Jacqueline Kennedy: cea mai iubit─â Prim─â Doamn─â din istoria SUA jpeg

Jacqueline Kennedy: cea mai iubit─â Prim─â Doamn─â din istoria SUA

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

Jacqueline Kennedy a r─âmas ├«n istoria Statelor Unite ale Americii drept una cele mai iubite Prime Doamne, asta ├«n pofida dramei care i-a umbrit via╚Ťa. A fost martora asasin─ârii so╚Ťului ei, pre╚Öedintele John F. Kennedy, dar a reu╚Öit s─â treac─â peste tragedie ╚Öi s─â-╚Öi continue via╚Ťa, c─âs─âtorindu-se cu magnatul Aristotel Onassis. A captivat ├«ntreaga lume cu inteligen╚Ťa, frumuse╚Ťea ╚Öi gra╚Ťia ei. Profund devotat─â familiei ╚Öi ╚Ť─ârii sale, s-a dedicat cre╚Öterii copiilor ei, dar ╚Öi transform─ârii lumii ├«ntr-un loc mai bun prin art─â, literatur─â ╚Öi respect fa╚Ť─â de istorie ╚Öi serviciul public.

Jacqueline Lee Bouvier s-a n─âscut pe 28 iulie 1929 ├«n Southampton, New York, ├«n familia unui broker bogat cu descenden╚Ť─â francez─â ╚Öi a so╚Ťiei sale, figur─â cunoscut─â ├«n lumea monden─â a Coastei de Est. Mama sa, Janet Lee, a fost cea i-a transmis fetei binecunoscuta dragoste pentru cai. Jacqueline avea doar un an atunci c├ónd a ajuns prima oar─â ├«n ╚Öa ╚Öi p├ón─â la 11 ani a c├ó╚Ötigat deja mai multe campionate na╚Ťionale, fiind remarcat─â pentru talentul s─âu.

O alt─â pasiune a tinerei era literatura;eroii ei prefera╚Ťi erau Mowgli, Robin Hood ╚Öi Scarlet O'Hara.

jacqueline bouvier by david berne 1935 jpg jpeg
Jacqueline Bouvier la vârsta de șase ani

Jacqueline Bouvier la vârsta de șase ani

Cuplul Lee Bouvier a divor╚Ťat c├ónd Jacqueline avea 10 ani. Divor╚Ťul a afectat-o profund pe feti╚Ťa care, ╚Öi-a╚Öa timid─â, s-a retras ╚Öi mai mult ├«n sine.

Drumul c─âtre Casa Alb─â

├Än adolescen╚Ť─â, Jackie a luat lec╚Ťii de balet ╚Öi de francez─â. A mers la o ╚Öcoal─â privat─â din Connecticut ╚Öi a urmat apoi cursurile colegiului Vassar, unde a studiat istorie, literatur─â, art─â ╚Öi francez─â. A petrecut ╚Öi un an la Paris, care i-a adus foarte multe bucurii:ÔÇ×Am iubit acel an mai mult dec├ót orice alt─â perioad─â din via╚Ť─â. Faptul c─â eram departe de cas─â mi-a dat ocazia de a m─â privi cu un ochi foarte critic. Am ├«nv─â╚Ťat s─â nu-mi mai fie ru╚Öine de marea sete de cunoa╚Ötere pe care am ├«ncercat mereu s─â o ascund, ╚Öi m-am ├«ntors acas─â cu bucuria de a o lua de la cap─ât, dar ╚Öi cu o dragoste pentru Europa care, m─â tem, nu m─â va p─âr─âsi niciodat─â.ÔÇŁ

Înapoi în Statele Unite, Jacqueline a făcut ultimul an de colegiu la Universitatea George Washington pentru a fi mai aproape de familie.

Prima slujbă a avut-o în 1951, când s-a angajat la Washington Times-Herald. Trebuia să se plimbe prin oraș și să facă fotografii oamenilor pe care îi întâlnea pe stradă, cărora le punea și câteva întrebări despre chestiunile importante ale zilei. Portretele și aceste mini-interviuri erau publicate zilnic în ziar.

În această perioadă, Jacqueline l-a cunoscut la o petrecere pe John F. Kennedy, membru al Congresului și viitor senator de Massachusetts. Cei doi s-au căsătorit pe 12 septembrie 1953.

jackie kennedy on her wedding dayrhode islandseptember 12 1953 jpg jpeg

Dup─â luna de miere petrecut─â ├«n Mexic, cuplul Kennedy s-a ├«ntors la Washington. ├Än primii ani ai c─âs─âtoriei, senatorul Kennedy a avut c├óteva probleme de s─ân─âtate, suferind de dureri cauzate de fotbal, dar ╚Öi de r─ânile din r─âzboi. ├Än perioada de recuperare dup─â o opera╚Ťie, Jacqueline l-a ├«ncurajat pe so╚Ťul ei s─â scrie o carte despre c├ó╚Ťiva sentori americani care ├«╚Öi riscaser─â cariera ├«n lupta pentru crezul lor. Carte, intitulat─â Profiles in Courage, a c├ó╚Ötigat faimosul Premiu Pulitzer ├«n 1957. ├Än acela╚Öi an s-a n─âscut primul copil al cuplului Kennedy, Caroline.

├Än ianuarie 1960, senatorul Kennedy a anun╚Ťat c─â va candida pentru pre╚Öedin╚Ťia Statelor Unite. So╚Ťia sa l-a ├«nso╚Ťit ├«n multe dintre c─âl─âtoriile pe care acestea le-a f─âcut prin ╚Ťar─â, ├«ns─â a aflat apoi c─â este din nou ├«ns─ârcinat─â, iar doctorii au sf─âtuit-o s─â r─âm├ón─â acas─â.

├Äntoars─â la Washington, s-a implicat ├«n continuare ├«n campania so╚Ťului ei r─âspunz├ónd la sute de scrisori, film├ónd reclame TV, d├ónd interviuri ╚Öi semn├ónd o colan─â s─âpt─âm├ónal─â ├«ntr-un ziar sub titlul de ÔÇ×Campaign WifeÔÇŁ. Pe 8 noiembrie 1960, John F. Kennedy l-a ├«nvins pe republicanul Richard M. Nixon ╚Öi a devenit al 35-lea pre╚Öedinte al Statelor Unite. Dou─â s─âpt─âm├óni mai t├órziu, so╚Ťia sa d─âdea na╚Ötere celui de-al doilea copil al cuplului.

Prima Doamn─â a Statelor Unite

John F. Kennedy a devenit pre╚Öedinte pe 20 ianuarie 1961. Jacqueline devenea astfel Prima Doamn─â a Statelor Unite. P─ârea n─âscut─â pentru acest rol:avea un stil personal gra╚Ťios, era pasionat─â de istorie ╚Öi arte, era dedicat─â datoriei fa╚Ť─â de ╚Ťar─â, iar priorit─â╚Ťile ei erau s─â fie o so╚Ťie ╚Öi o mam─â bun─â.

jackie2 jpg jpeg

Ajuns─â la Casa Alb─â, doamna Kennedy a hot─âr├ót s─â transforme casa ├«ntr-un adev─ârat c─âmin pentru familia ei. A ├«nceput un proces extins de renovare:a transformat una dintre verande ├«ntr-o gr─âdini╚Ť─â pentru Caroline (la care mai veneau al╚Ťi 12-15 copii), a adus un leag─ân pentr copii ╚Öi a construit o c─âsu╚Ť─â ├«n copaci. Totodat─â, s-a dedicat restaur─ârii camerelor istorice ale Casei Albe.

Cuplul Kennedy, cel mai t├ón─âr cuplu preziden╚Ťial din istoria Statelor Unite, a adus un suflu nou, tineresc, la Casa Alb─â. Pentru ei, Casa Alb─â trebuia s─â fie un loc celebrare a istoriei, culturii ╚Öi realiz─ârilor americane. ├Än rolul ei de Prim─â Doamn─â, Jacqueline kennedy a organizat numeroase cine ╚Öi evenimente importante la Casa Alb─â, la care invita arti╚Öti, scriitori, savan╚Ťi, poe╚Ťi ╚Öi muzicieni al─âturi de politicieni, diploma╚Ťi ╚Öi oameni de stat. Dup─â o vizit─â la Casa Alb─â, faimosul violonist Isaac Stern i-a scris doamnei Kennedy pentru a-i mul╚Ťumi de invita╚Ťie:ÔÇ×Ar fi dificil s─â v─â spun c├ót de ├«nvior─âtor ╚Öi ├«mbucur─âtor a fost s─â g─âsesc at├óta aten╚Ťie ╚Öi respect pentru arte la Casa Alb─â.ÔÇŁ

Doamna Kennedy a influen╚Ťat ╚Öi lumea modei. Stilul s─âu clasic, extrem de rafinat, a impus trenduri ├«n mod─â, chiar dac─â ea nu era de acord  s─â se pun─â at├ót de mult─â importan╚Ť─â pe aspectul ei.

Jacqueline l-a ├«nso╚Ťit pe so╚Ťul ei ├«n multe c─âl─âtorii ├«n str─âin─âtate, iar interesul ei sincer pentru alte culturi ╚Öi abilitatea de a vorbi mai multe limbi str─âine (francez─â, spaniol─â, italian─â) i-a atras admira╚Ťia oamenilor din ├«ntreaga lume. ├Än cei trei ani petrecu╚Ťi la Casa Alb─â, a c─âl─âtorit mai mult dec├ót oricare alt─â Prim─â Doamn─â dinaintea sa. A vizitat Fran╚Ťa, Austria, Marea Britanie, Grecia, Venezuela, Columbia, India, Pakistan, Afganistan, Italia, Mexic, Maroc, Italia, Turcia ╚Öi Fran╚Ťa.

Pe 7 august 1963, Jackie Kennedy a dat na╚Ötere celui de-al treilea copil, Patrick. Bebelu╚Öul era ├«ns─â bolnav ╚Öi a murit dou─â zile mai t├órziu. La scurt timp dup─â, o alt─â tragedie ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia ├«n via╚Ťa Primei Doamne:pe 22 noiembrie 1963, ├«n timpul unei c─âl─âtorii oficiale ├«n Dallas, pre╚Öedintele a fost ├«mpu╚Öcat ╚Öi a murit. Jacqueline Kennedy a devenit v─âduv─â la v├órsta de 34 de ani.

jfks family leaves capitol after his funeral 1963 jpg jpeg

Dup─â asasinarea lui JFK

La scurt timp dup─â moartea so╚Ťului ei, doamna Kennedy a ├«nceput s─â lucreze pentru ├«nfiin╚Ťarea Bibliotecii Preziden╚Ťiale John F. Kennedy, precum ╚Öi a unui Muzeu ╚Öi memorial ├«n amintirea acestuia.

├Än 1968, Jacqueline Kennedy s-a c─âs─âtorit cu afaceristul grec Aristotle Onassis, unul dintre cei mai boga╚Ťi oameni ai vremii. Acesta a murit ├«n 1975, iar Jackie a devenit v─âduv─â a doua oar─â.

Odată ce copiii ei au crescut, Jacqueline s-a decis să înceapă o carieră nouă. A devenit editor de carte și a lucrat în acest domeniu până la moartea sa, în mai 1994.

Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis a fost ├«nmorm├óntat─â al─âturi de primul ei so╚Ť ├«n Cimitrul Na╚Ťional Arlington.

Sursa: http://www.jfklibrary.org/