Matilda, regina cuceritorului jpeg

Matilda, regina cuceritorului

Faptul cã Anglia nu a fost mistuitã de violenţã în anii care au urmat cuceririii normande se datoreazã talentului diplomatic al Matildei (1031-1083), soţia lui Wilhelm Cuceritorul.

├Än toamna t├órzie a anului 1066, o femeie ├«nv├órst├ú de 30 de ani se ruga ├«n m├ún├ústirea benedictin├ú Notre Dame du Pre, ├«ntr-o capel├ú ctitorit├ú chiar de ea pe malul Senei l├óng├ú Rouen. ┼×i se ruga cu un scop. So┼úul s├úu, Wilhelm, duce de Normandia, please s├ú revendice tronul Angliei de la Harold Godwinson. Dup├ú primirea ve┼čtii victoriei de la Senlac Hill, l├óng├ú Hastings, Matilda devine regin├ú ┼či anun┼ú├ú bucuroas├ú c├ú m├ún├ústirea va fi de acum ├«ncolo cunoscut├ú drept ÔÇťNotre Dame de Bonnes NouvellesÔÇŁ. Totu┼či Hastings marca de fapt nu sf├ór┼čitul, ci ├«nceputul cuceririi teritoriului englez. ├Äi mai trebuiau ani de str├údanii lui Wilhelm p├ón├ú s├ú ajung├ú s├ú exercite o form├ú de control asupra teritoriului, plus c├ú acest lucru nu se putea realize doar cu sabia.

Matilda deja ┼či f├úurise un renume ├«n Normandia prin pietatea, iste┼úimea ┼či arboreal s├úu genealogic. Fiica formidabilului conte Balduin al V-lea de Flandra ┼či nepoata regelui francez, avea o ascenden┼ú├ú care ducea p├ón├ú la Carol cel Mare, dar ┼či Alfred cel Mare, motiv pentru care Wilhelm ┼či-a dorit at├ót de mult s├ú se ├«nsoare cu ea. ├Än ciuda unui ├«nceput de mariaj nu tocmai promi┼ú├útor (├«n epoc├ú circulau legende conform c├úrora Wilhelm ar fi t├ór├ót-o prin noroi de la Bruges), c├úsnicia se va dovedi una dintre cele mai reu┼čite din istorie. ├Ämpreun├ú au stabilit dinastia normand├ú care va domina mult├ú vreme scena european├ú. ├Äntr-o epoc├ú ├«n care femeia, mai ales cea de vi┼ú├ú nobil├ú, trebuia neap├úrat s├ú nasc├ú un mo┼čtenitor, Matilda a ├«ntrecut a┼čtept├úrile d├ónd na┼čtere la patru fii ┼či cel pu┼úin cinci fiice. Poate c├ú p├úrea modelul so┼úiei obediente, dar asta nu ascundea dec├ót ni┼čte ambi┼úii cu mult mai mariÔÇŽRolul s├úu ├«n conducerea Normandiei a fost unul active, p├ón├ú ├«n 1066 dob├óndind o influen┼ú├ú superioar├ú celei a so┼úului s├úu, acesta neezitand s├ú o numeasc├ú regent├ú ├«n momentul invaziei ├«n Anglia.

tapisserie de bayeux jpg jpeg

Wilhelm chiar dore┼čte s├ú am├óne ├«ncoronarea pentru ca Matilda s├ú i se poat├ú al├útura, expresie nu numai a unui devotament profund, ci ┼či a nevoii de legitimare, ┼úin├ónd cont de genealogia so┼úiei. Am├ónarea nu se produce ├«ns├ú, iar Matilda ajunge ├«n Anglia abia ├«n primavera anului 1068. In Cronica Anglo-Saxon├ú apare ca ÔÇťLady MatildaÔÇŁ, dar ┼či ca ÔÇťthe strange womanÔÇŁ, din punctul de vedere al supu┼čilor. Suspiciunea o trezea felul ├«n care I se adresau normanzii, ÔÇťla royneÔÇŁ, deci cu referire la o suveran├ú autentic├ú, spre deosebire de supu┼čii englezi obi┼čnui┼úi cu ÔÇťthe kingÔÇÖs wifeÔÇŁ. Perseverent├ú, Matilda ├«mbog├ú┼úes┼úe curtea regal├ú cu clas├ú ┼či stil. O mare ceremonie are loc la Wincester pentru celebrarea Pa┼čtelui, iar la scurt timp o alta la Westminster, spectacole opulente menite s├ú atrag├ú toat├ú elita nobiliar├ú. Dup├ú acest exhibi┼úionism al puterii se ├«ncepe aranjarea evenimentului crucial:├«ncoronarea reginei, eveniment cu dubl├ú semnifica┼úie:marca ├«nt├úrirea legitimit├ú┼úii lui Wilhelm ┼či era pentru prima dat├ú c├ónd avea loc o ├«ncoronare doar a reginei cunoscut├ú formal de acum ├«nainte simplu, ÔÇťReginaÔÇŁ. Matilda voia cu tot dinadinsul s├ú-┼či eclipseze so┼úul ├«n str├úlucire ┼či m├úre┼úie. Totul a fost planificat cu mare minu┼úioziate, laude speciale au fost elaborate cu aceast├ú ocazie, care propov├úduiau ideea unei ├«mp├úr┼úiri a autorit├ú┼úii ├«ntre cei doi. Nicic├ónd nu mai fusese suveranitatea unei regine at├ót de puternic formalizat├ú.

Cu toate acestea, prezen┼úa somptuoas├ú a suveranei nu fere┼čte Anglia de revolte. Wilhem se preg├úte┼čte la York pentru reprim├úri, ├«n compania sa afl├óndu-se ┼či ambi┼úioasa regin├ú. Regina se g├óndea c├ú dac├ú ar na┼čte mo┼čtenitorul ├«n cea mai r├úsculat├ú regiune a ┼ú├úrii, ar putea ob┼úine mai multe la capitolul integr├úrii saxone dec├ót ar face-o so┼úul s├úu cu armele. Henry, al nou├úlea copil, se na┼čte la Selby, ├«n apropiere de York, iar planul s├úu chiar func┼úioneaz├ú. Englezii ├«l consider├ú pe copil singurul mo┼čtenitor legitim, de┼či acesta mai avea ├«nc├ú trei fra┼úi. Matilda ├«i ┼či d├ú numele unchiului ei, regele Fran┼úei, pentru a-i ├«nt├úri ┼či mai mult legitimitatea. Regina se ├«ntoarce ├«n Normandia, darn u pentru mult timp, c├úci se isc├ú o nou├ú rebeliune ├«n 1069, iar Wilhelm are nevoie de o prezen┼ú├ú impun├útoare, mai ales ├«n sud. Matilda era, spre deosebire de so┼úul ei asociat mai degrab├ú cu brutalitatea, o figur├ú extrem de agreabil├ú ├«n opinia englezilor. Vreme de 12 ani Matilda se tot perind├ú ├«ntre Normandia ┼či Anglia, devenind un personaj tot mai popular. ├Än Anglia era active ├«ndeosebi ├«n domeniul justi┼úiei. Exist├ú numeroase referin┼úe ├«n ÔÇťDomesday BookÔÇŁ la audierile sale ├«n cazul absen┼úei so┼úului, foarte frecvente ├«n anii ÔÇÖ70. varietatea cartelor ├«n care apare numele s├úu demonstreaz├ú versatilitatea sa ├«n treburile administrative.

Matilda flanders sm png png

Nici treburile religioase nu scap├ú aten┼úiei sale, mai ales c├ónd ea ┼či so┼úul s├úu ordon├ú ca episcopia Yorkului s├ú se subordoneze autorit├ú┼úii arhiepiscopiei din Canterbury, un eveniment simbolic care aduce nordul ├«n sfera autorit├ú┼úii londoneze. Matilda ├«┼či c├ó┼čtig├ú laude numeroase prin binefacerile materiale ┼či spirituale aduse Bisericii, cronicile descriind-o drept ÔÇťcea capabil├ú s├ú aline orice durereÔÇŁ. Totodat├ú face eforturi pentru a-┼či ├«nsu┼či limba englez├ú, ceea ce o apropie ┼či mai mult de supu┼či. Ca sfetnic al so┼úului s├úu, ea reu┼če┼čte s├ú-l conving├ú s├ú adopte o politic├ú mai conciliatoare fa┼ú├ú de cuceri┼úi. C├ónd so┼úia lui Eduar Confesorul, Edith, moare ├«n 1075, o figur├ú esen┼úial├ú a regimului saxon, ea aranjeaz├ú ca r├úm├ú┼či┼úele sale s├ú fie aduse la Westminster. P├ón├ú la ultima ┼čedere a sa ├«n Anglia, ├«n 1081, regina ├«┼či c├ó┼čtig├ú admira┼úia unanim├ú. Diplomat abil, ea a cultivat cu grij├ú rela┼úia cu englezii ├«n vederea elimin├úrii suspiciunilor cu care a fost ├«nt├ómpinat├ú. Chiar ┼či cei mai misogini cronicari ├«i acordau credit pentru corectitudinea ┼či pruden┼úa sa, admi┼ú├ónd c├ú a izbutit s├ú trezeasc├ú ├«n to┼úi un respect bine-meritat. Moartea sa ├«n noiembrie 1083 a avut un impact deosebit, Wilhelm fiind for┼úat s├ú se descurce singur cu r├úzmeri┼úele ┼či contestarea autorit├ú┼úii. Carierea matildei marcheaz├ú ├«nceputul unei noi ere pentru consoartele regale, pentru c├ú ├«n mare m├úsur├ú a sfidat viziunea medieval├ú asupra femeii ┼či a inspirat noi modele de regalitate feminin├ú, promov├ónd un rol activ al femeii ├«n sfera politic├ú, legislativ├ú ┼či religioas├ú.

Sursa:historyextra.com