Cine a fost Vlad Georgescu, istoricul eliminat de Securitate
Vlad Georgescu (n. la Bucureşti, la 20 octombrie 1937-d. 13 noiembrie 1988), istoric, ziarist, între anii 1983-1988, directorul Departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă.
Vlad Georgescu s-a născut la Bucureşti, într-o familie de boieri. Un bunic din partea tatălui, generalul I. Georgescu, fusese aghiotant al regelui Carol I, iar un bunic din partea mamei, R. M. Porumbaru, a fost un important membru al Partidului Naţional Liberal, ministru de externe (între anii 1914-1917) şi apoi fusese preşedinte al Senatului României, în perioada de dinaintea instalării dictaturilor.
Vlad Georgescu a urmat şcoala la Liceul Sf. Sava/Nicolae Bălcescu, fiind pasionat de istorie. În ciuda opreliştilor, a reuşit să intre şi să absolve Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
La încheierea studiilor universitate a fost repartizat cercetător la Muzeul Româno-Rus. Când Muzeul Româno-Rus a fost desfiinţat, în 1963, Vlad Georgescu a fost transferat la Institutul de Studii Sud-Est Europene.
S-a stabilit în Occident în 1979, după ce în 1977 a fost ţinut în arest timp de două luni, sub acuzaţia de trădare, în urma redactării unei lucrări de istorie critice la adresa regimului. A devenit colaborator, apoi director al Serviciului românesc la postul de radio Europa Liberă.
A predat cursuri de istorie la mai multe universități americane:University of California, Los Angeles (1967-1968), University Columbia, New York (1973), University of Maryland şi Rutgers University.
Autor a numeroase studii și cărți, între care:Din corespondenţa diplomatică a Ţării Romîneşti, Muzeul Romîno-Rus, Bucureşti, 1962, 268 p.;Political ideas and the Enlightenment in the Romanian principalities (1750-1831), Boulder (East European Quarterly), New York (Columbia University Press), 1971;Ideile politice şi iluminismul în principatele române (1750-1831), Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1972;Politică şi istorie:cazul comuniştilor români 1944-1977, editura Jon Dumitru (colecţia Clio fără mască), München, 1981 (republicată în câteva ediţii în România, după 1990), 158 p.;Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, München, 1984, 394 p. (ed. a III-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992);Istoria ideilor politice româneşti, editura Jon Dumitru (colecţia Clio fără mască), München, 1987;Romania anilor '80, editura Jon Dumitru (colecţia Clio fără mască), München, 1994, 254 p.
A încetat din viață în noiembrie 1988 după o suferință de cîteva luni cauzată de o tumoare cerebrală. Cauza bolii, se presupune, a fost iradierea sa de către Securitate. Alţi trei directori ai secţiei române a postului de Europa Liberă au murit de cancer în condiţii misterioase.
Numărul din luna iulie al revistei Historia pornește pe urmele spionului din redacția celui mai cunoscut post de radio din perioada comunistă. Cine era el? Ce voia regimul Ceaușescu să afle? Câți oameni au fost implicați? A fost vreo legătură între „agentul GX-36” și atentatul de la Radio a lui Carlos Șacalul sau moartea lui Emil Georgescu? Numărul 222 al revistei Historia este disponibil în perioada 15 iulie - 14 august 2020, la toate punctele de distribuție a presei și în format digital, pe platforma paydemic.com.
