Matematicianul John Nash, o minte sclipitoare ┼či un Nobel controversat jpeg

Matematicianul John Nash, o minte sclipitoare ┼či un Nobel controversat

­čôü Biografii
Autor: Adrian Costea

Cel mai controversat laureat din istorie al premiului Nobel nu a avut un destin u┼čor: de la succesul prematur ob┼úinut ├«n tinere┼úe, va ajunge s─â intre ulterior ├«n dizgra┼úia mediului universitar american. Schizofrenia, o boal─â psihic─â care l-a rupt de lumea exterioar─â, ├«l va ├«mpiedica pe John Forbes Nash Jr. s─â fie acolo unde ├«i era locul: ├«n clubul select al celor mai str─âlucite min┼úi ale secolului XX.

Dup─â al doilea r─âzboi mondial, cercet─ârile din domeniul matematicii aplicate se concentreaz─â din ce ├«n ce mai mult asupra ┼čtiin┼úelor sociale, fiind vizate economia ┼či studiul comportamentului uman ├«n diferite situa┼úii. Cea mai relevant─â aplica┼úie practic─â a acestor cercet─âri este teoria jocurilor, crea┼úie a matematicianului de origine maghiar─â John von Newman, realizat─â ├«n cadrul Institului pentru Studii Avansate al Universit─â┼úii din Princeton, ├«n anul 1944.

Teoria jocurilor avea ca obiect de cercetare strategiile abordate de c─âtre participan┼úii la jocurile cu dou─â sau mai multe persoane, John von Newman folosind la ├«nceput jocul de pocher ca demonstra┼úie.Ulterior, prin ├«mbun─ât─â┼úiri ┼či complet─âri, aceast─â teorie va ajunge s─â aib─â o influen┼ú─â important─â asupra desf─â┼čur─ârii activit─â┼úilor economice sau chiar asupra modului de abordare a rela┼úiilor interna┼úionale, iar cel care va aduce contribu┼úii importante la dezvoltarea acesteia va fi personajul principal al acestui articol, John Nash, prin a sa tez─â de doctorat despre jocurile non-competitive din anul 1950, care va consacra  conceptul de ÔÇ×Echilibru Nash ÔÇť, concept ce ├«i va aduce premiul Nobel pentru economie.

O personalitate dificil─â ┼či un caracter individualist

John Nash provenea dintr-o familie bun─â, din clasa de mijloc american─â, care punea mare accent pe educa┼úia ┼či formarea copiilor.A┼ča se explic─â sus┼úinerea p─ârin┼úilor pentru t├ón─ârul care demonstra ├«nc─â de la o v├órst─â fraged─â c─â dispune de posibilit─â┼úi intelectuale de excep┼úie pentru a-┼či contrui o carier─â de succes.Felul s─âu de a fi nu era diferit de cel al altor genii ├«n formare:era un introvertit care manifesta o atitudine de superioritate fa┼ú─â de cei din jur, caracteristici ce aveau s─â nu ├«l fac─â o persoan─â prea agreabil─â ├«n colectivit─â┼úi.

John Nash jpg jpeg

Dup─â absolvirea Institului Tehnologic Carnegie, ├«n anul 1948, la numai 20 de ani, t├ón─ârului John Nash i se deschid oportunit─â┼úi remarcabile:prime┼čte burse la cele mai de prestigiu universit─â┼úi americane, Harvard ┼či Princeton. Alegerea celei din urm─â se va dovedi de bun augur pentru personalitatea sa, deoarece viziunea privind formarea viitorilor speciali┼čti la Universitatea din Princeton era total diferit─â de rigoarea impus─â la Harvard. Aici, studen┼úii erau ├«ncuraja┼úi s─â ├«┼či valorifice la maximum creativitatea ┼či originalitatea, pun├óndu-se foarte pu┼úin accent pe examene sau pe notele ob┼úinute.

Notele trebuiau trecute pentru a-i mul┼úumi pe ÔÇťnenoroci┼úii de decani ÔÇť, iar situa┼úiile ┼čcolare ÔÇŁerau pentru filistiniÔÇŁ, dup─â concep┼úia unuia dintre profesorii de prestigiu ai universit─â┼úii, Solomon Lefschetz.├Än acest mediu, John Nash va reu┼či s─â intre ├«n contact cu personalit─â┼úi de excep┼úie ale domeniului matematicii ┼či va reu┼či s─â ├«┼či valorifice poten┼úialul, ├«n numai doi ani ob┼úin├ónd titlul de doctor, cu teza ÔÇŁPuncte de echilibru ├«n jocuri cu N persoaneÔÇŁ, coordonat─â de c─âtre profesorul Albert W.Tucker.Faptul c─â ├«n perioada ├«n care era la Princeton John Nash nu frecventa mai deloc cursurile, a fost trecut cu vederea de c─âtre profesori, acesta c├ó┼čtig├óndu-┼či deja notorietate.

Cercet─ârile sale din aceast─â perioad─â s-au concretizat prin public─âri ├«n revistele de specialitate  Econometrica┼či Annals of Mathematics. John Nash propunea solu┼úii ingenioase pentru simplificarea teoriei jocurilor, cum ar fi problema negocierii.Acestea vor avea un deosebit impact asupra ┼čtiin┼úei economice care func┼úiona ├«n mare parte dup─â principiile lui Adam Smith din secolul XVIII.

Modul de cercetare al lui Nash era bazat pe metoda axiomatic─â, concep┼úie relativ nou─â pentru acea perioad─â, prin care se pornea de la axiome deja cunoscute ┼či se formulau noi idei prin deduc┼úie logic─â.Un fapt important de semnalat este c─â singurele cuno┼čtin┼úe pe care John Nash le avea despre economie au fost dob├óndite ├«n urma unui curs de comer┼ú exterior studiat la Carnegie.De aici deducem c─â John Nash studia individual, baz├óndu-se foarte mult pe intui┼úie.

Pe scurt, teoria propus─â de John Nash ar─âta ├«n felul urm─âtor:acesta sus┼úinea ideea calcul─ârii punctelor de echilibru ├«n ceea ce prive┼čte studierea jocurilor cooperante, ├«n scopul g─âsirii solu┼úiei optime ├«n problemele de negociere.F─âr─â a intra ├«n detalii ce ┼úin de matematic─â, acesta sus┼úinea c─â printr-un calcul matematic se putea determina punctul ├«n care dou─â p─âr┼úi cad de acord, punct numit ÔÇŁSolu┼úia NashÔÇŁ, aflat pe o curb─â de optimitate Pareto(dup─â numele economistului italian Vilfredo Pareto).

Activitatea la RAND Corporation (1950-1954)

Corpora┼úia RAND (Research and Development) a fost fondat─â ├«n anul 1948 cu scopul de a furniza idei pentru tacticile armatei americane, devenind ├«n prezent cel mai prestigios think-tank (laborator de idei) din lume, cu sedii ├«n diferite loca┼úii din S.U.A (Santa Monica, Washington, Boston) ┼či Europa (Cambridge, Bruxelles)[1].Perioada ├«n care John Nash a lucrat pentru RAND a reprezentat o faz─â incipient─â ├«n istoria acesteia, ├«n care se testau anumite teorii ┼či erau recruta┼úi oameni de ┼čtiin┼ú─â din diferite domenii de activitate, de mare importan┼ú─â fiind matematicienii.

Aici John Nash ├«┼či va pune amprenta la crearea jocului de strategie numit ÔÇŁDilema de┼úinutuluiÔÇŁ, ce este inclus ├«n prezent ├«n teoria rela┼úiilor interna┼úionale, dar av├ónd aplica┼úii ┼či ├«n alte domenii ca psihologia ┼či economia.Aceasta era exemplificat─â ├«n felul urm─âtor:ÔÇŁPoli┼úia aresteaz─â doi suspec┼úi pe care ├«i interogheaz─â ├«n ├«nc─âperi diferite.Fiecare are de ales ├«ntre a m─ârturisi, implic├óndu-l astfel pe cel─âl─âlalt, ┼či a t─âcea.Tr─âs─âtura principal─â a jocului este c─â, indiferent de alegerea f─âcut─â de cel─âlalt, fiecare suspect (luat ├«n parte) este mai avantajat dac─â m─ârturise┼čte[....]M─ârturisirea este strategia dominant─â .Ironia const─â ├«n faptul c─â pentru ambii de┼úinu┼úi (lua┼úi ├«mpreun─â) ar fi mult mai bine ca nici unul s─â nu m─ârturiseasc─â-adic─â dac─â ar coopera...ÔÇŁ[2]Se puteau face astfel corela┼úii cu cursa ├«narm─ârilor dintre S.U.A. ┼či U.R.S.S. din timpul R─âzboiului Rece, ajung├óndu-se la concluzia c─â cele dou─â superputeri ar fi mai avantajate dac─â ar coopera ┼či ar renun┼úa la ├«narmare.

Pe baza acestei teorii elaborate de c─âtre Albert Tucker, John Nash va crea ├«n anii petrecu┼úi la RAND un nou model de negociere dintre dou─â p─âr┼úi ├«n patru pa┼či, care va fi publicat ├«n 1953 ├«nEconometricacu titlul ÔÇŁTwo person cooperative gamesÔÇŁ.Pe scurt, cei patru pa┼či ai negocierii propuse de c─âtre acesta erau:alegerea unei amenin┼ú─âri de c─âtre fiecare juc─âtor;comunicarea amenin┼ú─ârilor;alegerea unui scop care s─â aduc─â un avantaj (solu┼úia optim─â) ┼či ultimul pas ├«n care dac─â negocierea reu┼čea s─â satisfac─â preten┼úiile ambilor juc─âtori, juc─âtorii ob┼úineau ce ├«┼či doresc.Dac─â nu reu┼čea, se puneau ├«n practic─â amenin┼ú─ârile de la pasul 1.

Organizarea licita┼úiilor publice ┼či viziunile lui John Nash asupra economiei

Teoria jocurilor ┼či conceptele lui John Nash despre punctele de  echilibru ├«┼či vor dovedi utilitatea ├«ncep├ónd cu anii '70 -'80, c├ónd economia mondial─â va trece prin profunde schimb─âri.O aplica┼úie concret─â a ideilor acestuia este modul de organizare al cunoscutelor licita┼úii publice, care vor fi folosite cu succes ├«ncep├ónd cu anii '90 pentru atribuirea contra cost a anumitor bunuri ┼či servicii de c─âtre guverne persoanelor interesate.Teoria jocurilor a permis ca distribuirea licen┼úelor ├«n cadrul unui proces de licita┼úie s─â se fac─â ├«ntr-un mod eficient, realiz├óndu-se astfel tipul de licita┼úie simultan─â cu ofert─â ascendent─â pe care ├«l cunoa┼čtem ├«n prezent.[3]

Viziunile lui John Nash despre economie ├«n ansamblul ei contraveneau keynesianismului ce a dominat economia mondial─â dup─â al doilea r─âzboi mondial, care se baza pe interven┼úia masiv─â a statului ├«n economie.Acestea erau asem─ân─âtoare concep┼úiei libertarianului Friedrich Hayek, care a influn┼úat ┼×coala de Economie din Chicago.Toate aceste contribu┼úii la crearea economiei moderne din ultimele trei decenii i-au adus premiul Nobel ├«n anul 1994.

2001 A Beautiful Mind 01 jpg jpeg

Matematicianul John Nash, interpretat de Russell Crowe ├«n filmul ÔÇŁA Beautiful MindÔÇŁ

John Nash a fost exemplul omului care a triumfat indiferent de circumstan┼úe, de aceea povestea sa de via┼ú─â a reprezentat subiect pentru un roman biografic de succes ┼či pentru un film premiat cu Oscar (A Beautiful Mind, 2001). Modul prin care acesta oferea solu┼úii la cele mai complicate probleme pe baza propriilor observa┼úii, f─âr─â a consulta lucr─âri de specialitate, poate fi un exemplu pentru cercetarea ┼čtiin┼úific─â din  cadrul oric─ârui domeniu de activitate, poate chiar ┼či pentru cercetarea istoric─â.

Referinţe

Sylvia Nasar, O minte sclipitoare, Bucure┼čti, 1998, traducere Monica Sabin.

Autobiografia lui John Nash pentru premiul Nobel,

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/economic-sciences/laureates/1994/nash-bio.html

               

[1]    http://www.rand.org/about/glance.html

[2]    Sylvia Nasar, O minte sclipitoare, Bucure┼čti, 1998, traducere Monica Sabin, p.166-167

[3]    Ibidem, p.519