P─ârin╚Ťii fondatori ai Uniunii Europene: Jean Monnet, vizionarul v├ónz─âtor de coniac, care ╚Öi a ├«ncheiat studiile la v├órsta de 16 ani jpeg

P─ârin╚Ťii fondatori ai Uniunii Europene: Jean Monnet, vizionarul v├ónz─âtor de coniac, care ╚Öi-a ├«ncheiat studiile la v├órsta de 16 ani

­čôü Biografii
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Consilier pe probleme economice ┼či om politic francez, Jean Monnet (1888 - 1979) ┼či-a dedicat via┼úa cauzei integr─ârii europene. El a fost sursa de inspira┼úie a ÔÇŁplanului SchumanÔÇŁ, care prevedea unificarea industriei grele a Europei occidentale. Pe baza acestui plan, ├«n 1951, a fost fondat─â Comunitatea European─â a C─ârbunelui ┼či O┼úelului (CECO), prin Tratatul de la Paris, semnat de Fran┼úa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg ┼či Olanda. CECO a fost predecesoarea Comunit─â╚Ťii Economice Europene ┼či ulterior a Uniunii Europene.

Jean Omer Marie Gabriel Monnet s-a n─âscut la 9 noiembrie 1888, ├«n regiunea francez─â Cognac. Dup─â terminarea studiilor, la v├órsta de 16 ani, tat─âl s─âu l-a trimis la Londra se ocupa de afacerea familiei, respectiv comercializarea coniacului. Monnet a c─âl─âtorit ├«n ├«ntreaga lume datorit─â profesiei sale de distribuitor de coniac ┼či, ulterior, de bancher.

├Än ciuda faptului c─â ╚Öi-a ├«ncheiat educa┼úia formal─â la v├órsta de 16 ani, Jean Monnet a ├«ndeplinit roluri diverse: om de afaceri interna┼úional, bancher, diplomat ┼či politician. Cu toate acestea, nu a fost niciodat─â ales ├«ntr-o func┼úie public─â ┼či, prin urmare, nu a avut niciodat─â puterea politic─â necesar─â pentru a-╚Öi pune ├«n aplicare punctele de vedere. Doar prin capacitatea sa de argumentare ┼či convingere i-a determinat pe liderii europeni s─â lucreze ├«n interes comun, f─âc├óndu-i s─â ├«n┼úeleag─â beneficiile cooper─ârii, scrie europa.eu.

Refuzat de armata francez─â

La ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial, cererea sa de ├«nrolare ├«n armat─â a fost refuzat─â pe motive de s─ân─âtate. Determinat s─â-╚Öi serveasc─â ┼úara altfel, Monnet a contactat guvernul francez, ├«naint├óndu-i o propunere privind o mai bun─â coordonare a proviziilor de r─âzboi cu Marea Britanie. Propunerea a fost aprobat─â, iar pre┼čedintele francez Raymond Poincar├ę l-a desemnat intermediar economic ├«ntre Fran┼úa ┼či alia┼úii s─âi.

Dup─â ce a dat dovad─â de aptitudini profesionale deosebite ├«n timpul r─âzboiului, la v├órsta de 31 de ani a fost numit Secretar General Adjunct al Ligii Na┼úiunilor la ├«nfiin╚Ťarea acesteia, ├«n 1919.

S-a ├«ntors ├«n Cognac ├«n anul 1923, dup─â moartea tat─âlui s─âu ┼či a relansat afacerea de familie aflat─â ├«n declin. ├Än urm─âtorii ani, datorit─â experien┼úei acumulate ├«n domeniul finan┼úelor interna┼úionale, s-a implicat ├«ndeaproape ╚Öi ├«n reorganizarea finan┼úelor na┼úionale din mai multe ┼ú─âri est-europene, precum Rom├ónia ┼či Polonia. ├Än plus, a consiliat guvernul chinez, a ajutat la reorganizarea re┼úelei de cale ferat─â din China ┼či a ajutat la ├«nfiin┼úarea unei b─ânci ├«n San Francisco.

La ├«nceputul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Monnet ╚Öi-a oferit din nou serviciile ┼ú─ârii sale, devenind pre┼čedintele unui comitet franco-britanic ├«nfiin┼úat pentru a coordona capacit─â┼úile de produc┼úie ale celor dou─â ┼ú─âri. I-a convins pe cei doi lideri ai Marii Britanii ╚Öi Fran╚Ťei, Winston Churchill ┼či Charles de Gaulle, s─â formeze o uniune politic─â ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri pentru a lupta ├«mpotriva nazismului, ├«ns─â acest proiect a e╚Öuat.

┬ź╚Ü─ârile din Europa sunt prea mici pentru a le putea garanta popoarelor lor prosperitatea ┼či dezvoltarea social─â┬╗

Ulterior, Monnet a lucrat pentru guvernul britanic, care l-a trimis ├«n Statele Unite pentru a supraveghea achizi┼úionarea de provizii de r─âzboi. Impresion├óndu-l pe pre┼čedintele american Roosevelt, ├«n scurt timp a devenit unul dintre consilierii s─âi de ├«ncredere ┼či i-a cerut s─â extind─â capacitatea de produc┼úie de echipament militar a Statelor Unite, ├«nc─â ├«nainte de intrarea ├«n r─âzboi a SUA.

├Än 1943, Monnet a devenit membru al Comitetului Francez de Eliberare Na┼úional─â, adev─âratul guvern francez ├«n exil la Alger. Atunci ╚Öi-a exprimat ├«n mod clar, pentru prima dat─â, viziunea privind o uniune a Europei prin care s─â se rec├ó┼čtige ┼či s─â se men╚Ťin─â pacea.

ÔÇŁNu va exista pace ├«n Europa, dac─â statele sunt reconstituite pe baza suveranit─â┼úii na┼úionale... ╚Ü─ârile din Europa sunt prea mici pentru a le putea garanta popoarelor lor prosperitatea ┼či dezvoltarea social─â necesare. Statele europene trebuie s─â se constituie ├«ntr-o federa┼úieÔÇŁ, spunea Monnet, ├«n august 1943.

Declaraţia Schuman

├Än 1944, Monnet ╚Öi-a asumat r─âspunderea pentru planul na┼úional de modernizare ┼či dezvoltare care viza revigorarea economiei franceze ┼či reconstruc┼úia ┼ú─ârii dup─â r─âzboi. De╚Öi planul s─âu a fost acceptat ┼či executat, Monnet a ├«nceput s─â-╚Öi dea seama c─â reconstruc┼úia ┼či integrarea european─â nu se contureaz─â ├«n ritmul ├«n care ╚Öi-ar fi dorit ┼či ├«n modul pe care ├«l considera optim.

La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a rostit o declara┼úie ├«n numele guvernului francez, ini╚Ťiat─â ┼či preg─âtit─â de c─âtre Monnet, care propunea crearea unei Comunit─â┼úi a c─ârbunelui ┼či o┼úelului, ai c─ârei membri urmau s─â-┼či gestioneze ├«mpreun─â aceste dou─â resurse.

ÔÇŁGuvernul francez propune ca produc┼úia franco-german─â de c─ârbune ┼či o┼úel s─â fie plasat─â sub o ├Änalt─â Autoritate comun─â, ├«n cadrul unei organiza┼úii deschise ┼či altor state europene.

Jean Monnet centru 1950 jpg jpeg

Jean Monnet (centru), ├«n timpul negocierilor pentru semnarea tratatului Comunit─â┼úii Europene a C─ârbunelui ┼či O┼úelului (1950). ┬ę Comisia European─â

Punerea ├«n comun a produc┼úiilor de c─ârbune ┼či o┼úel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economic─â, un prim pas c─âtre realizarea unei federa┼úii europene ┼či va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat ├«n trecut fabric─ârii muni┼úiei de r─âzboi, dar care au fost, ├«n acela┼či timp, cele mai constante victime ale conflictelorÔÇŁ, spunea declara┼úia Schuman.

Primind un r─âspuns favorabil din partea guvernelor din Germania, Italia, ╚Ü─ârile de Jos, Belgia ┼či Luxemburg, declara┼úia Schumana pus bazele Comunit─â╚Ťii Europene a C─ârbunelui ┼či O┼úelului, funda┼úia pentru Comunitatea Economic─â European─â (1957) ╚Öi Uniunea European─â, care a reunit vechile Comunit─â╚Ťi Europene sub un numitor comun, ├«n urma Tratatului de la Maastricht (1992).

Dup─â ce crearea unei Comunit─â╚Ťi Europene de Ap─ârare a e┼čuat ├«n 1954, Monnet a fondat ÔÇ×Comitetul de Ac┼úiune pentru Statele Unite ale EuropeiÔÇŁ. Comitetul a fost ├«nfiin┼úat pentru a revigora spiritul integr─ârii europene ┼či s-a aflat la originea multor progrese f─âcute ├«n direc┼úia integr─ârii europene, printre care se num─âr─â crearea pie┼úei comune, a sistemului monetar european, a summiturilor Consiliului European ┼či organizarea de alegeri prin vot universal pentru Parlamentul European.

Foto sus: Jean Monnet, ├«n 1967. ┬ę Comisia European─â

Monumentul parintilor UE Jean Monnet jpg jpeg

Bustul lui Jean Monnet, ├«n cadrul ÔÇŁMonumentului p─ârin╚Ťilor fondatori ai Uniunii EuropeneÔÇŁ, amplasat pe Insula Trandafirilor din Parcul Her─âstr─âu din Bucure╚Öti.

Sursa: europa.eu