Imelda Marcos, ┬źfluturele de o╚Ťel┬╗ jpeg

Imelda Marcos, ┬źfluturele de o╚Ťel┬╗

­čôü Biografii
Autor: Cornel Ilie

├Än galeria femeilor celebre ale secolului al XX-lea, al─âturi de Eva Peron sau Indira Gandhi, o reg─âsim cu siguran╚Ť─â ╚Öi pe Imelda Marcos, fosta prim─â doamn─â a Filipinelor. Personaj extrem de controversat, Imelda, supranumit─â ÔÇ×fluturele de o╚ŤelÔÇŁ, a fost ├«n egal─â m─âsur─â un om politic lipsit de scrupule dar ╚Öi o adept─â a extravagan╚Ťelor, mai ales a celor de natur─âÔÇŽ vestimentar─â.

ÔÇ×MissÔÇŁ Imelda

Imelda s-a n─âscut pe 2 iulie 1929, la Manila, p─ârin╚Ťii s─âi fiind Vicente Romualdez ╚Öi Remedios Trinidad; tat─âl era cadru didactic iar mama croitoreas─â. Copil─âria ╚Öi-a petrecut-o la Manila, iar dup─â moartea mamei, la Leyte, unde Imelda a urmat cursurile colegiului Sf. Pavel.

La v├órsta de 18 ani a fost aleas─â ÔÇ×Miss LeyteÔÇŁ, iar c├ó╚Ťiva ani mai t├órziu a c├ó╚Ötigat acela╚Öi titlu ╚Öi la Manila. La ├«nceputul lui 1954 l-a cunoscut pe t├ón─ârul Ferdinand Marcos, pe atunci membru al Parlamentului Filipinez, cu care avea s─â se c─âs─âtoreasc─â ├«n luna mai a aceluia╚Öi an. Ferdinand ╚Öi Imelda au avut trei copii: Maria Imelda, Ferdinand jr. ╚Öi Ir├Ęne ╚Öi ├«nc─â o fiic─â adoptiv─â, Aim├ęe.

Prim─â doamn─â

├Än anul 1966, Ferdinand Marcos a devenit pre╚Öedinte al Filipinelor. Primul s─âu mandat s-a desf─â╚Öurat sub auspicii favorabile, mai ales din punct de vedere economic. Au fost dezvoltate o serie de programe sociale (pe baza unor ├«mprumuturi str─âine ÔÇô ├«n special americane), Imelda fiind implicat─â ├«n desf─â╚Öurarea acestora. ├Än 1969, candid├ónd sub sloganul ÔÇ×Orez ╚Öi DrumuriÔÇŁ, Marcos a fost reales pre╚Öedinte, cu peste 70% din voturi. Numai c─â situa╚Ťia politic─â a ╚Ť─ârii ├«ncepe s─â se schimbe. Tot mai multe voci ├«ncep s─â se pronun╚Ťe ├«mpotriva prezen╚Ťei bazelor militare americane ├«n Filipine ╚Öi a atitudinii de sus╚Ťinere a r─âzboiului din Vietnam de c─âtre Marcos.


Ferdinand Imelda Marcos jpg jpeg

Ferdinand ╚Öi Imelda Marcos, al─âturi de pre╚Öedintele SUA, Richard Nixon, ╚Öi so╚Ťia acestuia, Pat (1969)

Regimul se confrunt─â ╚Öi cu tulbur─ârile provocate de comuni╚Öti dar ╚Öi cu mi╚Öcarea separatist─â musulman─â din sud. Conform Constitu╚Ťiei filipineze, ├«n vigoare din 1935, num─ârul mandatelor preziden╚Ťiale era limitat la dou─â. ├Än ciuda dorin╚Ťei lui Marcos de a modifica legea fundamental─â, pentru a putea candida din nou, comisia care lucra la noua Constitu╚Ťie nu a dorit s─â ia ├«n calcul acest aspect. Prin urmare, Ferdinand Marcos a declarat legea mar╚Ťial─â, a suspendat Constitu╚Ťia, a dizolvat Parlamentul ╚Öi ╚Öi-a asumat ├«ntreaga putere. O nou─â lege fundamental─â a fost promulgat─â ├«n 1973, care acorda dictatorului depline puteri, acesta put├ónd guverna prin decrete.

Liderii opozi╚Ťiei au fost aresta╚Ťi sau for╚Ťa╚Ťi s─â se exileze. De acum ├«nainte, Imelda se implic─â tot mai mult ├«n via╚Ťa politic─â filipinez─â, ocup├ónd numeroase func╚Ťii de r─âspundere: guvernator al zonei metropolitane Manila, ministru, ambasador extraordinar ╚Öi deputat ├«n Adunarea Na╚Ťional─â. Pe 7 decembrie 1972, Imelda a fost ╚Ťinta unui atentat, c├ónd a fost atacat─â cu un cu╚Ťit ├«n timpul unei ceremonii. Tentativa a e╚Öuat, prima doamn─â fiind doar r─ânit─â la m├óini, ├«n timp ce atacatorul a fost ├«mpu╚Öcat mortal de for╚Ťele de securitate. Imelda a fost cea care a insistat pentru ├«nt─ârirea rela╚Ťiilor diplomatice dintre Filipine ╚Öi Uniunea Sovietic─â, statele comuniste din Europa, Cuba, China ╚Öi ╚Ť─ârile din Orientul Mijlociu.

Fluturele de oţel

De la... mod─â i s-a tras Imeldei ╚Öi supranumele pe care l-a primit: ÔÇ×fluturele de o╚ŤelÔÇŁ. Aceasta purta deseori rochii inspirate de portul tradi╚Ťional filipinez, care aveau umerii foarte ├«nal╚Ťi, ce sem─ânau cu aripile unui fluture.

C─âderea

La ├«nceputul anilor 80, Marcos ridic─â o serie din m─âsurile represive, ├«n special cele legate de libertatea presei. Un an mai t├órziu legea mar╚Ťial─â a fost oficial ridicat─â, pentru a fi organizat un simulacru de proces electoral, c├ó╚Ötigat, evident, de Ferdinand Marcos! Numai c─â situa╚Ťia regimului este tot mai ╚Öubred─â! Asasinarea ├«n 1983 a liderului opozi╚Ťiei liberale, Benigno Aquino, pe Aeroportul Interna╚Ťional din Manila, chiar la ├«ntoarcerea din exilul american, a determinat accentuarea curentului antidictatorial.

Marcos ├«ncearc─â o nou─â stratagem─â, anun╚Ť├ónd organizarea de alegeri preziden╚Ťiale ├«n februarie 1986, pe care spera s─â le c├ó╚Ötige, baz├óndu- se pe controlul asupra procesului electoral dar ╚Öi pe ne├«n╚Ťelegerile din s├ónul opozi╚Ťiei. Calculele sale s-au dovedit a fi gre╚Öite, pentru c─â liderii opozi╚Ťiei au ajuns la un consens, desemn├ónd un candidat unic la pre╚Öedin╚Ťie ÔÇô pe Corazon Aquino, v─âduva celui asasinat pe aeroport.


Imelda Marcos 1966 jpg jpeg

La sf├ór╚Öitul turului de scrutin, ambii candida╚Ťi au revendicat victoria, ├«ns─â, ├«n ciuda numeroaselor dovezi de fraud─â, Parlamentul l-a proclamat victorios pe Marcos. Pe 22 februarie 1986, ministrul ap─âr─ârii ╚Öi adjunctul acestuia organizeaz─â o revolt─â ├«mpotriva dictatorului, ocup├ónd dou─â baze militare din capital─â. Marcos ordon─â ╚Öefului statului major, Fabian Ver, s─â le atace. Factorul decisiv care va determina succesul revoltei a fost interven╚Ťia bisericii catolice.

La apelul Cardinalului Sin, cel care avusese un rol fundamental ├«n ├«nchegarea opozi╚Ťiei, popula╚Ťia iese pe str─âzi bloc├ónd tancurile generalului Ver. R─âmas f─âr─â sprijin, Ferdinand Marcos, ├«mpreun─â cu familia, este nevoit s─â fug─â ├«n Hawaii, cu dou─â avioane puse la dispozi╚Ťie de americani.

Politică și... cumpărături

Corup╚Ťia a fost o caracteristic─â principal─â a regimului Marcos. Profit├ónd de pozi╚Ťia lor, so╚Ťii Marcos str├óng o avere colosal─â, de zeci de miliarde de dolari. Stilul de via╚Ť─â extravagant al familiei dictatoriale, ├«n special al Imeldei, este cel care frapeaz─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, filipinezii tr─âiau ├«n condi╚Ťii din cele mai grele. Pasionat─â de cump─âr─âturi, Imelda cheltuia ├«n ne╚Ötire sume imense de bani pe articole vestimentare, procurate de la cele mai renumite case de mod─â ╚Öi pe bijuterii.

De notorietate a fost ÔÇ×turneulÔÇŁ f─âcut ├«n 1983 la New York, Roma ╚Öi Copenhaga, c├ónd a cheltuit vreo cinci milioane de dolari la cump─âr─âturi! Printre achizi╚Ťiile f─âcute de-a lungul timpului s-au num─ârat opere de art─â, semnate de Michelangelo sau Boticelli, precum ╚Öi o serie de propriet─â╚Ťi imobiliare ├«n Statele Unite, a c─âror valoare dep─â╚Öea 100 de milioane de dolari. Se spune c─â ar fi fost interesat─â chiar de cump─ârarea faimoasei Empire State Building, evaluat─â la 750 de milioane de dolari!

Era dispus─â s─â pl─âteasc─â oric├ót pentru a-╚Öi satisface capriciile. A ╚Ťinut mor╚Ťi╚Ö ca finala concursului Miss Univers din 1974 s─â se desf─â╚Öoare la Manila, eveniment care a consumat foarte mul╚Ťi bani. A ajuns p├ón─â acolo ├«nc├ót, a trimis avioane s─â aduc─â nisip alb din Australia pentru amenajarea unei plaje!

Trebuie spus ├«ns─â c─â sume mari de bani au fost acordate pentru finan╚Ťarea unor proiecte menite s─â ajute popula╚Ťia, cel mai cunoscut dintre acestea fiind Centrul Cardiovascular Filipinez, inaugurat ├«n 1975, ╚Öi unde au lucrat unii dintre cei mai renumi╚Ťi medici din lume, ├«n frunte cu Christiaan Barnard, cel care a realizat primul transplant de inim─â.

Ancheta preziden╚Ťial─â

Dup─â c─âderea lui Marcos, prima m─âsur─â luat─â de noul pre╚Öedinte, Corazon Aquino, a fost s─â instituie o comisie preziden╚Ťial─â, care s─â investigheze ╚Öi s─â sechestreze averile familiei Marcos. La o prim─â ÔÇ×num─âr─âtoareÔÇŁ f─âcut─â la palatul preziden╚Ťial Malacanang au fost g─âsite: zeci de haine din blan─â de nurc─â, sute de rochii ╚Öi po╚Öete ╚Öi pesteÔÇŽ 3000 de perechi de pantofi! P├ón─â ├«n 2005, comisia reu╚Öise s─â recupereze circa 900 de milioane de dolari din averea, considerat─â ilicit─â, a familiei Marcos.

Imelda avea s─â afirme ulterior c─â averea familiei provenea din afacerile legale cu aur, pe care Ferdinand le f─âcuse ├«n anii ÔÇś50. Ea a sus╚Ťinut c─â acesta de╚Ťinea, ├«nainte de a deveni pre╚Öedinte, c├óteva mii de tone de aur, pe care le-a v├óndut ├«n anii ÔÇś70, c├ónd pre╚Ťul aurului a crescut, contra unei sume cifrate la peste 30 de miliarde de dolari! Ferdinand Marcos a murit ├«n exil, pe 29 septembrie 1989, dar pre╚Öedintele Aquino nu a permis ca r─âm─â╚Öi╚Ťele acestuia s─â fie aduse ├«n ╚Ťar─â.

Revenirea

├Än 1991, Imelda a primit permisiunea de a reveni ├«n Filipine ╚Öi, un an mai t├órziu candida la pre╚Öedin╚Ťia ╚Ť─ârii! Tentativa ei nu a avut succes (de╚Öi peste dou─â milioane de filipinezi au votat-o), pre╚Öedinte fiind ales Fidel Ramos. Trei ani mai t├órziu reu╚Öea s─â intre ├«n Parlament, ca reprezentant al provinciei Leyte. ├Än 1998 a f─âcut o nou─â tentativ─â de a ajunge ├«n fruntea ╚Ť─ârii, dar a e╚Öuat ╚Öi de aceast─â dat─â, ie╚Öind pe locul nou─â din 11 candida╚Ťi, pre╚Öedin╚Ťia fiind asumat─â de Joseph Ejercito Estrada.

├Än acela╚Öi an a fost condamnat─â de c─âtre Tribunalul Anti-Corup╚Ťie la 12 ani de ├«nchisoare, ├«ns─â ulterior pedeapsa a fost anulat─â de Curtea Suprem─â. ├Än decembrie 2000 a fost supus─â unei interven╚Ťii chirurgicale, prin care i-a fost ├«nl─âturat un cheag de s├ónge de pe creier. Problemele cu justi╚Ťia au continuat, ├«n 2001 Imelda fiind din nou anchetat─â pentru acte de corup╚Ťie, nefiind condamnat─â nici de aceast─â dat─â. Visurile politice ale Imeldei tr─âiesc ├«n continuare, prin intermediul copiilor s─âi, Ferdinand jr. ÔÇô guvernator de Ilcos Norte ╚Öi Maria Imelda ÔÇô membr─â a Parlamentului.

Pantofi și bijuterii

Imelda a avut o adev─ârat─â obsesie pentru pantofi, achizi╚Ťion├ónd mii de perechi, din cei mai scumpi, evident. O bun─â parte dintre ace╚Ötia pot fi admira╚Ťi ├«n Muzeul Pantofilor, deschis de fosta prim─â doamn─â la Manila. ├Än timp ce milioane de filipinezi se zb─âteau ├«n s─âr─âcie, Imelda c─âl─âtorea prin lume s─â-╚Öi cumpre pantofi de la marile case de mod─â. Chanel, Christian Dior, Ghivency, sunt doar c├óteva din marile nume care se reg─âsesc expuse ├«n muzeul Imeldei. Nu numai pantofii au r─âpit inima Imeldei ci ╚Öi bijuteriile.

Dup─â fuga din Filipine, autorit─â╚Ťile au recuperat colec╚Ťii ├«ntregi de bijuterii (unele num─âr├ónd ├«ntre 60 ╚Öi 400 de piese), achizi╚Ťionate pe bani grei de fosta prim─â doamn─â: br─â╚Ť─âri, coliere, tiare, inele, cercei etc., valor├ónd zeci de milioane de dolari. Printre piesele de rezisten╚Ť─â, depozitate acum ├«n seifurile guvernamentale, se num─âr─â un colier stil persan, cu diamante de peste 100 de carate! O parte a acestor bijuterii, au fost scoase la licita╚Ťie, ├«n ciuda protestelor Imeldei, care a sus╚Ťinut c─â o mare parte din ele sunt mo╚Ötenire de familie ╚Öi nu apar╚Ťin patrimoniului na╚Ťional. 

Foto sus: Imelda Marcos, dansând cu președintele SUA, Lyndon B. Johnson (1966)