Hermann Oberth, p─ârintele naviga╚Ťiei spa╚Ťiale jpeg

Hermann Oberth, p─ârintele naviga╚Ťiei spa╚Ťiale

­čôü Biografii
Autor: Andreea Popescu

Al─âturi de Konstantin ╚Üiolkovski ╚Öi Robert  Goddard, Hermann Julius Oberth este unul dintre p─ârin╚Ťii fondatori ai rachetei ╚Öi austronauticii. Oberth a ajutat la realizarea Rachetelor V-2 cu care Adolf Hitler pl─ânuia s─â schimbe cursul confrunt─ârilor militare ale celui de-al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi care au dus la masacrarea unui num─âr mare de britanici. A f─âcut parte din programul spa╚Ťial american ╚Öi a ajutat la producerea rachetelor Apollo, ce au f─âcut posibil─â c─âl─âtoria oamenilor pe Lun─â.

Un vis din copil─ârie

Influen╚Ťat, probabil, de bunicul s─âu, care spunea, prin anul 1869, c─â peste 100 de ani va fi posibil─â c─âl─âtoria omului spre Lun─â, Hermann Oberth construie╚Öte primul model de rachet─â la v├órsta de 14 ani. Fascinat ├«nc─â de mic de spa╚Ťiul cosmic, datorit─â tat─âlui s─âu care-i d─âruise un microscop, ╚Öi de operele Jules Verne, ÔÇ×De la P─âm├ónt la Lun─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×C─âl─âtorie ├«n jurul lumiiÔÇŁ, Hermann Obert  ╚Öi-a dedicat ├«ntreaga copil─ârie exprimentelor ╚Öi ├«n╚Ťelegerii fenomenelor fizice care l-au ajutat mai departe ├«n atingerea scopurilor.

Prima rachet─â a lui Oberth

A studiat medicina la Universitatea din Munchen, iar dup─â numai un an de facultate particip─â la Primul R─âzboi Mondial ca medic militar, moment ├«n  care a realizat c─â nu este foarte atras de medicin─â ╚Öi nu va profesa ├«n domeniul medical. Astfel, ├«ncepe s─â studieze fizica la aceea╚Öi universitate, sub ├«ndrumarea celor mai ilustre min╚Ťi ├«n domeniu. Lucrarea sa de licen╚Ť─â ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťei rachetelor a fost respins─â de comisie, fiind considerat─â utopic─â. Cu toate acestea,  nimic nu l-a oprit pe Oberth s─â-╚Öi continuie planurile ╚Öi s─â-╚Öi publice lucrarea, st├órnind multe controverse ├«n pres─â ├«n vremea aceea.

Dup─â ce publicase dou─â lucr─âri de referin╚Ť─â ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťei rachetelor, ÔÇ×Racheta ├«n spa╚Ťiul interplanetarÔÇŁ (1923) ╚Öi ÔÇ×Moduri de a c─âl─âtori ├«n spa╚ŤiuÔÇŁ(1929), ├«n toamna anului 1929, Hermann Oberth lanseaz─â prima rachet─â  cu combustibil lichid, numit─â ÔÇ× Kegeld├╝seÔÇŁ, realizat─â cu ajutorul unor studen╚Ťi ai Universit─â╚Ťii Tehnice din Berlin, printre care se num─âra ╚Öi Wernher von Braun, viitorul pre╚Öedinte al  programului spa╚Ťial american. ├Än acela╚Öi an, Oberth prime╚Öte Premiul Interna┼úional de Astronautic─â al Academiei Franceze, pentru lucrarea intitulat─â ÔÇ×C─âile naviga╚Ťiei spa╚ŤialeÔÇŁ, considerat─â Biblia naviga╚Ťiei spa╚Ťiale.

hermann oberth zukunft jpg jpeg

Racheta V-2, precursoarea rachetelor din programele spa╚Ťiale

Sub conducerea discipolului s─âu, Wernher von Braun, Oberth creaz─â primele rachete balistice cu raz─â lung─â de ac╚Ťiune, Rachetele V-2, ce au fost utilizate de Hitler ├«n atacurile din timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Considerat─â str─âmo╚Öul rachetelor moderne, inclusiv a celor folosite ├«n cadrul programelor spa╚Ťiale ale SUA  ╚Öi fostei Uniuni Sovietice, Racheta letal─â a lui Hitler a f─âcut mii de victime printre britanici. A fost lansat─â c─âtre Londra pentru prima dat─â pe 8 septembrie 1944, a aduc├ónd teroarea ├«n ora╚Öele britanice, ├«n timp ce ultimul s─âu atac a avut loc pe 27 martie 1945 ╚Öi s-a soldat cu aproximativ  2500 de mor╚Ťi ╚Öi  6000 de r─âni╚Ťi. P├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului, Oberth a lucrat ├«n slujba lui Hitler la programul de rachete cu combustibil solid, destinate ap─âr─ârii Germaniei naziste. 

├Än anul 1960, a lucrat la Convair, ├«n calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvolt─ârii rachetelor Atlas, ├«n Statele Unite. Timp de cinci ani Hermann Oberth a lucrat la NASA, contribuind la programul ce viza crearea rachetelor folosite ├«n misiunea Apollo 11,  rachete ce au f─âcut posibil─â c─âl─âtoria lui Neil Armstrong pe Lun─â. A participat la programul de construire a rachetelor antiaeriene pentru For╚Ťele Navale ale Italiei, iar ├«n ultima parte a vie╚Ťii sale a conceput planul unei centrale eoliene.

Hermann Oberth a murit la 28 decembrie 1989 ├«n Germania. ├Än cinstea sa, ├«n Germania, la Feucht, func╚Ťioneaz─â Muzeul Spa┼úial Hermann Oberth, iar ├«n Rom├ónia Facultatea de Inginerie din Sibiu ├«i poart─â numele.