re╚Öedin╚Ťa sa din Los Angeles. ├Än noiembrie 1994, Reagan a comunicat ultima oar─â cu poporul american, declar├ónd, ├«n scrisoarea sa, c─â se afl─â ├«n stadiul de debut al bolii Alzheimer. Reagan a mul╚Ťumit poporului american pentru onoarea acordat─â acestuia de a-i servi ca pre╚Öedinte, p─âstr├óndu-╚Öi optimismul.

├Än concluzie, cred c─â Reagan a marcat istoria ╚Öi lumea, a redat ├«ncrederea ╚Öi puterea poporului american, fiind ca o oglind─â ce a reflectat americanilor valorile lor.[xxxii] Mo┼čtenirea lui Ronald Reagan include, la loc de frunte, victoria Occidentului ├«n R─âzboiul Rece.

Bibliografie:

1.      D'Souza Dinesh,   ÔÇ×Ronald Reagan:How an Ordinary Man Became an Extraordinary Leader ÔÇŁ, The Free Press, New York, 1997;

2.      Edwards Lee, ÔÇ×Ronald Reagan and the Fall of CommunismÔÇŁ, Heritage Foundation,   Heritage Lectures no. 1141, 2009;

3.      Gaddis John Lewis, ÔÇ×The Cold War:A New HistoryÔÇŁ, Penguin Press, 2005;

4.      http://georgewbush-whitehouse.archives.gov/news/releases/2001/03/20010305.html;

5.      http://millercenter.org/president/reagan/essays/biography/1;

6.      http://www.americandiplomacy.org;

7.      http://www.athenian-legacy.com/2009/11/urss-si-razboiul-din-afganistan/;

8.      http://www.dailymail.co.uk/debate/article-2115987/A-acrimonious-love-A-new-book-reveals-Thatcher-Reagan-fought-like-cat-dog.html#ixzz1u5tLu3MW;

9.       http://www.icj-cij.org/docket/index.php?sum=367&code=nus&p1=3&p2=3&case=70&k=66&p3=5;

10.  http://www.nytimes.com/2004/06/07/opinion/a-president-who-listened.html;

11.  http://www.phantasma.ro/caiete/caiete/caiete4/06.htm;

12.  http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/USAreagan.htm;

13.  http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/articles/A18329-2004Jun5.html;

14.  http://www.washingtonpost.com/wpsrv/liveonline/01/politics/freemedia_cannon020601.htm;

15.  http://www.whitehouse.gov/about/presidents/ronaldreagan;

16.  http://www.ziare.com/international/america/iran-contras-afacerea-tenebroasa-care-a-dinamitat-america-lui-ronald-reagan-1136380;

17.  Reagan Ronald, ÔÇ×An American Life. The AutobiographyÔÇŁ, Simon &Schuster, 1990;

18.   Royal Robert, ÔÇ×Setting the record straight on ReaganÔÇŁ, ├«n National Catholic Reporter, 2007; 

19.  Stanley Kelley, Jr., ÔÇ×Interpreting electionsÔÇŁ, Princeton, Princeton University Press, 1983;

20.  McKenna Amy, editor, ÔÇ×The Britannica Guide to the WorldÔÇÖs Most Influential People. The 100 Most Influential WorldÔÇÖs Leaders of All TimeÔÇŁ, New York, Britannica Educational Publishing, 2010.

[i]Ronald Reagan.

[ii]Stanley Kelley, Jr., ÔÇ×Interpreting electionsÔÇŁ, Princeton, Princeton University Press, 1983, p. 217.

[iii]ÔÇ×The great CommunicatorÔÇŁ-McKenna Amy, editor, ÔÇ×The Britannica Guide to the WorldÔÇÖs Most Influential People. The 100 Most Influential WorldÔÇÖs Leaders of All TimeÔÇŁ, New York, Britannica Educational Publishing, 2010, p. 265.

[iv]http://millercenter.org/president/reagan/essays/biography/5, accesat în august, 2014.

[v]ÔÇ×the DutchÔÇŁ, a╚Öa era alintat R.Reagan ├«n copil─ârie, din cauza tunsorii sale.

McKenna Amy, editor, op. cit., p. 265.

[vi]Inclusiv pe fratele său, pe care încerca să-l convingă să urmeze studii superioare.

[vii]http://millercenter.org/president/reagan/essays/biography/1, accesat în august, 2014.

[viii]1940-1948. McKenna Amy, editor, op. cit., p. 266.

[ix]Maureen a decedat în 2001.

 http://www.whitehouse.gov/about/presidents/ronaldreagan, accesat ├«n august, 2014.

[x]Reagan Ronald, ÔÇ×An American Life. The AutobiographyÔÇŁ, Simon &Schuster, 1990, p.123.

[xi]Reputa╚Ťia sa de liberal s-a schimbat dup─â episodul cu investiga╚Ťiile desf─â╚Öurate de Comitetul Parlamentar pentru Investigarea Activit─â╚Ťilor Non-Americane (HUAC, ├«nfiin╚Ťat ├«n 1945 pentru a depista prezen╚Ťa comuni╚Ötilor pe teritoriul SUA). ├Än 1947, HUAC, ├«n leg─âtur─â cu FBI-ul, a efectuat investiga╚Ťii ├«n industria cinematografic─â de la Hollywood, nume mari (actori, scenari╚Öti, cinea╚Öti) ale filmului american fiind convocate la audieri, mul╚Ťi dintre ei pierz├óndu-╚Öi posturile. ÔÇ×Martorii prieteno╚ÖiÔÇŁ, chema╚Ťi s─â identifice urme ale simpatiilor comuniste la Hollywood erau:Jack Warner (unul dintre proprietarii studioului Warner Bros), Louis B. Mayer (de la MGM), actorii Ronald Reagan (viitorul pre╚Öedinte), Gary Cooper, George Murphy, Robert Taylor, Robert Montgomery, scenarista Ayn Rand sau regizorul Walt Disney. Ca pre╚Öedinte al Asocia╚Ťiei Actorilor, Reagan a refuzat s─â-i sprijine pe actorii afla╚Ťi pe lista neagr─â (Charlie Chaplin, John Garfield etc.), ar─ât├óndu-╚Öi devotamentul fa╚Ť─â de senatorul democrat McCarthy, reu╚Öind, ├«n acest fel, s─â lucreze ├«n continuare la Hollywood.

http://www.phantasma.ro/caiete/caiete/caiete4/06.htm, accesat în august, 2014.

http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/USAreagan.htm, accesat în august, 2014.

[xii]http://millercenter.org/president/reagan/essays/biography/1, accesat în august, 2014.

[xiii]http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/articles/A18329-2004Jun5.html, accesat în august, 2014.

[xiv]├Än timpul desf─â╚Öur─ârii campaniei electorale, R. Reagan a fost informat c─â Jimmy Carter ├«ncerca s─â negocieze o ├«n╚Ťelegere cu Iranul pentru a-i elibera pe ostaticii americani. Dar dac─â ace╚Ötia erau elibera╚Ťi p├ón─â la alegeri, percep╚Ťia publicului se schimba, iar Carter ar fi fost ├«n avantaj. De aceea, oamenii s─âi au negociat cu iranienii, ├«n iulie ╚Öi august 1980, la hotelul Ritz din Madrid, pentru ca Iranul s─â ├«nt├órzie eliberarea  ostaticilor p├ón─â dup─â alegerile electorale din noiembrie 1980. Pe 22 septembrie, Iraq a invadat Iranul. Guvernul iranian c─âuta cu disperare echipamente militare, sprijin, iar Carter a propus s─â le ofere acestea ├«n schimbul ostaticilor. ├Äns─â planul lui Carter a fost dejucat de c─âtre Reagan, CIA oferindu-i aceast─â informa╚Ťie. Reagan a promis Iranului tot ajutorul militar dac─â ├«i va da ostaticii.

http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/USAreagan.htm, accesat în august, 2014.

[xv]Potrivit spuselor fostului director general al SAVAK-serviciile secrete iraniane, Mansur Rafizadeh, agen╚Ťii CIA l-au convins pe Khomeini s─â nu elibereze ostaticii americani dec├ót dup─â ce Reagan devenea pre╚Öedinte. De fapt, ei au eliberat ostaticii la 20 de minute de la discursul inaugural al pre╚Öedintelui.

[xvi]Reagan Ronald, ÔÇ×An American Life. The AutobiographyÔÇŁ, Simon &Schuster, 1990,   p. 69.

[xvii]Din aceast─â pozi╚Ťie, el putea aranja livrarea armelor c─âtre Iran, prin Israel. La sf├ór╚Öitul lui 1982, Reagan ├«╚Öi ├«ndeplinise toate promisiunile c─âtre Iran. Odat─â ├«ncheiat─â afacerea, Iranul a ├«nceput ac╚Ťiunile teroriste ├«mpotriva SUA, ├«n 1983 ucig├ónd 241 de pu╚Öca╚Öi marini din bazele CIA din Orientul Mijlociu. ├Äntre timp, ├«n 1981, Reagan l-a trimis ├«n Iraq pe Donald Rumsfeld, agentul s─âu diplomatic ├«n Orientul Mijlociu. Conform unei ├«n╚Ťelegeri, SUA urma s─â v├ónd─â arme c─âtre Saddam Hussein, inclusiv elicoptere ╚Öi arme biologice.

http://www.spartacus.schoolnet.co.uk/USAreagan.htm, accesat în august, 2014.

[xviii]http://millercenter.org/president/reagan/essays/biography/1, accesat în august, 2014.

[xix]Robert Royal, ÔÇ×Setting the record straight on ReaganÔÇŁ, National Catholic Reporter, 2007.

[xx]├Än 1979, dictatorul Somoza a fost ├«nl─âturat de la conducerea statului Nicaragua. SUA au decis c─â interesele lor strategice ├«n zon─â erau periclitate ╚Öi au ├«nceput s─â finan╚Ťeze trupele fidele lui Samoza, a╚Öa-numitele ÔÇ×Contras", care ├«╚Öi stabiliser─â cartierul general ├«n  statul vecin, Honduras.  Principala surs─â de finan╚Ťare pentru acestea venea din traficul de droguri. Antrenamentul trupelor lui Samoza a fost ├«ncredin╚Ťat CIA, care a tolerat afacerea lor cu droguri. CIA a pus la cale o strategie conform c─âreia trupele trebuiau s─â destabilizeze Nicaragua, teroriz├ónd popula╚Ťia local─â, apel├ónd chiar ╚Öi la asasinarea civililor f─âr─â ap─ârare.

[xxi]http://www.icj-cij.org/docket/index.php?sum=367&code=nus&p1=3&p2=3&case=70&k=66&p3=5, accesat în august, 2014.

[xxii]http://www.dailymail.co.uk/debate/article-2115987/A-acrimonious-love-A-new-book-reveals-Thatcher-Reagan-fought-like-cat-dog.html#ixzz1u5tLu3MW, accesat în august, 2014.

[xxiii]McKenna Amy, editor , op. cit., p. 272-273.

[xxiv]S-a descoperit c─â ├«ntreaga afacere era opera lui Oliver North ╚Öi John M. Poindexter, oameni importan╚Ťi ai armatei ╚Öi membrii  Consiliului Na╚Ťional de Securitate (CNS) al SUA. Ace╚Ötia ╚Öi-au dat demisia imediat dup─â ce ├«ntreaga afacere a r─âsuflat ├«n mass-media. Iranul a primit 1.500 de tancuri ╚Öi rachete defensive.

http://www.ziare.com/international/america/iran-contras-afacerea-tenebroasa-care-a-dinamitat-america-lui-ronald-reagan-1136380, accesat ├«n  august, 2014.

[xxv]Chiar de la preluarea puterii, Ronald Reagan a fost preocupat de rezolvarea r─âzboiului din Afganistan, av├ónd o echip─â de informatori care ├«i relatau despre evenimentele petrecute acolo. Reagan afirma c─â nic─âieri ├«n lume drepturile omului nu erau ├«nc─âlcate ca ├«n Afganistan , iar ca rezultat al acestei agresiuni, 3 milioane de oameni au luat calea exilului. El spera s─â ofere mai mult dec├ót suport vocal, prin furnizarea de arme care se f─âcea nu numai din teritoriul Statelor Unite, dar ┼či din Arabia Saudit─â, China sau Pakistan. ├Äntre timp, ├«n Afganistan, administra╚Ťia SUA ordonase crearea unei armate fundamentaliste care s─â-i alunge pe comuni╚Öti din ╚Ťar─â. Printre liderii recruta╚Ťi, ├«narma╚Ťi ╚Öi antrena╚Ťi, se afla ╚Öi Osama bin Laden. Membrii afgani ai acestei armate au evoluat ├«n talibani, iar lupt─âtorii str─âini recruta╚Ťi din Pakistan ╚Öi Arabia Saudit─â au devenit al Qaida.

Reagan era at├ót de ├«ngrijorat ├«nc├ót la summit-ul de la Geneva i-a comunicat lui Gorbaciov c─â problema din Afganistan r─âm├óne un obstacol ├«n ├«mbun─ât─â┼úirea rela┼úiilor dintre cele dou─â state. Totodat─â, i-a acuzat pe sovietici pentru abuzul asupra drepturilor omului ┼či, mai ales, pentru practica aleas─â de ei de a arunca juc─ârii din avion, care con┼úineau bombe capcan─â ┼či erau adunate de copii afgani. Ca urmare a ├«nt├ólnirilor dintre Reagan ┼či Gorbaciov, ├«n care s-a discutat mult problema dezarm─ârii ┼či semn─ârii a mai multor tratate, s-a decis retragerea trupelor din ┼úar─â ├«n anul 1989.

 http://www.athenian-legacy.com/2009/11/urss-si-razboiul-din-afganistan/, accesat ├«n august, 2014.

[xxvi]Gaddis John Lewis, ÔÇ×The Cold War:A New HistoryÔÇŁ, Penguin Press, 2005, p. 217ÔÇÉ218.

[xxvii]Ibidem, p. 225.

[xxviii]http://www.americandiplomacy.org, accesat în august, 2014.

[xxix]Lee Edwards, ÔÇ×Ronald Reagan and the Fall of CommunismÔÇŁ, Heritage Foundation,   Heritage Lectures no. 1141, 2009.

[xxx]Ratificat de c─âtre Senatul SUA ├«n 1988, Tratatul For╚Ťelor Nucleare-INF- a condus la distrugerea a peste 2600 de asemenea arme. Bazat pe fraza lui Reagan-"Trust but Verify", tratatul prevedea fiec─ârei p─âr╚Ťi semnatare s─â o inspecteze pe cealalt─â pentru a verifica punerea sa ├«n aplicare.

[xxxi]http://www.nytimes.com/2004/06/07/opinion/a-president-who-listened.html, accesat în august, 2014.

[xxxii]Lou Cannon, http://www.washingtonpost.com/wp-srv/liveonline/01/politics/freemedia_cannon020601.htm, accesat în august, 2014.