Edmond Van Saanen Algi, un nume uitat în arhitectura românească jpeg

Edmond Van Saanen-Algi, un nume uitat în arhitectura românească

­čôü Biografii
Autor: Cercetare ┼či text de dr. Gabriel Badea-P─âun ┼či Oana Marinache

Purt├ónd un patronim cu consonan┼úe olandeze, de┼či familia era deja stabilit─â ├«n ┼óara Rom├óneasc─â de trei genera┼úii la na┼čterea lui, Edmond Van Saanen a ap─ârut multor istoriografi ai arhitecturii rom├óne┼čti, p├ón─â ┼či lui Grigore Ionescu ┼či lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici m─âcar nu ├«l citeaz─â ├«n monumentalele lor istorii ale arhitecturii rom├óne┼čti, drept o figur─â meteoric─â a unui arhitect str─âin, ├«n trecere prin Rom├ónia.

Viaţa

N─âscut la 21 octombrie/5 noiembrie 1882 ├«ntr-o familie din burghezia cosmopolit─â franco-neerlandezo-italian─â, perfect integrat─â ├«n societatea bucure┼čtean─â, care gra┼úie succesivelor c─âs─âtorii ale mamei sale, Louise Bruzzessi (1864-1938) cu colonelul Alexandru Algiu (1848-1906) care ├«l va ┼či adopta, ┼či apoi cu Constantin C. Arion (1855-1923), va p─âtrunde p├ón─â ├«n ├«nchisa lume a protipendadei, Van Saanen-Algi a avut o educa┼úie ├«ngrijit─â. Dup─â pensionatul Schewitz-Thierrin din Bucure┼čti ┼či bacalaureatul la Ia┼či, face studii de arhitectur─â ├«ntre 1901-1902 la ┼×coala Politehnic─â de la M├╝nchen ┼či apoi la ┼×coala Na┼úional─â Superioar─â de Arte Frumoase (1905-1914) de la Paris, unde este un fidel vizitator al muzeelor, al s─âliilor de concert ┼či de teatru, al spectacolelor avangardiste ale Baletelor ruse┼čti.

Pe ace┼čti dansatori ├«i deseneaz─â cu pasiune, consacr├óndu-le mai multe expozi┼úii. Prima expozi┼úie parizian─â a avut loc ├«ntre 31 martie-14 aprilie 1914 la Galerie Devambez sub titlul ÔÇŁExposition de dessins de M. E. van Saanen-Algi, DanseursÔÇŁ. ├Äntr-un interviu acordat revistei Ilustra┼úiunea Rom├ón─â din 3 martie 1937, Van Saanen Algi declara c─â a organizat aceast─â prim─â expozi┼úie ÔÇť├«ndemnat de Isadora Duncan ┼či de marele RodinÔÇŽ Am expus o serie de desenuri de dans inspirate de Isadora Duncan ┼či baletele ruse┼čti. Aceast─â expozi┼úie a fost o foarte mare ├«ncurajare ├«n cariera mea gra┼úie succesului moral ┼či material ob┼úinut.ÔÇŁ Cu acela┼či prilej ├«┼či expune ┼či concep┼úia despre art─â ┬ź ├Än general, ├«n art─â mi-a pl─âcut mai cu seam─â expresiunea vie┼úii. Fie ├«n portret, fie ├«n corpul ├«n plin─â ac┼úiune ÔÇô dinamismul. Naturile moarte oric├ót ar fi de splendid redate, m─â las─â mai rece dec├ót lic─ârirea vietii ├«ntrÔÇÖun z├ómbet, o privire, sau ├«ncordarea mu┼čchilor ├«ntr-un efort. Am c─âutat, lucr├ónd dup─â natur─â ┼či numai dup─â natur─â prin mii ┼či mii de schi┼úe, s─â observ ┼či s─â sintetizez mi┼čcarea.ÔÇŁ(2)

627x0 1 5 jpg jpeg

├Än elegantele saloane pariziene pe care le frecventa, o ├«nt├ólne┼čte ┼či pe prima lui so┼úie, Marie-Louise Rutledge (1884-?), o impetuoas─â scriitoare new-yorkez─â, de care va divor┼úa ├«n 1916. ├Äntors ├«n Rom├ónia ├«n 1915 prime┼čte comenzi, amenaj─âri pentru re┼čedin┼úe la ┼úar─â ┼či ├«n capital─â, probabil c─â primele din partea unor apropia┼úi ai cercului familial, extins f─âr─â ├«ndoial─â prin c─âs─âtoria ├«n 1924 cu Aurelia Melania Vasiliu-Bolnavu (1898-1973), fiica bogatului Constantin Vasiliu-Bolnavu (1867-1944). O dat─â creat─â reputa┼úia de arhitect-decorator, comenzile se succed─â, venind aproape ├«ntotdeauna din partea burgheziei ├«nalte pe care o frecventa sau a Statului, pentru lega┼úiile sale ├«n str─âinatate ┼či pentru lega┼úii str─âine ├«n Bucure┼čti, izol├óndu-l ├«ntr-un cerc monden de clientel─â, care ├«n loc s─â ├«i serveasc─â, i-a redus posibilitatea de a accede la alte concursuri pentru proiecte de ├«nsemn─âtate.

Cariera

├Än 1915 realizeaz─â lucr─âri de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, jude┼úul Gala┼úi;transform─âri la pavilionul de administra┼úie (arcade), marea sal─â de concert ┼či tenis, pavilionul de v├ón─âtoare, casa administratorului, pergole, colonad─â, teren tenis. Tot ├«n acel an consemneaz─â menaj─âri la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5, din Bucure┼čti. ├Än 1916 i se solicit─â serviciile pentru reamenajarea Lega┼úiei Grece┼čti la Bucure┼čti.

├Än perioada 1916-1918 este angajat la Direc┼úiunea Baracamentelor, la Construc┼úia Bar─âcilor Sanitare ┼či Militare, realizeaz├ónd lucr─ârile sanitare. ├Än 1919 reamenajeaz─â gr─âdina fost─â Ambasador pentru Constantin T─ânase, construind ├«n strada Academiei un nou teatru de var─â ce va fi cunoscut cu numele de Gr─âdina C─âr─âbu┼č. Probabil ├«n aceast─â perioad─â, se ocup─â de reamenajarea gr─âdinii Lega┼úiei Franceze;├«ntreprinde unele lucr─âri exterioare ┼či interioare la cl─âdirea din str. Pia┼úa Amzei. Din 1923 dateaz─â Casa Dr─âgulinescu. ├Än 1924 a fost fondatorul primului birou de arta reclamei, ├«n atelierul din str. Biserica Enei, nr. 11 bis, f─âc├ónd reclame pentru sucursala Fiat la Bucure┼čti.

├Än decembrie 1922 tat─âl s─âu vitreg, C.C.Arion ├«l recomand─â arh. Grigore Cerkez la Academia de ├Änalte Studii Comerciale ┼či Industriale, fiind ┼či diriginte al lucr─ârilor ├«n perioada 1923-1925. ├Än 1924 Asocia┼úia Anticarilor, sprijinit─â de Nicolae Iorga, ├«i comand─â Casa Anticarilor ├«n Pia┼úa omonim─â. ├Än 1925 face parte din comisia de recep┼úie a Mausoleului de la M─âr─â┼če┼čti ┼či proiecteaz─â vila generalului T. Antic din Belgrad.

Din 1926 dateaz─â proiectul de amenajarea a foierului C─âminului studentelor ÔÇô Oficiul Na┼úional de Educa┼úie Fizic─â ┼či al unei vile neidentificate pentru Maria V. Thohaet-Antilals. ├Äntre 1926-1927 colaboreaz─â cu Uzinele de Fier ┼či Domeniile Re┼či┼úa pentru amenaj─âri interioare ale palatului. Pentru o scurt─â perioad─â ├«n 1927 este angajat arhitect-┼čef cl.I., provizoriu, la Direc┼úia Tehnic─â din Ministerul Instruc┼úiunii.

627x0 2 0 jpg jpeg

├Äntre 1927-1929 realizeaz─â partea arhitectonic─â a monumentului funerar a familiei Len┼č/de Linche de la Cimitirul Bellu, dup─â proiectul arh. Albert Galeron. ├Än 1928 realizeaz─â un proiect de transformare al vilei prof. Istrate Micescu, fost─â re┼čedin┼ú─â Arion, din Intrarea Zalomit nr. 8-10 ┼či proiecreaz─â pentru acesta ┼či Conacul de la mo┼čia Ciume┼čti, jud. Arge┼č.

Verific─â ├«n 1929 amenaj─ârile interioare (t├ómpl─âria) Casei Lucaciu, din str. Roman─â (actuala M. Eminescu) col┼ú cu str. Polon─â, proprietatea Academiei Rom├óne. Sprijin─â organizarea ├«n 1930 a Expozi┼úiei de arhitectur─â, de industrie artistic─â ┼či de industrii aplicate la arhitectur─â Cehoslovac─â, ce a avut loc la Pavilionul Artelor de la ┼×osea. ├Än 1930 prime┼čte ┼či men┼úiune onorabil─â la concursul de schi┼úe pentru Funda┼úiunea Dalles, organizat de Academia Rom├ón─â. ├Äntre 1931-1933 realizeaz─â Palatul Telefoanelor, ├«mpreun─â cu arh. L. Weeks ┼či antreprenorul W. Troy.

├Äntre 1935-1936 evalueaz─â imobile ce urmau a fi cump─ârate de c─âtre Lega┼úia Rom├óniei la Viena, Praga ┼či Roma. ├Än 1935 Alice Demetriade construia o vil─â dup─â planurile sale, nelocalizat─â ┼či Al. Gorski de la C─âminul V├ón─âtorilor de munte ├«i solicit─â proiectul unei vile la Predeal.

Dintre nenum─âratele proiecte nerealizate enumer─âm:├«n 1922 un stadion pentru Oficiul Na┼úional de Educa┼úie Fizic─â;├«n 1926 Palatul Ligii Na┼úiunilor de la Geneva;├«ntre 1927-1928 Azilul Copiilor Abandona┼úi la ┼×oseaua Kiseleff;├«n 1928 fa┼úadele ┼či schi┼ú─â de ansamblu pentru Prim─âria Sectorului de Verde;1928 un nou Palat al Justi┼úiei ├«n str. G. Cantacuzino nr. 11-13;1929 amenajarea Lega┼úiei Egiptului ├«n vila E. Arion din Blvd. Lasc─âr Catargiu;1930 pavilioane regale la Ecrene, Bulgaria;1933 o catedral─â ortodox─â ├«n Bucure┼čti;1934 cl─âdirile epitropiei A┼čez─âmintelor Sf. Spiridon de la Sl─ânic-Moldova;1934 amenajarea Lega┼úiei Yugoslaviei;1935 prime┼čte solicitarea proiect─ârii unui Mausoleu de 110 m.p.la Bellu, din partea Sindicatului Arti┼čtilor Dramatici ┼či Lirici;1936 Proiectul Pavilionului Rom├óniei pentru Expozi┼úia de la Paris. La acestea se mai adaug─â ┼či unele proiecte neidentificate:Blockhouse cu apartamente de v├ónzare, str. Luchian nr. 16;Apartamente de v├ónzare ├«n Calea Victoriei 220 col┼ú cu str. Grigore Alexandrescu;Casa Zamfirescu;Casa Casa ing. Constantin V─âideanu din str. Basarab nr. 65.

1. B.N.R. fond Saint Georges, XVII/

2 T., ÔÇťDe vorb─â cu E. Van Saanen-AlgiÔÇŁ ├«n Ilustratiunea Rom├ón─â, nr. 10, an IX, 3 martie 1937

Sursa:www.adevarul.ro