Episcopul Valeriu Traian Fren╚Ťiu, ÔÇ×Ctitorul modernÔÇŁ al Banatului, martir pentru credin╚Ť─â la Sighet jpeg

Episcopul Valeriu Traian Fren╚Ťiu, ÔÇ×Ctitorul modernÔÇŁ al Banatului, martir pentru credin╚Ť─â la Sighet

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

├Än toamna anului 1948, c├ónd comuni┼čtii au ini┼úiat procesul de interzicere ┼či prigonire a Bisericii Rom├óne Unite cu Roma, greco-catolicii erau condu┼či de ┼čase episcopi. Niciunul dintre ei nu a renun┼úat la religia sa ┼či din acest motiv to┼úi au murit persecuta┼úi de noii lideri. Unul dintre cei ┼čase este ┼či Valeriu Traian Fren╚Ťiu, episcop de Oradea Mare.

Se pare c─â via┼úa bisericeasc─â i-a fost destinat─â ├«nc─â de mic. Fren┼úiu s-a n─âscut ├«n 1875, la Re┼či┼úa, tat─âl s─âu, Ioachim Fren┼úiu fiind pastor ┼či, mai apoi, Asessor Consistorial ├«n cadrul Episcopiei Greco-Catolice din Lugoj. ┼×coala primar─â a urmat-o ├«n localitatea natal─â, gimnaziul la Blaj, iar apoi a urmat cursurile Facult─â┼úii de Teologie de la Budapesta. Cu toate c─â la finalul facult─â┼úii a devenit preot celib, el a dorit s─â-┼či continue studiile, ├«nscriindu-se la Institutul Augustinaeum din Viena, institut rezervat nobililor.

├Än 1902, dup─â ce ╚Öi-a ob╚Ťinut doctoratul ├«n teologie, Fren╚Ťiu a ocupat, pe r├ónd, statutul de paroh ╚Öi protopop ├«n Or─â╚Ötie, loc ├«n care r─âm├óne timp de opt ani. ├Än Or─â╚Ötie, al─âturi de Dr. Iacob Radu si Pr. Dr. Ilie Daianu organizeaz─â primele Misiuni Religioase ├«n Episcopia de Lugoj. A urmat apoi numirea sa ├«n func╚Ťia de episcop al Lugojului, unde a slujit timp de 10 ani. Din aceast─â func╚Ťie, ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial, el ╚Öi ceilal╚Ťi patru episcopi din Transilvania au semnat la 21 noiembrie 1918 recunoa╚Öterea noii conduceri rom├óne prin Consiliul Na╚Ťional Rom├ón.

sdsds jpg jpeg

Pe 8 decembrie 1920 a avut loc un eveniment care a ├«nsp─âim├óntat ├«ntreaga Rom├ónie: ├«n Senat a avut loc un atentat terorist. Un grup de extrem─â st├ónga care dorea ├«nl─âturarea monarhiei ╚Öi venirea bol╚Öevicilor a detonat o bomb─â artizanal─â. Evenimentul s-a ├«ncheiat cu trei mor╚Ťi, dintre care ╚Öi episcopul de Oradea Mare, Demetriu Radu. Prin decretul Papei Benedict al XV-lea, din ianuarie 1922, Valeriu Traian Fren╚Ťiu a fost numit ├«nlocuitor al senatorului greco-catolic, devenind astfel Episcop pentru Eparhia Oradea Mare.

ÔÇŁCtitorul modernÔÇŁ

Sub p─âstorirea sa, Fren╚Ťiu nu s-a ├«ngrijit doar de bun─âstarea bisericeasc─â, ci ╚Öi de cea cultural─â, social─â ╚Öi chiar economic─â a Oradei, investind banii ob╚Ťinu╚Ťi de pe urma domeniului (125 hectare de teren arabil ╚Öi 6000 hectare de p─âdure): a construit o nou─â cl─âdire pentru Academia Teologic─â, a renovat ├«n stil neorom├ónesc ╚ścoala Normal─â de ├«nv─â╚Ť─âtori din Oradea, pe ├«ntreg teritoriul eparhiei a dus o campanie de refacere ╚Öi zidire a bisericilor parohiale, p├ón─â ├«n anul 1938 fiind consacrate 64 de biserici, din care 14 l─âca╚Öuri fiind ridicate din contribu╚Ťiile materiale f─âcute de el. De asemenea, cu sprijinul s─âu au ap─ârut ╚Öi dou─â periodice: ÔÇŁVestitorulÔÇŁ ╚Öi ÔÇŁObservatorulÔÇŁ.

Valeriu Traian Fren╚Ťiu a contribuit semnificativ ╚Öi la dezvoltarea economiei locale prin investirea unei sume importante ├«n refacerea ╚Öi amenajarea sta╚Ťiunii St├óna de Vale. A construit o cale ferat─â industrial─â de aproximativ 42 de kilometri, aceasta devenind o nou─â cale de acces c─âtre sta╚Ťiunea modern─â, european─â. St├óna de Vale a fost dotat─â cu umin─â electric─â, "apaduct", terenuri de sport (tenis, popice, patinaj, schi), alei ┼či parcuri, dar mai ales hoteluri, dintre care se remarc─â loca╚Ťia de lux Excelsior, care ast─âzi nu mai exist─â.

Activitatea sa, r─âspl─âtit─â de c─âtre Pap─â

├Än 1923, Fren╚Ťiu a plecat la Roma, unde a primit titlul de ÔÇŁasistent la Tronul PapalÔÇŁ. Vizita o va mai repeta ╚Öi ├«n 1925, al─âturi de Iuliu Hossu, Alexandru Nicolescu ╚Öi un grup mare de credincio╚Öi. ├Än iunie 1927, odat─â cu aniversarea a 150 de ani de la ├«ntemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, Papa Pius al XI-lea i-a acordat paliumul arhiepiscopal. Un an mai t├órziu, Fren╚Ťiu a primit din partea guvernului distinc╚Ťiile de ÔÇ×Mare ofi╚Ťer al Ordinului Coroanei Rom├ónieiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×R─âsplata muncii pentru biseric─âÔÇŁ.

├Änchisoarea Sighet, pre╚Ťul credin╚Ťei

1948 a fost un an al masacrului religios. Sub presiunea Kremlinului, comuni╚Ötii interziceau Biserica greco-catolic─â ╚Öi emitea cunoscutul decret 177. Se cerea ca greco-catolicii s─â treac─â la ortodoxie. Mul╚Ťi preo╚Ťi ╚Öi protopopi au cedat presiunii ╚Öi au acceptat, ├«ns─â liderii Bisericii greco-catolice nu. Erau ╚Öapte episcopi ╚Öi to╚Ťi au sf├ór╚Öit sub pedeapsa comuni╚Ötilor.

Valeriu Traian Fren╚Ťiu avea 73 de ani c├ónd a fost arestat. Era seara lui 28 octombrie 1948 c├ónd episcopul a fpst luat de la Oradea ╚Öi dus la Ministerul de Interne din capital─â. O lun─â mai t├órziu a fost mutat la Dragoslavele, o vil─â patriarhal─â transformat─â ├«n lag─âr pentru episcopi. Comuni╚Ötii au mai insistat timp de un an ca Fren╚Ťiu s─â renun╚Ťe la credin╚Ťa sa. A refuzat. ╚śi pentru acest lucru, ├«n 1950, episcopul de 75 de ani ajunge ├«n ├«nchisoarea de la Sighet. Internat administrativ prin Decizia M.A.I. nr. 64 din 30 ianuarie 1952 pentru o perioad─â de 24 luni, prin Decizia M.A.I. nr. 684 din 28 decembrie 1953 i s-a majorat pedeapsa cu 24 luni, ├«ncep├ónd din 30 ianuarie 1954, de┼či decedase la mijlocul lunii iulie 1952.

dfdf jpg jpeg

Despre b─âtr├ónul episcop greco-catolic aflat la Sighet ├«╚Öi aminte╚Öte ziaristul Carandino: ÔÇŁC├ónd ie┼čeau la plimbare, to┼úi b─âtr├óni sau ├«mb─âtr├óni┼úi ├«nainte de vreme, to┼úi coc├órja┼úi, aveau ├«n frunte ┼či la oarecare distan┼ú─â pe Fren┼úiu. Totul era la el impresionant: barba alb─â, figura, mersul. De┼či mic de statur─â, p─ârea grandios. Nu pot fi b─ânuit de p─ârtinire fideist─â; n-am avut niciodat─â sentiment religios. Am fost ├«n schimb totdeauna sensibil la m─âre┼úie. ┼×i niciodat─â nu am avut mai puternic ┼čocul suprafirescului, dec├ót privind la ┼čirul de mo┼čnegi t├ór┼č├ói┼úi pe care Dumnezeu, sau Moise sau cine ┼čtie ce profet, ├«i luase sub ├«nalta sa conducere.

├Ämbr─âca┼úi ├«n haine de ocna┼či, martiri ai credin┼úei lor, to┼úi ace┼čti b─âtr├óni nu p─âc─âtuiser─â desigur dec├ót prin omenie. Mare vin─â omenia ├«n asemenea vreme, dar mari ┼či aceia care nu se ostenesc s─â o apere! M─â uitam printre z─âbrele ┼či l─âcrimam f─âr─â voie la acest spectacol dantesc. ┼×i m─â g├óndeam dac─â al┼úi ochi dec├ót ai mei l-au ├«nregistrat ┼či dac─â se vor afla mai t├órziu pene care s─â-l descrie. Am aflat peste c├ótva timp c─â Fren┼úiu a murit ├«n celul─â ├«n urma unui atac de inim─â. Locul lui ├«n frunte l-a luat Hossu. Apoi episcopii au disp─ârut, unii tot ├«n moarte, al┼úii pe la alte lag─âre sau ├«nchisori.ÔÇŁ

├Äntr-adev─âr, Valeriu Traian Fren╚Ťiu a murit pe 11 iulie 1952. ├Ängropat ├«ntr-o groap─â comun─â, noaptea, f─âr─â sicriu. Nu a fost judecat ╚Öi nici condamnat. Actul de deces a fost ├«ntocmit cinci ani dup─â moartea sa, la 20 iulie 1957, iar la cauza decesului a fost trecut ÔÇ×insuficien┼ú─â circulatorie, miocardit─â cronic─â senil─âÔÇŁ.

R─âm─â╚Öitele episcopului au fost identificate ├«n Cimitirul S─âracilor din Sighetul Marma╚Ťiei abia ├«n 2008.