M─ârturiile ┼čocante ale ┼čefului spionilor sovietici jpeg

M─ârturiile ┼čocante ale ┼čefului spionilor sovietici

­čôü Comunism
Autor: Michael Nicholas Blaga

Cartea de fa┼ú─â, ÔÇ×Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un ┼čef sovietic de spioniÔÇŁ, de Pavel ┼či Anatoli Sudoplatov, a produs consternare la apari┼úia ei la editura Little, Brown and Co. din New York. Pu┼úine c─âr┼úi publicate ├«n America au provocat dezbateri at├ót de aprinse ├«ntre istorici ca aceast─â autobiografie a generalului-locotenent Pavel Anatolievici Sudoplatov.

Printre dezv─âluirile c─âr┼úii se num─âr─â:modul ├«n care savan┼úii atomi┼čti Oppenheimer, Fermi, Szilard, Fuchs ┼či Pontecorvo au furnizat sau au permis transferul de informa┼úii ┼čtiin┼úifice esen┼úiale c─âtre URSS;cum a organizat Sudoplatov asasinarea lui Lev Tro┼úki la ordinul direct al lui Stalin;rolul real jucat de so┼úii Alfred ┼či Ethel Rosenberg ├«n spionajul atomic al URSS;de ce a inventat Stalin complotul medicilor ┼či conspira┼úia sionist─â din URSS, care i-a distrus pe evreii sovietici;cum a creat Stalin criza Berlinului pentru a preveni folosirea de c─âtre SUA a bombei atomice ├«mpotriva iminentei victorii comuniste ├«n China;cum au organizat Hru┼čciov ┼či colegii lui arestarea ┼či ├«mpu┼čcarea lui Beria pentru a ┼čterge propria lor complicitate la crimele lui Stalin.

Cine este Pavel Sudoplatov?

ÔÇ×SPECIAL TASKS. The Memoirs of an unwanted witness:a Soviet SpymasterÔÇŁ (MISIUNI SPECIALE. Memoriile unui martor nedorit:un ┼čef sovietic de spioni), de Pavel Sudoplatov, Anatoli Sudoplatov, publicat─â de editura Little, Brown and Co. din New York, 509 pagini

MI L2313 preview jpg jpeg

Cititorul se va ├«ntreba cine este acest autor ┼či cum a avut el acces la secrete at├ót de mari, multe dintre ele r─âmase neelucidate p├ón─â acum? Pavel Sudoplatov a fost director-adjunct al spionajului extern sovietic ├«ntre anii 1939-1942. La 15 iulie 1941, el a fost numit director general al Administra┼úiei Misiunilor Speciale din Ministerul Afacerilor Interne (NKVD) al URSS. Apoi a devenit directorul general al Direc┼úiei a IV-a din NKVD, ├«ns─ârcinat─â cu r─âzboiul de partizani contra Germaniei naziste, care invadase URSS la 22 iunie 1941.

├Än perioada 1944-1946, Sudoplatov a fost ┼čeful Biroului de Informa┼úii al Comitetului Special al URSS pentrul Proiectul Atomic, care a reprezentat principala surs─â de informa┼úii pentru dezvoltarea tehnico-┼čtiin┼úific─â a armelor atomice sovietice. Sfera de activitate ├«n care era angajat Sudoplatov a fost realmente extraordinar─â:r─âpire ┼či asasinare;sabotaj ┼či r─âzboi de partizani ├«n timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial;├«nfiin┼úarea de re┼úele ilegale de spioni sovietici ├«n SUA ┼či Europa Occidental─â. ├Äns─â domeniul crucial de activitate ├«n care a fost angrenat Sudoplatov a fost spionajul atomic pe teritoriile SUA, Angliei ┼či Canadei.

Pavel Sudoplatov a fost arestat dup─â c─âderea de la putere a lui Lavrenti Beria. ├Än pofida torturii ┼či a izol─ârii complete ├«n ├«nchisoare, acesta a refuzat s─â se ÔÇ×confesezeÔÇŁ, insist├ónd c─â acuza┼úiile aduse contra lui sunt deform─âri ale activit─â┼úilor sale pentru care el a fost decorat ┼či promovat p├ón─â la gradul de general-locotenent. A fost eliberat din ├«nchisoare dup─â 15 ani de temni┼ú─â grea, dar abia ├«n anul 1992 va re┼či s─â-┼či ob┼úin─â reabilitarea. A r─âmas un adept al comunismului, el atribuind c─âderea URSS-ului faptului c─â oameni inferiori lui Stalin au ajuns la conducerea statului sovietic (pag. XIII).

├Än acest sens el scrie c─â:ÔÇ×cei care pretind a scrie istoria noastr─â nu pot reabilita imperiul ┼úarist ┼či pe Lenin cu scopul de a-l prezenta pe Stalin drept un criminal, este prea facil, av├ónd ├«n vedere intelectul ┼či viziunea lui. C├órmuitorii victorio┼či ai Rusiei au avut ├«ntotdeauna tr─âs─âturi combinate de criminali ┼či de oameni de stat. ├Än aceast─â privin┼ú─â se trece cu vederea c─â Stalin ┼či Beria, care au jucat roluri tragice ┼či criminale ├«n istoria noastr─â, au jucat ├«n acela┼či timp un rol constructiv, transform├ónd Uniunea Sovietic─â ├«ntr-o superputere nuclear─â. Or, tocmai aceast─â realizare este cea care a determinat evolu┼úia ulterioar─â a evenimentelor din lumeÔÇŁ (pag. 5). Acest concept a fost cel mai bine prezentat lumii de c─âtre Winston Churchill prin aceste cuvinte:ÔÇ×C├ónd Stalin a venit la putere, Rusia ara p─âm├óntul cu plugul de lemn. C├ónd Stalin a murit, ┼úara sa era cea mai mare superputere militar─â a lumii, ├«ntrecut─â doar de Statele Unite ale AmericiiÔÇŁ.

 Sudoplatov a refuzat s─â-i ajute pe istoricii ru┼či s─â se descurce ├«n labirintul arhivelor secrete din Moscova, pe considerentul c─â Stalin nu poate fi judecat obiectiv prin prisma standardelor de azi ┼či c─â el trebuie evaluat ├«n contextul timpurilor ├«n care a condus ┼úara. De acela┼či refuz ferm s-a izbit ┼či Jerrold Schecter, ┼čeful biroului din Moscova al revistei americane ÔÇ×TimeÔÇŁ, c├ónd l-a vizitat pe Sudoplatov la spitalul unde se trata de insuficien┼ú─â cardiac─â, la v├órsta de 85 de ani. Acesta ar fi dus cu el ├«n morm├ónt tot ce a dezv─âluit ├«n aceast─â carte dac─â Jerrold Schecter nu s-ar fi dus la fiul lui Pavel Sudoplatov, academicianul rus Anatoli Sudoplatov, c─âruia i-a cerut ajutorul direct ┼či personal ├«n a-l convinge pe tat─âl s─âu s─â spun─â ce ┼čtie ├«nainte de moartea sa iminent─â.

BE047802 directorul proiectului Manhattan jpg jpeg

Robert Oppenheimer a fost directorul proiectului Manhattan, proiect care a dezvoltat prima bomb─â atomic─â

Cum au furat sovieticii secretul primei bombe atomice

Editorii americani ai acestei c─âr┼úi semnaleaz─â de la primele pagini ale introducerii c─â aspectul inedit, adus la cuno┼čtin┼úa publicului de acest autor militar, este modul concret ├«n care au procedat sovieticii pentru a fura secretele atomice descoperite de savan┼úii de la Los Alamos, pentru construirea primei bombe atomice. Este clar acum c─â, f─âr─â participarea voluntar─â la tr─âdare a savan┼úilor participan┼úi la Proiectul Manhattan, sovieticii n-ar fi putut copia a┼ča repede bomba atomic─â american─â. Prima bomb─â atomic─â detonat─â de sovietici ├«n anul 1949 a fost o copie fidel─â a bombei americane. Le-au trebuit savan┼úilor sovietici zece ani pentru detonarea cu succes a celei de-a doua bombe atomice, care a fost ├«n totalitate un produs sovietic.

Prima bomb─â atomic─â a fost rezultatul unui efort colectiv intens, coerent ┼či insistent, care a costat 2 miliarde de dolari ┼či la care au participat zeci de mii de ingineri, tehnicieni, fizicieni ┼či al┼úi speciali┼čti americani. Munca lor a ajuns de-a gata ├«n m├óinile spionilor sovietici, care au dus-o la Moscova cu riscul vie┼úii lor (so┼úii Alfred ┼či Ethel Rosenberg au fost curierii sovietici care au sf├ór┼čit pe scaunul electric c├ónd s-a aflat ce transportau ├«n valizele lor). Mai mult de 90% dintre agen┼úii recruta┼úi de sovietici ├«n str─âin─âtate erau de origine evreiasc─â, a c─âror ur─â contra lui Hitler i-a f─âcut s─â-┼či ri┼čte via┼úa ┼či avutul pentru a ajuta URSS-ul ├«n lupta contra Germaniei (pag. 4).

Cum a fost posibil ca savan┼úii atomi┼čti s─â transfere sovieticilor descoperirile lor ┼čtiin┼úifice? Sudoplatov poveste┼čte c─â s-a ac┼úionat pe trei idei principale:1) teama visceral─â a savan┼úilor c─â Hitler ar putea fi primul care s─â ob┼úin─â bomba atomic─â;2) egalitatea statutului de puteri nucleare dintre SUA ┼či URSS va contribui la pacea mondial─â, altfel s-ar fi anihilat reciproc;3) exploatarea arogan┼úei depistate de sovietici la discu┼úiile secrete cu savan┼úii atomi┼čti, care se considerau o specie nou─â de oameni de stat, al c─âror mandat dep─â┼čea grani┼úele ┼ú─ârilor din care proveneau ei (pag. XIV). Deci n-a fost vorba de bani sau alte valori pentru ob┼úinerea colabor─ârii savan┼úilor atomi┼čti de la Los Alamos. A fost o colaborare voluntar─â ┼či gratuit─â, de┼či Stalin era preg─âtit s─â pl─âteasc─â eventual sumele necesare pentru transferul tehnologiei nucleare. Chiar dac─â directorul Proiectului Manhattan, prof. dr. Robert Oppenheimer, era decedat din anul 1967, familia acestuia l-a ac┼úionat ├«n justi┼úie pe Sudoplatov la apari┼úia acestei c─âr┼úi, pentru a salva reputa┼úia savantului. ┼×i n-a fost singurul scandal provocat de aceast─â carte. Statul ucrainian s-a sesizat din oficiu ┼či l-a dat ├«n judecat─â pe Sudoplatov pentru asasinarea lui Evghen Konovaletz, eroul na┼úional al Ucrainei, despre care nu se ┼čtia cine l-a ucis ├«n exil. Sudoplatov descrie ├«n detaliu cum l-a ucis pe Konovaletz, la Amsterdam, din ordinul direct ┼či personal al lui Stalin, pentru c─â era liderul ucrainienilor din exil cu acces direct la Hitler ┼či Hermann G├Âring.

Misiune în Mexic: uciderea lui Troţki

Ramon Mercader, cel care, trimis de Stalin, l-a omorât pe Troţki în Mexic, unde acesta din urmă se afla în exil

foto Guliver Getty Images 89858520 jpg jpeg

Un capitol ├«ntreg al c─âr┼úii este consacrat de Sudoplatov modului cum a organizat ┼či instruit echipa trimis─â ├«n Mexic cu misiunea uciderii celui mai mare du┼čman al lui Stalin ┼či unul dintre fondatorii statului sovietic:Leon Davidovici Bronstein, intrat ├«n istorie sub numele conspirativ de Tro┼úki. Se cunoa┼čte faptul c─â ┼či Lenin se temea de Tro┼úki, care-l ├«ntrecea ca orator ┼či ca organizator de geniu al Armatei Ro┼čii. ├Äntrebat de un jurnalist cum explic─â el succesul constant al cuv├ónt─ârilor sale ├«n fa┼úa unor s─âli pline cu oameni at├ót de diferi┼úi ca preg─âtire, Tro┼úki a dat urm─âtorul r─âspuns: ÔÇ×Eu c├ónd m─â urc la tribun─â ├«mi imaginez c─â sunt ├«n fa┼úa unei s─âli pline cu idio┼úi ┼či c─â trebuie s─â vorbesc ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â fiu ├«n┼úeles de ultimul idiot din ultimul r├ónd al s─âlii respectiveÔÇŁ.

Cel care l-a ucis pe Tro┼úki, la 20 august 1940, a fost agentul lui Sudoplatov, un comunist catalan cu numele de Ramon Mercader, care n-a reu┼čit s─â fug─â din locuin┼úa lui Tro┼úki dup─â ce l-a r─ânit mortal. A fost prins, judecat ┼či condamnat de mexicani, care l-au ├«nchis timp de 20 de ani. A fost b─âtut ├«n fiecare zi ├«n ├«nchisoare p├ón─â au reu┼čit s─â scoat─â de la el informa┼úia capital─â: cine a fost ordonatorul crimei comise de el. A petrecut ultimii ani de via┼ú─â la Moscova cu o pensie de general KGB ┼či a decedat ├«n 1978 la 65 de ani.

Eduard Bene┼č ┼či Imre Nagy, agen┼úi ai Moscovei

Sudoplatov mai dezv─âluie c─â printre agen┼úii lui pl─âti┼úi s-a num─ârat ┼či pre┼čedintele Cehoslovaciei, Eduard Bene┼č, recrutat de NKVD ├«n anul 1938, ┼či care a facilitat cedarea c─âtre URSS a unei p─âr┼úi din teritoriul ┼ú─ârii sale (pag. 104). C├ónd Cehoslovacia a fost cotropit─â de nazi┼čti, Bene┼č a fost scos din ┼úar─â de oamenii NKVD-ului, pe c─âi cunoscute numai de ei. Nimeni n-a ┼čtiut cum a ajuns el la Londra. Sudoplatov scrie c─â, la plecare, lui Bene┼č i s-a ├«nm├ónat suma de 10.000 de dolari, o avere pentru acele vremuri ┼či i s-a cerut o chitan┼ú─â. Cu acei bani Bene┼č a tr─âit confortabil la Londra pe toat─â durata r─âzboiului. ├Än anul 1945 s-a dus la Moscova ├«mpreun─â cu Jan Masaryk cu convingerea c─â va fi repus ├«n func┼úia de pre┼čedinte, numai c─â Stalin ├«l preg─âtea pe comunistul ceh Klement Gottwald pentru func┼úia suprem─â a Cehoslovaciei.

Dup─â ├«ncheierea r─âzboiului, Sudoplatov este trimis de Molotov la Praga cu misiunea de a-l determina pe Eduard Bene┼č s─â se retrag─â ├«n lini┼čte din via┼úa politic─â a Cehoslovaciei. ├Än acest scop, Sudoplatov a luat cu el, la Praga, pe Piotr Zubov, ofi┼úerul NKVD care-l recrutase pe Bene┼č, ┼či, mai ales, n-a uitat s─â ia chitan┼úa contra c─âreia ├«i ├«nm├«nase acestuia cei 10.000 de dolari. Pentru cazul c─â Bene┼č ar putea opune rezisten┼ú─â cererii lui Molotov, autorul c─âr┼úii scrie c─â a luat cu el 400 de militari ├«mbr─âca┼úi ├«n civil, care ar fi intevenit dac─â ar fi fost nevoie. Totul s-a desf─â┼čurat ├«n secret ┼či f─âr─â incidente, Eduard Bene┼č anun┼ú├ónd public c─â se pensioneaz─â pe motive de s─ân─âtate. A murit ├«n anul 1948 (pag. 233-235).

Un alt lider european care este demascat de Sudoplatov ca fiind agent pl─âtit al NKVD este Imre Nagy al Ungariei, despre care scrie urm─âtoarele:ÔÇ×Beria avea de asemenea planuri de schimb─âri ├«n conducerea Ungariei. El a avansat propunerea ca Imre Nagy s─â fie candidat la postul de prim-ministru. ├Änc─â din anii 1930, Nagy a fost un agent NKVD cu norm─â ├«ntreag─â, cu numele de cod Volodea, ale c─ârui servicii erau considerate de mare valoare. Ideea lui Beria era de a avea prin Nagy pe omul s─âu ├«ntr-o pozi┼úie cheie ├«n conducerea Ungariei. Nagy va executa supus instruc┼úiunile MoscoveiÔÇŁ(pag. 367).

Tito c─âtre Stalin:ÔÇ×eu voi trimite la Moscova un singur om ┼či nu va mai fi nevoie de altulÔÇŁ

Tito BUNA tito   cap de pod USA 0 jpg jpeg

Caricatur─â ├«nf─â┼úi┼č├óndu-l Tito, v├óndut americanilor. Pre┼čedintele Iugoslaviei era cunoscut pentru p─ârerile contrare lui Stalin

Pagini ├«ntregi sunt dedicate descrierii planurilor lui Stalin de asasinare a mare┼čalul Iosip Broz Tito, pre┼čedintele Iugoslaviei. Dup─â trei ├«ncerc─âri nereu┼čite, efectuate de alte cercuri din anturajul lui Stalin, acesta decide s─â apeleze la Sudoplatov pentru uciderea lui Tito. ├Äl cheam─â la Kremlin ┼či-i arat─â o scrisoare olograf─â ┼či nesemnat─â, care cuprindea o propunere de atentat la via┼úa lui Tito. Dup─â citirea scrisorii, Sudoplatov a demonstrat punct cu punct toate detaliile care probau c─â autorul scrisorii este f─âr─â experien┼ú─â ├«n domeniu.

Stalin a fost impresionat de sistemul puternic de ap─ârare construit ├«n jurul liderului iugoslav, informa┼úii pe care Sudoplatov le avea de la un agent al s─âu aflat ├«n garda personal─â a lui Tito. Chestiunea ridicat─â de Sudoplatov era c─â ├«n condi┼úii de pace se pune problema moral─â a trimiterii unui agent sovietic la moarte sigur─â, ├«ntruc├ót el nu avea nicio ┼čans─â de a sc─âpa neprins. ├Än plus, se cuno┼čtea c─â Tito nu va intra ├«n panic─â av├ónd experien┼ú─â personal─â de lupt─â ├«n r─âzboi (pag. 339).

Dou─â zile mai t├órziu, planurile contra lui Tito au fost abandonate de ├«mboln─âvirea lui Stalin ┼či decesul s─âu la 5 martie 1953. ├Än biroul lui Stalin de la vila Kun┼úevo s-a g─âsit, printre alte documente personale, urm─âtoarea scrisoare de la Tito:ÔÇ×A┼úi trimis aici trei oameni ca s─â m─â ucid─â ┼či to┼úi trei au fost captura┼úi. Dac─â nu ├«nceta┼úi, eu voi trimite la Moscova un singur om ┼či nu va mai fi nevoie de altulÔÇŁ.┼×ocheaz─â limbajul specific coresponden┼úei dintre doi gangsteri.

Finlanda a facilitat Pactul Molotov-Ribbentrop

La 8 aprilie 1938 ÔÇô poveste┼čte Sudoplatov ÔÇô Boris R├«bkin, ┼čeful reziden┼úei NKVD din Finlanda, este convocat la Kremlin, unde Stalin ┼či al┼úi membri ai Biroului Politic ├«i ├«ncredin┼úeaz─â oficial misiunea de a oferi verbal guvernului finlandez un pact secret, f─âr─â participarea ambasadorului sovietic la Helsinki. ├Än schimbul semn─ârii de c─âtre Finlanda cu URSS a unui Pact de Asisten┼ú─â Mutual─â Militar─â ┼či Economic─â ├«n caz de atac din partea unei ter┼úe puteri, sovieticii ofereau finlandezilor siguran┼úa etern─â contra unui r─âzboi din partea puterilor europene ┼či privilegii economice reciproce pe o baz─â permanent─â. ├Än aceast─â ofert─â s-a inclus ├«mp─âr┼úirea sferelor de influen┼ú─â militar─â ┼či economic─â din zona ┼ú─ârilor baltice care se aflau ├«ntre Finlanda ┼či URSS. Guvernul Finlandei a respins oferta, prefer├ónd o colaborare cu Germania.

Mare┼čalul Carl Gustav Mannerheim, pre┼čedintele Consiliului de Ap─ârare al Finlandei, l-a informat pe Hitler despre pactul propus de Stalin, f─âr─â s─â evalueze consecin┼úele indiscre┼úiei sale. Hitler a tras concluzia c─â Stalin este apt pentru o asemenea abordare cu Germania, din moment ce un pact similar fusese oferit Finlandei. A┼ča a ajuns Ribbentrop la Moscova, unde a semnat cu Molotov pactul care le poart─â numele. De┼či refuzat─â de Mannerheim, oferta sovietic─â a produs o sciziune profund─â ├«n conducerea Finlandei, fapt care va fi speculat de sovietici la ├«ncheierea unei p─âci separate cu Finlanda ├«n anul 1944. Ca urmare a ├«nfr├óngerii ├«n r─âzboi, Finlanda a pierdut 22.000 de mile p─âtrate din teritoriu ├«n favoarea URSS-ului, iar frontiera de stat dintre cele dou─â ┼ú─âri a fost mutat─â cu mult mai spre nord de ora┼čul Leningrad (azi Sankt-Petersburg) dec├ót prevedea pactul propus de Stalin ├«n anul 1938.

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în 1939. Molotov, ministul de externe rus, se află pe scaun, în spatele său este Ribbentrop (în centrul imaginii, cu cravată), ministrul de externe al Germaniei naziste;Stalin se află în stânga lui

foto Guliver Getty Images 2636876 jpg jpeg

Sudoplatov aduce ┼či detalii inedite privind negocierile secrete purtate de Stalin cu Hitler ├«n lunile premerg─âtoare invaziei URSS de c─âtre Germania. Astfel, la 10 ianuarie 1941, Molotov semneaz─â cu ambasadorul german la Moscova, Friederich Werner von der Schulenburg, un protocol secret prin care Germania cedeaz─â URSS-ului, ├«n schimbul a 7, 5 milioane dolari-aur, teritorii ale Lituaniei care apar┼úineau Germaniei, precum ┼či dezvoltarea cooper─ârii economice pe toat─â durata anului 1941. Alt detaliu inedit oferit de Sudoplatov este acela c─â ├«n consult─ârile secrete dintre Hitler, Ribbentrop ┼či Molotov privind o alian┼ú─â strategic─â ├«ntre Germania, Japonia ┼či URSS, au fost manifest─âri care l-au condus pe Stalin la iluzia c─â va putea c─âdea la o ├«nvoial─â cu Hitler. Din rapoartele spionilor sovietici la Londra (Philby ┼či Cairncross), Stalin ┼čtia c─â Hitler c─âuta insistent o formul─â pa┼čnic─â de solu┼úionare a litigiilor Germaniei cu Imperiul Britanic ├«naintea atac─ârii URSS-ului pentru evitarea unui r─âzboi pe dou─â fronturi. Asta l-a f─âcut pe Stalin s─â calculeze gre┼čit c─â mai are cel pu┼úin un an p├ón─â la agresiunea nazist─â contra URSS. ├Än sprijinul acestei teorii, c─â Stalin se baza pe contactele sale personale cu Hitler ├«n a-l convinge s─â nu atace URSS, Sudoplatov aduce ┼či urm─âtorul detaliu semnificativ:├«n luna mai 1941, Stalin se autonume┼čte prim-ministru al guvernului URSS, iar ├«n declara┼úia agen┼úiei TASS privind aceast─â schimbare ├«n conducerea guvernului sovietic se comunic─â publicului larg c─â Stalin este gata de negocieri interna┼úionale ┼či c─â el va conduce personal tratativele cu Germania. Toate aceste detalii arunc─â o lumin─â nou─â asupra circumstan┼úelor care l-au f─âcut pe Stalin s─â ignore toate avertismentele privind iminenta invazie a URSS-ului de c─âtre Germania nazist─â.

Otr─âvurile f─âr─â urm─â, o specialitate sovietic─â

Sudoplatov scrie c─â absolut to┼úi c├órmuitorii sovietici de la Lenin la Gorbaciov au manifestat un mare interes pentru otr─âvuri ┼či administrarea lor secret─â oamenilor deveni┼úi indezirabili. ├Än acest subiect autorul se pronun┼ú─â cu competen┼ú─â ┼či autoritate ca specialist militar ├«ns─ârcinat pe linie de serviciu s─â foloseasc─â otr─âvuri puternice ca instrumente de asasinare rapid─â, secret─â ┼či eficient─â a celor condamna┼úi politic s─â dispar─â.

La ordinul direct al lui Lenin, ├«n secretariatul lui de la Kremlin s-a ├«nfiin┼úat un laborator ├«n subordinea primului-ministru, numit ÔÇ×Spe┼úialn├«i KabinetÔÇŁ, care avea ca obiect de activitate cercetarea, proiectarea ┼či fabricarea de otr─âvuri puternice. De la acest laborator a cerut Lenin s─â i se aduc─â otrav─â la vila sa de la Nijni-Novgorod (azi ora┼čul Gorki), unde z─âcea paralizat ┼či informat de medici c─â sifilisul de care suferea duce ├«n final la demen┼ú─â. Stalin a supus spre examinare aceast─â cerere Biroului Politic, care a refuzat s-o aprobe. ├Än 1937, acest laborator a fost transferat la NKVD, ├«n subordinea direct─â a ministrului securit─â┼úii statului. ├Äntre anii 1960-1970, acest laborator special de otr─âvuri purta numele strict-secret de ÔÇ×Laboratorul Toxicologic nr. 12ÔÇŁ, aflat ├«n structurile KGB.

Notorietatea acestui laborator continua s─â fascineze pre┼čedin┼úii URSS-ului, Gorbaciov fiind interesat despre acesta c├ónd aflase c─â Brejnev afirmase public c─â Hru┼čciov era mai u┼čor de ├«ndep─ârtat de la putere prin Laboratorul 12 dec├ót printr-o Plenar─â a C.C. al PCUS. 

Otr─âvurile acestea nu l─âsau urme, iar la autopsie se constatau indiciile unui infarct miocardic sau o como┼úie cerebral─â. A┼ča a fost ucis diplomatul suedez Raoul Wallenberg, la ordinul lui Molotov, care se temea c─â va povesti ├«n Suedia despre procedeele prin care NKVD a ├«ncercat s─â-l recruteze ca agent de influen┼ú─â. La fel a fost ucis jurnalistul bulgar Markov, care, fiind angajat al televiziunii britanice, ├«l critica constant pe pre┼čedintele Bulgariei, Teodor Jivkov. Otrava a fost administrat─â prin v├órful unei umbrele cu care Markov a fost ├«mpuns ÔÇ×din gre┼čeal─âÔÇŁ pe un pod din Londra. La autopsie n-au ap─ârut urme toxicologice. Cazul a ajuns celebru gra┼úie generalului KGB Oleg Kalugin, care a emigrat ├«n SUA ┼či a povestit acolo c─â el a furnizat otrava colegilor s─âi din Bulgaria.

Potrivit lui Sudoplatov, pe lista celor otr─âvi┼úi de autor sunt agen┼úi-dubli ┼či opozan┼úi politici de-ai lui Stalin, Molotov ┼či Hru┼čciov. Cadavrele lor au fost incinerate ┼či ├«ngropate la o groap─â comun─â. ÔÇ×Autorit─â┼úile au admis ┼čov─âielnic c─â figuri proeminente ca Iakir, Tuhacevski, Uborevici, Meyerhold ┼či al┼úii au fost trimi┼či pe lumea cealalt─â ├«n aceast─â manier─â. ├Äntruc├ót p├ón─â ├«n anul 1965 ┬źDonskoi┬╗ era singurul crematoriu din Moscova, este probabil c─â cenu┼ča lui Wallenberg, Iejov ┼či Beria este ├«ngropat─â ├«n aceea┼či groap─â comun─âÔÇŁ (pag. 271).

Reciclarea spionilor la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial

La invazia URSS-ului de c─âtre germani era o lips─â mare de speciali┼čti ├«n domeniul spionajului. Sudoplatov cere ÔÇô ┼či Beria aprob─â ÔÇô scoaterea din ├«nchisori a 140 de fo┼čti ofi┼úeri NKVD aresta┼úi ├«n anii 1930. ÔÇ×Dosarele ar─âtau c─â ei au fost aresta┼úi la ini┼úiativa ┼či din ordinul direct al lui Stalin ┼či Molotov. Din nefericire, Shpigelglas, Karin ┼či Maly, preotul maghiar, fuseser─â deja ├«mpu┼čca┼úiÔÇŁ(pag. 127). Preotul Maly a fost omul care i-a recrutat ┼či dirijat la Londra pe spionii britanici MacLean ┼či Philby din re┼úeaua Universit─â┼úii Cambridge. MacLean a lovit sever interesele economice ale Rom├óniei pe vremea c├ónd ea era pe lista ┼ú─ârilor beneficiare ale Planului Marshall. Ca ┼čef al cancelariei ambasadei britanice la Washington, MacLean avea acces la coresponden┼úa secret─â a ambasadei cu ┼čefii de la Londra. Astfel, dintr-o telegram─â cifrat─â primit─â de la ministrul britanic Bevin, MacLean afl─â c─â URSS nu va mai primi din Germania repara┼úiile de r─âzboi convenite la Ialta ca s─â fie pl─âtite de nem┼úi timp de 5 ani, deoarece refacerea economiei URSS ┼či a Europei de Est se va face prin Planul Marshall.

Fiind ├«n solda NKVD, MacLean trimite lui Stalin o copie a telegramei de la Bevin. Sudoplatov descrie consecin┼úele dramatice ale acestei telegrame:ÔÇ×Asta era total inacceptabil deoarece va ├«mpiedeca consolidarea controlului nostru ├«n Europa r─âs─âritean─â. ├Änsemna c─â partidele comuniste deja instalate ├«n Rom├ónia, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia ┼či Ungaria vor fi deposedate de p├órghiile economice ale puterii. ┼×ase luni dup─â ce Planul Marshall a fost refuzat de Uniunea Sovietic─â, regimul pluripartidelor din Europa de Est lua sf├ór┼čit. La instruc┼úiunile lui Stalin, V├«┼činski a trimis un mesaj cifrat lui Molotov, aflat la Paris, care cuprindea ├«n sumar raportul lui MacLean. Pe baza informa┼úiei lui MacLean, Stalin l-a instructat pe Molotov s─â obstruc┼úioneze implementarea Planului Marshall ├«n Europa r─âs─âritean─â. V├«┼činski personal a condus tratativele cu Regele Mihai al Rom├óniei pentru abdicarea lui, garant├óndu-i o parte din pensia saÔÇŁ(pag. 232). A┼ča a pierdut Rom├ónia miliardele de dolari nerambursabili ale Planului Marshall.

ÔÇ×SoraÔÇŁ NKVD-ului era serviciul de spionaj al Armatei Ro┼čii, cunoscut dup─â ini┼úialele sale ├«n rus─â:GRU. Sudoplatov scrie c─â ┼či GRU se ocupa de asasinate, cu prec─âdere ale dezertorilor ┼či ale agen┼úilor dubli, inclusiv ├«n perioada postbelic─â, atunci c├ónd ├«ns─ârcinat cu aceste misini de suprimare era generalul-maior Markelov (pag. 425). Ilustrativ pentru orizontul global al lui Stalin este urm─âtorul dialog citat de Sudoplatov:ÔÇ×Mi s-a redat de c─âtre Vetrov, aghiotantul lui Molotov, ulterior ambasador ├«n Danemarca, ce a spus Stalin lui Molotov:┬źHai s─â ne d─âm acordul pentru ├«nfiin┼úarea Statului Israel. Asta va fi o durere ├«n cur pentru statele arabe ┼či le va face s─â ├«ntoarc─â spatele c─âtre britanici. Pe termen lung asta va submina total influen┼úa britanic─â ├«n Egipt, Siria, Turcia, Irak.┬╗ÔÇŁ (pag. 296). Au trecut 63 de ani de atunci ┼či influen┼úa britanic─â ├«n ┼ú─ârile men┼úionate mai sus a r─âmas o amintire.

Gorbaciov, un lider ur├ót de ru┼či

Sudoplatov ofer─â detalii negative pentru reputa┼úia lui Gorbaciov ca ┼čef de stat. De exemplu, Gorbaciov a refuzat s─â le spun─â polonezilor ceva despre actele privind genocidul comis de sovietici la Katyn, unde au fost uci┼či 21.857 de ofi┼úeri polonezi, la care trebuie ad─âugat num─ârul civililor polonezi ├«mpu┼čca┼úi acolo, preo┼úi, magistra┼úi, profesori, elita Poloniei, un total ├«nfrico┼č─âtor de 35.000 de victime nevinovate (pag. 277). Abia El┼ú├«n a f─âcut asta, dup─â c─âderea URSS, d├ónd Poloniei copiile actelor din arhivele KGB. ÔÇ×Gorbaciov ┼či Iakovlev s-au comportat ca ┼čefi de partid obi┼čnui┼úi, exploat├ónd numele democra┼úiei pentru a-┼či ├«nt─âri propria lor baz─â de putere. Au fost naivi ca oameni de stat ┼či au tr─âit sub iluzia c─â pot s─â-┼či dep─â┼čeasc─â rivalii ┼či s─â se men┼úin─â la putere... El ┼či ┼×evardnadze au fost incapabili de a negocia concesii economice din partea Occidentului, ├«n schimbul retragerii Uniunii Sovietice din Europa de EstÔÇŁ(pag. 428). C├ónd Gorbaciov a v─âzut, ├«n toamna lui 1990, c─â scap─â din m├ón─â controlul ┼ú─ârii a ordonat KGB-ului ┼či for┼úelor armate s─â preg─âteasc─â legea mar┼úial─â. Ca s─â-┼či asigure sprijinul lor, a dublat salariile tuturor celor care aveau un grad militar (pag. 425). A scos dosarul lui Beria de la Procuratura Suprem─â ┼či l-a dus la cabinetul s─âu de la Kremlin, de unde a disp─ârut. Gorbaciov nu are un bun renume printre concet─â┼úenii s─âi ┼či sondajele de opinie din Rusia confirm─â constant acest lucru.

Num─ârul 222 al revistei Historia porne╚Öte pe urmele spionului din redac╚Ťia celui mai cunoscut post de radio din perioada comunist─â. Cine era el? Ce voia regimul Ceau╚Öescu s─â afle? C├ó╚Ťi oameni au fost implica╚Ťi? A fost vreo leg─âtur─â ├«ntre ÔÇ×agentul GX-36ÔÇŁ ╚Öi atentatul de la Radio a lui Carlos ╚śacalul sau moartea lui Emil Georgescu? Num─ârul 222 al revistei Historia este disponibil ├«n format digital, pe platforma paydemic.com.

H 222 jpg jpeg
sumar jpg jpeg