Magicianul Chopin  ÔÇ×Jos p─âl─âria, domnilor! Un geniu!ÔÇŁ jpeg

Magicianul Chopin. ÔÇ×Jos p─âl─âria, domnilor! Un geniu!ÔÇŁ

­čôü Istorii muzicale
Autor: Cristina Niculescu

├Än doar 39 de ani de via╚Ť─â, marele compozitor romantic cu r─âd─âcini poloneze ╚Öi franceze ╚Öi-a d─âruit toat─â dragostea sa claviaturii, transform├ónd pianul ├«ntr-un instrument-vedet─â. Lucr─ârile sale implic─â ├«n exclusivitate sau ├«n prim-plan acest instrument, c─âruia i-a descoperit infinite nuan╚Ťe.

Pe 1 martie 2020, se ├«mplinesc 210 ani de la na┼čterea lui Chopin ÔÇô iar Sala Radio g─âzduie┼čte mai multe concerte-eveniment care-i sunt dedicate.

Supranumit adesea un ÔÇ×poet al pianuluiÔÇŁ, Chopin a influen╚Ťat major istoria muzicii: a adus un suflu complet nou ├«n ceea ce prive╚Öte interpretarea pianistic─â, dar ╚Öi ├«n maniera de a compune. Muzica sa este delicate╚Ťe. Tehnica de pian se baza p├ón─â la el pe o lovire puternic─â a clapelor, ├«n timp ce Chopin m├óng├óia claviatura ╚Öi, c─âtre finalul vie╚Ťii, se spune c─â mai mult ╚Öoptea dec├ót c├ónta la pian... 

Spre deosebire de al╚Ťi muzicieni celebri, Chopin nu a creat simfonii, opere, balete sau alte tipuri de lucr─âri de dimensiuni mari (cu excep╚Ťia celor dou─â concerte de pian). Partiturile sale sunt mai degrab─â miniaturale: balade, nocturne, valsuri, mazurci, poloneze, sonate, fantezii, studii de pian. Posteritatea sa nu este bazat─â, a┼čadar, nici pe lucr─âri monumentale, nici pe succes de public ca interpret: Chopin era aplaudat ├«n atmosfera intim─â a saloanelor pariziene ╚Öi nu agrea concertele ├«n s─âli mari, de╚Öi a fost unul dintre cei mai mari piani╚Öti pe care i-a avut vreodat─â lumea.

ÔÇ×Jos, p─âl─âria, domnilor! Un geniu!ÔÇŁ 

Fr├ęd├ęric Fran├žois Chopin (├«n originalul polonez Fryderyk Franciszek Chopin) a v─âzut lumina zilei la 1 martie 1810 ├«ntr-un sat situat la aproximativ 50 km distan╚Ť─â de Var╚Öovia. Tat─âl s─âu, n─âscut ├«n Fran╚Ťa, emigrase ├«n Polonia ├«n adolescen╚Ť─â ╚Öi devenise preceptor pentru micii membri ai familiilor din aristocra╚Ťia local─â. Mama sa, polonez─â, era doamna de onoare a unei contese. Familia s-a mutat la Var╚Öovia imediat dup─â na╚Öterea lui Fr├ęd├ęric, dar vacan╚Ťele au fost petrecute ├«n continuare ├«n mediul rural, prilej ca muzicianul ├«n devenire s─â ia contact cu folclorul polonez, transpus ulterior ├«n multe crea╚Ťii ale sale.

La 6 ani, micul Chopin, singurul fiu al familiei al─âturi de c├óteva surori, primea deja primele lec╚Ťii de pian chiar de la mama sa. La 7 ani compune deja o polonez─â ╚Öi un mar╚Ö militar ╚Öi la 8 ani interpreteaz─â pentru prima oar─â ├«n public ╚Öi c├ónt─â ╚Öi ├«n fa╚Ťa unor capete ├«ncoronate. Chopin st├órnea o admira╚Ťie similar─â celei pe care o provocase anterior Mozart.


3  jpg jpeg

La 15 ani era deja elev al Conservatorului din Var╚Öovia. Dup─â absolvire, Chopin a debutat la Viena, unde a interpretat Varia╚Ťiunile pe tema L├á ci darem la mano, lucrare compus─â la doar 17 ani ╚Öi inspirat─â de celebra oper─â a lui Mozart, Don Giovanni. Importantul moment din cariera sa artistic─â a fost punctat de alt mare compozitor, Schumann, care a declarat: ÔÇ×Jos, p─âl─âria, domnilor! Un geniu!ÔÇŁ

├Än jurul v├órstei de 20 de ani, Chopin a creat cele dou─â concerte de pian, dar ╚Öi ├«n aceste crea╚Ťii orchestra are un rol ÔÇ×de fundalÔÇŁ, iar ulterior s-a concentrat doar asupra partiturilor miniaturale pentru pian. Primul concert a fost interpretat chiar de Chopin, ├«n octombrie 1830, anul ├«n care crease lucrarea, la Teatrul Na╚Ťional din Var╚Öovia.

1831 este anul ├«n care t├ón─ârul ├«n v├órst─â de 21 de ani simte nevoia unui univers mai complex dec├ót ceea ce ├«i oferea capitala polonez─â, a┼ča c─â decide s─â se mute la Paris, unde va locui pentru ├«ntreaga sa via╚Ť─â. Dincolo de dragostea pentru ora╚Öul ales, se pare totu┼či c─â dorul de Polonia a fost o constant─â tradus─â permanent ├«n muzica sa. Cunoscutul muzicolog francez Bernard Gavoty ├«l caracteriza pe Chopin drept ÔÇ×un poet polonez al pianului parizianÔÇŁ.

Lumea lui Chopin: saloanele 

Dup─â o perioad─â dificil─â ├«ncerc├ónd s─â ├«╚Öi g─âseasc─â un loc ├«n luxoasa societate francez─â, ╚Öansa ├«i sur├óde pianistului genial. Este invitat ├«n casa baronului de Rothschild, o poart─â deschis─â spre o lume care ├«i va deveni ÔÇ×scenaÔÇŁ artistic─â: salonul parizian.

Un b─ârbat sensibil, rafinat, preocupat de stil, c─âruia ├«i pl─âcea s─â se ├«mbrace elegant ╚Öi s─â tr─âiasc─â ├«n mijlocul aristocra╚Ťiei, Chopin ├«╚Öi g─âse╚Öte locul potrivit nu doar al─âturi de cei ├«nst─âri╚Ťi, ci ╚Öi ├«n mediul intelectual ce reunea mari nume ale literaturii ╚Öi artelor plastice. ├Än anturajul ├«n care ├«╚Öi va petrece via╚Ťa de acum ├«nainte ├«i reg─âse╚Öte pe Hugo, Balzac, Delacroix, Lamartine, de Musset, Gautier, dar ╚Öi pe muzicienii Liszt, Berlioz, Rossini sau Mendelssohn.

Atmosfera saloanelor este exact mediul ├«n care muzica lui Chopin ├«nflore╚Öte. Este tot mai apreciat ╚Öi mai solicitat s─â c├ónte ├«n astfel de locuri unde se reunea crema artistocra╚Ťiei, este c─âutat ca profesor pentru membri ai clasei ├«nst─ârite ╚Öi situa╚Ťia sa material─â devine una foarte bun─â.

Povestea de dragoste cu George Sand 

Chopin a fost un om sensibil nu doar suflete╚Öte, ci ╚Öi fizic. S─ân─âtatea sa era mereu precar─â. Acest lucru i-a afectat ╚Öi via╚Ťa sentimental─â, pentru c─â, dup─â o dragoste ne├«mp─ârt─â╚Öit─â pentru o t├ón─âr─â sopran─â, s-a ├«ndr─âgostit de Maria, fiic─â a contelui Wodzinska, dar continuarea rela╚Ťiei a fost ├«mpiedicat─â de familia fetei, care s-a temut de problemele de s─ân─âtate ale muzicianului.

A urmat apoi celebra poveste de dragoste cu una dintre cele mai revolu╚Ťionare figuri ale societ─â╚Ťii franceze: George Sand, scriitoarea care scandaliza saloanele pariziene, ├«mbr─âcat─â ├«n haine de b─ârbat ╚Öi fum├ónd. ├Än timpul celor zece ani petrecu╚Ťi al─âturi de aceast─â femeie fascinant─â, Chopin a creat unele dintre cele mai importante partituri ale sale. Crea╚Ťiile sale celebre includ suita de mazurci (dans de origine polonez─â, devenit dans de salon), poloneze, nocturne, balade. Chopin era ├«ns─â ┼či un artist extrem de autocritic ┼či permitea greu publicarea lucr─ârilor sale, dup─â nenum─ârate corecturi.

Desp─âr╚Ťirea de George Sand a fost tr─âit─â de Chopin ca o ruptur─â dureroas─â, se pare mult mai pu╚Ťin marcant─â pentru iubita sa. Un an mai t├órziu, ├«n 1849, la doar 39 de ani, artistul a trecut ├«n nefiin╚Ť─â la Paris, fiind ├«ngropat ├«n cimitirul parizian P├Ęre Lachaise, dar inima sa a fost dus─â la Var╚Öovia, ├«n Catedrala Sfintei Cruci.

George Sand despre Chopin: ÔÇ×Puterea lui creatoare d─âdea dovad─â de spontaneitate ╚Öi era miraculoas─â. Venea ├«n el f─âr─â efort ╚Öi f─âr─â avertizare... Iar apoi ├«ncepea cea mai tumultuoas─â munc─â interioar─â la care am asistat vreodat─â. Era o serie de ├«ncerc─âri, de potriviri, de nehot─âr├óri ╚Öi ner─âbdare pentru a recupera anumite detalii. Concepea o melodie ca un ├«ntreg, dar, c├ónd ├«ncerca s─â o scrie, o analiza prea mult ╚Öi regretul c─â nu reu╚Öea s─â o redea ├«n forma ei ideal─â ├«l arunca ├«ntr-un soi de disperare. Se ├«nchidea ├«n camera lui zile ├«ntregi, umbl├ónd ├«ncolo ╚Öi ├«ncoace, rup├ónd stilourile, repet├ónd ╚Öi modific├ónd o m─âsur─â de sute de ori. Petrecea ╚Öase s─âpt─âm├óni pentru o pagin─â, doar ca s─â o termine scriind exact ceea ce schi╚Ťase ini╚Ťial ├«n prima versiune a lucr─âriiÔÇŁ. 


Vineri, 31 ianuarie, și vineri, 7 februarie, ora 19:00
├Än ultima zi a lui ianuarie ve┼úi asculta Varia┼úiuni pe o tem─â de Rossini pentru flaut ┼či orchestr─â ├«n interpretarea Orchestrei Na╚Ťionale Radio ╚Öi a cunoscutului flautist Ion Bogan ┼×tef─ânescu ÔÇô acesta are privilegiul de a c├ónta pe un flaut de aur de 18k, realizat de compania japonez─â Muramatsu. Evenimentul va fi dirijat de Tateo Nakajima.  
Pe 7 februarie, Orchestra Na╚Ťional─â Radio dirijat─â de Andrei Feher va interpreta Concertul nr. 1 pentru pian ┼či orchestr─â, ├«n ipostaz─â solistic─â afl├óndu-se pianistul Toma Popovici.


Acest articol a fost publicat ├«n num─ârul 216 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ├«n perioada 15 ianuarie-14 februarie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â Acum


H 216 jpg jpeg

Cump─âr─â Acum