Cum l a sedus Inessa Armand pe Lenin jpeg

Cum l-a sedus Inessa Armand pe Lenin

­čôü Comunism
Autor: Mihai Maxim

Anatoli Latâsev scoate la lumina taine din viata lui Lenin

Scenariul de mai sus este inspirat de cartea Larisei Vasilieva, Kremliovskie jionâ (Nevestele de la Kremlin, ed. Vagrius, Moscova, 1994), iar vestea ce a pus la grea încercare imaginatia adolescentina îsi va gasi argumentarea stiintifica în capitolul "Oh, as vrea sa te sarut de mii de ori !" din lucrarea cunoscutului istoric rus A. Latâsev "Rassekrecennâi Lenin" ("Fata ascunsa a lui Lenin", ed. MART, Moscova, 1996).

├Än toamna anului 1991, Anatoli Lat├ósev a cercetat timp de c├óteva luni, ca membru specialist  ├«n cadrul unei  comisii guvernamentale, Arhivele centrale ale PCUS, printre care si lucrarile si corespondenta lui Lenin. Rodul acestor cercetari s-a concretizat ├«n aparitia a numeroase carti si articole, ├«n care ridica valul secretelor de pe chipul conducatorului revolutiei socialiste, prezent├óndu-i trasaturi de caracter (cruzimea, fanatismul), aspecte din activitatea politica si viata personala, ascunse cu grija timp de sapte decenii generatiilor ├«nselate.

├Än sprijinul afirmatiei ca prietenia dintre conducatorul revolutiei socialiste si revolutionara de sorginte franceza ar fi depasit  la un moment dat limita relatiilor partinice, tovarasesti, istoricul rus aduce un fragment din scrisoarea Inessei Armand, din Paris, catre Lenin, aflat la Cracovia, din care citam si noi:"Ne-am despartit, iubitule, ne-am  despartit! Ce dureros. Stiu, simt, ca nu vei mai veni niciodata aici! Abia acum, merg├ónd singura pe  strazile pe unde am hoinarit ├«mpreuna, am ├«nteles cu adevarat ce loc imens ai ocupat tu ├«n viata mea ├«nca de pe c├ónd erai aici, la Paris, ca aproape ├«ntreaga (mea) activitate de aici a fost legata prin mii de fire de g├óndul la tine. ├Änca nu eram at├ót de ├«ndragostita de tine, dar te iubeam si atunci foarte mult. Acum as rezista poate si fara sarutarile tale, m-as multumi doar sa te vad, sa mai stam de vorba. Asta nu ar face nimanui nici un rau. De ce nu am parte macar de at├óta? Ma ├«ntrebi daca nu sunt suparata pe tine ca ai hotar├ót sa ne despartim. Nu, pentru ca eu cred ca ai facut asta nu ca sa-ti fie tie bine..."

De fapt, toata corespondenta dintre Lenin si Inessa, pe parcursul unui deceniu, chiar si atunci c├ónd  trateaza problemele politice ├«n care erau angrenati am├óndoi, lasa sa se ├«ntrevada apropierea dintre un barbat si o femeie, desi autorii ei fac tot posibilul pentru a o ascunde de ochii celorlalti. Consideram ├«nsa ca, pentru tema articolului nostru, scrisoarea citata este suficient de  concludenta.

Cine a fost Inessa Armand

Ramasa orfana de ambii parinti-actorii francezi Nathalie Wilde si Theodore Stephan-Inessa nici nu ├«mplinise 15 ani c├ónd a venit ├«n Rusia la o matusa ├«mpreuna cu Renee, sora sa. Matusa era guvernanta la familia Armand, mari bogatasi rusi din ├«mprejurimile Moscovei. Acestia erau de origine franceza si, fie nostalgia dupa tara stramosilor, fie educatia aleasa si farmecul deosebit al celor doua tinere parizience, au facut ca, nu peste mult timp, fiii stap├ónilor, Alexandr si Boris, sa se casatoreasca cu ele.  

Inessa Armand jpg jpeg

Fire exaltata, educata ├«n spiritul revolutiei franceze, dupa mai multe cautari, Inessa s-a apropiat de miscarea revolutionara din Rusia. Apucase sa-i faca deja patru copii lui Alexandr c├ónd si-a dat seama ca este mai apropiata ca sentimente si conceptii de Vladimir, mezinul familiei. Nici o problema! Lasa copiii lui Alexandr-├«i mai facuse  un copil si fratelui mai mic-si pleaca cu el la Moscova, dedic├óndu-se activitatii revolutionare.

Au urmat arestarile, anii de exil, evadarea ├«n 1908 si fuga ├«n Finlanda, unde urma sa se ├«nt├ólneasca cu Vladimir. Soarta face ca cel care renuntase la tot pentru a o urma pe calea pribegiei sa moara ├«n mod absurd. Foarte afectata de pierderea singurului om care ├«i ├«ntelegea optiunea si-i ├«mpartasea idealurile, Inessa hotaraste sa se ├«ntoarca la Paris:"Vreau sa studiez. Intentionez sa intru ├«n legatura cu  socialistii francezi".Pornise pe un drum fara ├«ntoarcere.

Krupskaia o vedea ca pe o bolsevica înflacarata

Nadejda Krupskaia scrie cum au cunoscut-o pe Inessa:"├Än 1910 a venit la Paris (de la Bruxelles) Inessa Armand, care a devenit imediat unul dintre cei mai activi membri ai grupei noastre. A intrat ├«n conducerea grupei ├«mpreuna cu Semasko si cu Britman si a ├«nceput sa corespondeze cu  grupe din alte tari. Statea ├«mpreuna cu familia, doua fetite si un baietel. Era o bolsevica ├«nflacarata si a atras repede ├«n jurul ei multi socialisti parizieni".

Tot din relatarile tovarasei de viata a Conducatorului, aflam ca Inessa a ├«nchiriat o casa, unde locuiau si luau masa cursantii "scolii leniniste". Dupa ce Lenin s-a mutat la Crakovia, Inessa s-a re├«ntors (la indicatia lui) la Moscova unde a fost imediat arestata. Dupa jumatate de an de detentie, a fost eliberata ├«n urma demersurilor fostului sot, fugind iarasi peste granita. ├Äi re├«nt├ólneste la Crakovia pe Lenin si pe Krupskaia, ajung├ónd  repede ├«n centrul atentiei.

Stia sa se apropie de sufletul oamenilor, era mereu vesela si optimista si c├ónta ca nimeni alta la pian. Lenin o ruga sa interpreteze mereu Patetica lui Beethoven si o asculta ca vrajit. Gurile rele spuneau  ca asa l-a cucerit. Ar fi nedrept sa le dam neconditionat crezare, pentru ca din descrierile contemporanilor si din faptul ca toti cei care au cunoscut-o au ├«ndragit-o, reiese ca era o femeie fermecatoare. Iata cum o descrie biograful ei:

"Par lung, aranjat într-o pieptanatura bogata, lasând la vedere urechile mici, fruntea curata, gura bine conturata si ochii verzi, luminosi, tristi, privind fix undeva, departe".O prezentare seaca, fara pic de imaginatie. Dupa cum remarca si Larisa Vasilieva, în cartea citata:"Fotografiile te deceptioneaza. Cu nasul ca un plisc si cu profilul în vânt, seamana mai curând cu o pasare rapitoare.

├Än fixitatea imaginii, fata este mai degraba respingatoare dec├ót atragatoare. Dar ├«n miscare, c├ónd vorbeste, z├ómbeste sau te priveste, fata are ceva irepetabil, de o gingasie imperceptibila, altfel nu s-ar putea justifica parerea tuturor acelora care au vazut-o macar o data pe Inessa. Era de o frumusete rara, "era minunata! Nimeni nu rezista farmecului ei. Nu vraja, naturaletea si felul ei de a comunica ardea totul ├«n jurul ei. C├ónd aparea Inessa, c├ónd ├«ncepea sa vorbeasca, sa z├ómbeasca, chiar si atunci c├ónd se ├«ncrunta, totul ├«nceta sa mai existe".    

Toate sursele istorice confirma ca cei doi s-au cunoscut la Paris ├«n 1909, dar  revolutionarul rus a ├«nceput sa-i acorde mai multa atentie tovarasei de idei de-abia ├«ncep├ónd cu anul urmator. Se ├«nt├ólneau adesea la Caf├ę de l'avenue d'Orleans, unde stateau de vorba ore ├«n sir, Lenin "sorbind-o din ochii sai oblici pe frantuzoaica firava", dupa cum va afirma socialistului francez Charles Rappaport. Ca o dovada ├«n plus a acestui interes, desi a obtinut doar doua invitatii la Congresul Internationalei a II-a, din august 1910 de la Kopenhaga, Lenin i-a cedat una Inessei.

Krupskaia, Inessa, Lenin - triunghiul sentimental

La Cracovia, Inessa s-a apropiat mai mult de Nadejda Krupskaia si de mama acesteia, care o ├«ndragise ├«nca ├«nainte de a o cunoaste personal, din spusele Nadiei. Inessa le vizita adesea.  Cei mai multi istorici rusi, care au abordat ├«n lucrarile lor triunghiul sentimental, sunt de acord ca ambele femei ├«l iubeau pe Lenin  cu aceeasi dragoste fanatica, cu care sacrificasera totul de dragul revolutiei. Cele doua femei si-au luat  ├«n primire fiecare rolul care i se potrivea mai bine: Nadia, cel de Sotie, iar Inessa, de Iubita a Revolutiei.

Iubita lucra împreuna cu Sotia pentru Revolutie, cutreiera Europa în calitate de agent de legatura al bolsevicilor, scria articole pentru publicatiile bolsevice, muncea pentru organizarea conferintelor si congreselor, traducea articole cu continut revolutionar, din principalele limbi europene pe care le stapânea la perfectie. Ar fi fost greu sa ne-o închipuim pe temperamentala, energica si impulsiva Inessa facând munca pe care o facea rabdatoarea Nadia, alaturi de Lenin. Inessa era constienta ca un menaj cu Lenin ar fi fost imposibil si s-a multumit cu rolul de amanta.

Din grupul de revolutionari ce se ├«ntorcea dupa evenimentele din februarie,    ├«n Rusia, ├«n vagonul sigilat, facea parte si Inessa. Petrogradul revolutionar le-a facut o primire triumfala. Multimile de oameni de pe strazi ├«l aclama pe Lenin, ce urcat pe o autoblindata lanseaza lozinca "Traiasca revolutia socialista mondiala". Jos, ├«n spatele lui, se vede figura masiva a Nadiei, iar alaturi, gratioasa, subtirica ca o trestie, Inessa, simbolul perenitatii revolutiei franceze.

Biroul Politic l-a oprit pe Lenin sa renunte la Krupskaia

Dupa revolutie, triunghiul ├«n care nu era ├«nca limpede care era componenta dominanta - cea revolutionara sau cea sentimentala - a ramas o vreme la Petrograd. Dupa unele pareri, Lenin ar fi vrut sa renunte la Krupskaia si sa-si legalizeze relatia cu Inessa, dar Biroul politic s-ar fi opus categoric. Mai mult chiar, dupa afirmatia Alexandrei Kollontay, Nadia, afl├ónd despre aceasta, s-ar fi oferit  sa plece de la Lenin, pentru a-i lasa locul rivalei mai fericite. Iar Lenin ar fi insistat ca ea sa ram├óna. Dupa alte pareri, dimpotriva, ea ar fi cerut ca Inessa sa fie detasata, pentru cauza revolutiei, ├«n provincie. ├Än scurt timp ├«nsa, Inessa a plecat la Moscova, unde va locui cu copiii. Acolo va continua sa ├«ndeplineasca diferite ├«nsarcinari din dispozitia lui Lenin. O data cu mutarea centrului de greutate al puterii sovietice la Moscova, Lenin a avut grija ca Inessa sa nu fie marginalizata. De fapt, daca tinem cont de temperamentul si capacitatea ei de a se implica ├«n miezul problemelor,   acest lucru nici nu ar fi fost posibil.

La ├«nceputul anului 1919, Armand a plecat la Paris, ├«n cadrul unei delegatii a Crucii Rosii, pentru a trata eliberarea prizonierilor rusi (├«ntre Franta si noua putere sovietica nu existau ├«nca relatii diplomatice). A fost o calatorie cu surprize, delegatia a fost chiar arestata pentru scurt timp, dar Inessa s-a descurcat cu bine si misiunea a fost ├«ndeplinita. Interesant este ├«nsa urmatorul fapt: Inessa trimite fiicei sale mai mari, aflata la Moscova, un plic ├«n care mai erau ├«nca trei scrisori - doua pentru cei doi fii, iar a treia pentru Lenin. Scrisoarea ar fi urmat sa-i fie ├«nm├ónata destinatarului (prin intermediul surorii acestuia), numai ├«n cazul ├«n care s-ar fi ├«nt├ómplat ceva cu ea. ├Än caz contrar, trebuia sa-i fie restituita expeditoarei.Devenind stap├ón la Kremlin, Lenin s-a preocupat personal pentru a i se repartiza iubitei o locuinta pe masura. Din marturiile contemporanilor, se pare ca Sotia s-a resemnat si a continuat sa fie ├«n relatii amiabile cu Amanta. ├Än competitia  dintre sotie si amanta, amanta este prin definitie cea c├óstigatoare. ├Än cazul de fata, Inessa era de doua ori ├«nvingatoare: ea avea cinci copii, care o iubeau foarte mult, chiar daca le-a daruit foarte putin din viata ei scurta si zbuciumata.  

Ca Sotia s-a împacat cu soarta, rezulta si din modul în care au lucrat împreuna ("ca în vremurile bune!") si cu succes, la pregatirea Conferintei internationale a femeilor, din 1920.

Timpul le rezolva însa pe toate. Viata agitata, perioadele de detentie, peregrinarile prin Europa au slabit-o pe firava revolutionara, amenintând sa stinga "Focul arzând al Revolutiei", cum o numise un bolsevic entuziast. În legatura cu aceasta, Krupskaia consemneaza: "Inessa abia se mai tine pe picioare. Chiar si energia ei s-a dovedit insuficienta pentru volumul imens de munca pe care l-a depus". Imediat dupa conferinta, prietenii - si Lenin în primul rând - insista ca ea sa se duca sa se trateze. La sugestia lui Lenin se duce în Caucaz, unde la 23 septembrie 1920 moare de holera.

Urna Inessei a fost depusa în zidul Kremlinului

Ni se pare deosebit de edificatoare pentru relatiile dintre cei trei o relatare a unui martor ocular la durerea barbatului coplesit de pierderea femeii iubite:"Era o noapte de toamna umeda si ├«ntunecoasa. Se lumina de ziua c├ónd ├«n apropierea oficiului postal ne-a iesit ├«n cale un cortegiu funerar. Caii negri, costelivi, ├«nhamati ca ├«naintasi, trageau din greu dricul negru, pe care trona o lada de zinc, mare si lunga, si de aceea ├«nspaim├óntatoare.  Priveam de pe marginea drumului (...) ├Än urma dricului mergea Lenin, av├ónd-o alaturi pe Nadejda Krupskaia. Aceasta ├«l sprijinea de brat. Umerii lui cazuti si capul aplecat  exprimau o mare durere. Ne-am dat seama ca ├«n aceasta lada se afla corpul Inessei".

Inessa a fost ├«nmorm├óntata ├«n Piata Rosie. Printre coroanele de flori de pe morm├ónt era si una, mai modesta, cu urmatorul text: "Tovarasei Inessa din partea lui V. I. Lenin".Si o alta relatare, despre comportarea lui Lenin ├«n timpul ├«nmorm├óntarii: "Nu numai chipul, dar ├«ntreaga lui ├«nfatisare exprimau at├óta durere, ├«nc├ót nimeni nu s-ar fi ├«ncumetat sa-i faca macar vreun semn cu capul.  Era evident ca voia sa fie singur cu durerea sa. Parea si mai scund dec├ót ├«n realitate, fata ├«i era acoperita de  sapca, ochii ├«i disparusera sub lacrimile stap├ónite cu greutate. Nu opunea nici o rezistenta atunci c├ónd miscarea multimii ├«mpingea grupul nostru, de parca i-ar fi fost recunoscator ca ├«i oferea ocazia de a se apropia si mai mult de sicriu".

Urna cu cenusa frantuzoaicei, al carei suflet a ars cu at├óta intensitate pe altarul rus al dragostei pentru un om si al credintei ├«ntr-o idee, a fost depusa ├«n zidul Kremlinului. Protocolul de stat nu prevedea acest lucru, dar macar at├ót a putut face pentru fiinta iubita conducatorul celei mai s├óngeroase revolutii.Alexandra Kollontay considera ca moartea Inessei Armand a grabit si sf├órsitul lui Lenin: iubind-o, el nu i-a mai putut supravietui. Las├ónd la o parte sentimentalismul acestei afirmatii, putem accepta ideea ca moartea Iubitei  a fost poate picatura din preaplinul paharului fram├óntarilor prin care a trecut conducatorul revolutiei. De fapt, el ├«si ├«ndeplinise misiunea.

0 gif gif