Henry Helfant  Activitatea umanitară a diplomatului român în timpul războiului civil din Spania (1936 1939) jpeg

Henry Helfant. Activitatea umanitară a diplomatului român în timpul războiului civil din Spania (1936-1939)

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

R─âzboiul civil spaniol reprezint─â o traum─â istoric─â a Spaniei, care printre at├ótea drame a dat na╚Ötere ╚Öi unui fenomen f─âr─â precedent ├«n istoria rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, care p├ón─â atunci nu a fost prev─âzut ├«n niciun tratat de drept interna╚Ťional: extinderea dreptului la azil ╚Öi protec╚Ťie diplomatic─â pentru c├óteva mii de oameni, preponderent femei, copii ╚Öi persoane ├«n v├órst─â.

Aceast─â stare extraordinar─â de lucruri reflect─â magnitudinea ╚Öi profunzimea represiunilor ╚Öi persecu╚Ťiilor ├«nc─â din primele s─âpt─âm├óni ale conflictului, at├ót ├«n Spania republican─â c├ót ╚Öi zonele controlate de na╚Ťionali╚Öti. De╚Öi consulatele str─âine din numeroase provincii au ├«ncercat s─â protejeze ╚Öi s─â evacueze c├ót mai multe familii pentru a evita asasinarea lor extrajudiciar─â f─âr─â discriminare, represiunile cele mai numeroase au avut loc la Madrid, fapt ce a dus la solicitarea de azil ├«n mas─â adresat─â misiunilor diplomatice ╚Öi consulare str─âine din capitala Spaniei.

image

La sf├ór╚Öitul lunii iulie 1936, autorit─â╚Ťile republicane din Madrid au ├«nfiin╚Ťat Comisii de verificare (ÔÇ×Control de N├│minasÔÇŁ), al c─ârei scop era centralizarea tuturor dosarelor de cadre care fuseser─â confiscate de la birourile partidelor de dreapta ╚Öi centriste. Aceste dosare furnizau detalii despre membrii organiza╚Ťiilor politice considerate de acum inamice ale Republicii Spaniole, autorit─â╚Ťile poli╚Ťiene╚Öti dar ╚Öi membrii mili╚Ťiilor populare sau al organiza╚Ťiilor Frontului Popular caut├ónd s─â ob╚Ťin─â arestarea c├ót mai multor dintre ace╚Öti inamici politici poten╚Ťiali interna╚Ťi ├«n ├«nchisori sau ├«n localuri de deten╚Ťie improvizate (ÔÇ×ChecasÔÇŁ).

├Än acest context, ├«n primele luni de r─âzboi civil represiunile au c─âp─âtat propor╚Ťii de mas─â, c├ónd un val de execu╚Ťii sumare, violuri, jafuri ╚Öi violen╚Ťe au ├«ns├óngerat Spania. Trebuie subliniat c─â acelea╚Öi crime ├«mpotriva umanit─â╚Ťii aveau loc ╚Öi ├«n zonele controlate de tab─âra na╚Ťionalist─â, ├«ns─â din p─âcate aici nu se aflau prea multe misiuni diplomatice str─âine care s─â ├«i protejeze pe cei considera╚Ťi sus╚Ťin─âtori republicani.

Corpul diplomatic str─âin din Madrid, acreditat pe l├óng─â guvernul Republicii Spaniole, a decis s─â se organizeze constituind un Comitet de ac╚Ťiune ├«ns─ârcinat cu protec╚Ťia diplomatic─â. Au ├«nceput s─â se organizeze reuniuni periodice, ├«nc─â de la ├«nceput, majoritatea diploma╚Ťilor str─âini au fost de acord asupra necesit─â╚Ťii de a ├«ntreprinde o gam─â larg─â de ac╚Ťiuni umanitare, ├«n vederea atenu─ârii efectelor dezastruoase ale r─âzboiului asupra popula╚Ťiei civile. Mai mult, de╚Öi numerele sunt dificil de calculat, reprezentan╚Ťele str─âine au ajutat familiile de╚Ťinu╚Ťilor politici, au gestionat cererile de c─âutare sau au adunat ╚Ötiri despre persoanele disp─ârute ├«mpreun─â cu Crucea Ro╚Öie Interna╚Ťional─â, au distribuit alimente din resursele proprii, au participat la mai multe campanii de s─ân─âtate sau la ac╚Ťiuni de caritate ├«n Spania republican─â ╚Öi a╚Öa mai departe. Dintre toate aceste activit─â╚Ťi umanitare, ceea ce se remarc─â cel mai mult este aplicarea dreptului la azil, prin acordarea de protec╚Ťie diplomatic─â, inclusiv prin g─âzduirea ├«n localuri ├«nchiriate de misiunile diplomatice ╚Öi oficiile consulare sau acordarea de documente de c─âl─âtorie pentru p─âr─âsirea ├«n siguran╚Ť─â a Spaniei.

Un rol important ├«n acest episod l-au jucat doi diploma╚Ťi rom├óni de la Lega╚Ťia Rom├óniei din Madrid: Constantin Z─ânescu, ├«ns─ârcinat cu afaceri, ╚Öi mai ales Henry Helfant, ata╚Öat comercial.

Henry Helfant

Henry Helfant, n─âscut la 10 ianuarie 1892 ├«n comuna Leorda, jude╚Ťul Boto╚Öani, a fost un diplomat rom├ón care a contribuit ├«n mod decisiv la salvarea a mii de spanioli ├«n timpul r─âzboiului civil din Spania, perioad─â ├«n care ├«ndeplinea func╚Ťia de ata╚Öat comercial ├«n cadrul Lega╚Ťiei Rom├óniei la Madrid.

Provenind dintr-o familie de origine evreiasc─â sefard─â, Henry Helfant a urmat cursurile ╚Öcolare primare, gimnaziale ╚Öi liceale la Dorohoi, Boto╚Öani ╚Öi Bucure╚Öti, ├«n func╚Ťie de deta╚Ö─ârile succesive ale p─ârin╚Ťilor s─âi Iancu, ╚Öef de gar─â, ╚Öi Sofia, func╚Ťionar─â CFR. A urmat apoi cursurile universitare ob╚Ťin├ónd licen╚Ťa ├«n ╚śtiin╚Ťe Comerciale la Universitatea din Anvers, Belgia.

A fost un promotor al hispanismului ├«n Rom├ónia, iar pe l├óng─â activit─â╚Ťile comerciale mai ales cu Spania ╚Öi ╚Ť─ârile din America Latin─â, a profesat ╚Öi jurnalismul, devenind un publicist destul de cunoscut ├«n epoc─â. A devenit francmason ├«n 26 noiembrie 1929, c├ónd a fost ini╚Ťiat ca membru ├«n Loja ├Änfr─â╚Ťirea, a Marelui Orient al Rom├óniei. Experien╚Ťa profesional─â, cunoa╚Öterea limbii spaniole ╚Öi leg─âturile cu lumea ibero-latino-american─â l-au determinat pe Prin╚Ťul Anton Bibescu, trimisul extraordinar ╚Öi ministrul plenipoten╚Ťiar rom├ón ├«n Spania, s─â ├«l recomande pe Henry Helfant pentru numirea ca ata╚Öat comercial al Rom├óniei la Madrid.

La 1 aprilie 1930 Henry Helfant a fost numit de c─âtre Ministerul Industriei ╚Öi Comer╚Ťului ├«n func╚Ťia de ata╚Öat comercial al Rom├óniei pentru Spania, America de Sud ╚Öi Central─â, ├«n cadrul Lega╚Ťiei Regale a Rom├óniei de la Madrid. ├Än aceast─â calitate, Henry Helfant a desf─â╚Öurat at├ót activit─â╚Ťile obi╚Önuite ale unui ata╚Öat comercial, promov├ónd produsele rom├óne╚Öti ├«n str─âin─âtate ori facilit├ónd importurile necesare economiei na╚Ťionale ori Armatei Rom├óne, dar a ├«ndeplinit ╚Öi func╚Ťia de ata╚Öat de pres─â, public├ónd numeroase articole de pres─â ╚Öi c─âr╚Ťi despre Rom├ónia.

La izbucnirea r─âzboiului civil spaniol, ├«n toat─â Spania au izbucnit o serie de violen╚Ťe ╚Öi execu╚Ťii sumare, extrajudiciare, ├«ndreptate ├«mpotriva adversarilor politici, at├ót ├«n teritoriul controlat de guvernul legal, republican, c├ót ╚Öi ├«n zonele ocupate de rebelii na╚Ťionali╚Öti condu╚Öi de generalul Francisco Franco. La Madrid, aceast─â situa╚Ťie a determinat ca zeci de mii de oameni s─â cear─â protec╚Ťia misiunilor diplomatice ╚Öi consulatelor str─âine.

Astfel, circa 12.000 de persoane s-au refugiat ├«n sediile misiunilor diplomatice str─âine ori ├«n cl─âdiri ├«nchiriate ulterior ╚Öi puse sub protec╚Ťia extrateritorialit─â╚Ťii oferite de corpul diplomatic str─âin. Comitetul de ac╚Ťiune al Corpului Diplomatic acreditat la Madrid a fost condus de ambasadorul chilian iar ata╚Öatul comerical rom├ón a servit drept secretar. Misiunile diplomatice au depus eforturi pentru prevenirea violen╚Ťelor, pentru salvarea din ├«nchisoare a numeroase persoane ╚Öi au organizat evacuarea ├«n str─âin─âtate a altor mii de oameni, preponderent femei, copii ╚Öi v├órstnici.

Constantin Z─ânescu, ├«ns─ârcinat cu afaceri, ╚Öi Henry Helfant, ata╚Öat comercial la Lega╚Ťia Rom├óniei la Madrid au acordat mii de documente de c─âl─âtorie pentru cei care puteau fi evacua╚Ťi din cauza opozi╚Ťiei autorit─â╚Ťilor republicane, dar circa 700 de spanioli care nu puteau fi evacua╚Ťi au fost g─âzdui╚Ťi ├«n localurile misiunii timp de aproape trei ani, pe tot parcursul r─âzboiului civil spaniol.

De╚Öi Guvernul rom├ón a sus╚Ťinut ini╚Ťial principiul neinterven╚Ťiei str─âine ├«n conflictul civil ╚Öi a men╚Ťinut rela╚Ťiile diplomatice cu Republica Spaniol─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul conflictului, din 1938 Rom├ónia a ├«ntre╚Ťinut rela╚Ťii ╚Öi cu guvernul na╚Ťionalist de la Burgos, acesta av├ónd o pozi╚Ťie binevoitoare av├ónd ├«n vedere implicarea extraordinar─â a diploma╚Ťilor rom├óni ├«n evacuarea ╚Öi protec╚Ťia refugia╚Ťilor de la Madrid, ├«n marea lor majoritate simpatizan╚Ťi ai na╚Ťionali╚Ötilor.

La declan┼čarea r─âzboiului civil ├«n cl─âdirea Lega┼úiei Rom├óniei din Madrid s-au refugiat 690 de persoane de diverse profesii ┼či categorii sociale (civili, militari, politicieni, tineri, b─âtr├óni, femei ┼či copii) care, ├«n condi┼úiile represiunii republicane ├«mpotriva presupu┼čilor suporteri ai na┼úionali┼čtilor, se temeau s─â nu-┼či piard─â via┼úa din cauza originii lor sociale, simpatiilor sau op┼úiunilor lor politice .

Pentru c─â num─ârul refugia┼úilor dep─â┼čea cu mult posibilit─â┼úile materiale ┼či financiare ale Lega┼úiei de a-i ├«ntre┼úine iar ie┼čirea de sub protec┼úia Rom├óniei ar fi ├«nsemnat moartea sigur─â a acestora, se impunea evacuarea cel pu┼úin a unei p─âr┼úi a refugia┼úilor. Conduc─âtorul Lega┼úiei Rom├óniei din Madrid, consilierul Constantin Z─ânescu, numit mai t├órziu ├«ns─ârcinat cu afaceri ┼či ministru plenipoten┼úiar, a f─âcut tot ce era cu putin┼ú─â, pentru a asigura ie┼čirea din Spania a acestor refugia┼úi, precum ┼či a altora, afla┼úi la alte lega┼úii.

Acesta s-a deplasat ├«n iunie 1937 la Valencia (pe atunci sediul Guvernului republican) unde a izbutit a ajunge la un acord cu autorit─â┼úile republicane ├«n vederea transport─ârii p├ón─â la Valencia ÔÇô de unde urmau a fi ├«mbarca┼úi pe vase franceze ┼či engleze ÔÇô a femeilor, copiilor ┼či a b─ârba┼úilor de peste 40 de ani. ├Än acest scop s-a cerut ┼či concursul guvernului francez Cu toate acestea, evacuarea nu s-a putut face dec├ót cu mari greut─â┼úi. Pe de o parte lipsa mijloacelor de comunica┼úie (transportul trebuia s─â se fac─â cu automobile ┼či autocamioane, din cauza ├«ntreruperii leg─âturilor feroviare) iar pe de alt─â parte, impasibilitatea ┼či reticen┼úa, dac─â nu ostilitatea, autorit─â┼úilor republicane fa┼ú─â de demersul diplomatului rom├ón, au avut ca rezultat c─â p├ón─â 30 septembrie 1937 nu au putut p─âr─âsi Spania dec├ót 300 de persoane din cele 694 refugiate ├«n Lega┼úiunea Rom├óniei din Madrid. Ulterior, ├«n cursul anului 1938, au mai fost evacuate 187 de persoane.Citeste intregul artiol si coemnteaza pe contributors.ro