Christine de Pizan: un etalon de cultur─â ┼či feminism ├«n Evul Mediu jpeg

Christine de Pizan: un etalon de cultur─â ┼či feminism ├«n Evul Mediu

Perioada Evului Mediu r─âm├óne una dintre cele mai inedite ┼či interesante perioade istorice prin prisma vie┼úii societ─â┼úii ┼či a mentalit─â┼úilor ce dominau vremea. Cum o mare parte din ceea ce ├«ngloba conceptele ┼či principiile vremii se raportau direct la statutul ┼či imaginea femeii, se poate afirma c─â nenum─ârate nume au marcat perioada, pastr├óndu-se o sumedenie de documente ce descriu statutul ┼či stilul de via┼úa al acestora. Majoritatea vorbesc despre via┼úa reginelor ┼či a prin┼úeselor.├Äns─â cum r─âm├óne cu femeile ce nu aveau s├ónge nobil? Cine sunt femeile ce au reu┼čit sa se faca remarcate intr-o perioada in care autoritatea revenea b─ârba┼úilor? Astfel c─â una dintre cele mai importante figuri feminine ale Evului Mediu r─âm├óne Christine de Pizan, feminist─â ┼či autoare.

 N─âscut─â ├«n a doua jum─âtate a secocolului al XIV-lea in 1364 a fost prima femeie e a reu┼čit s─â ├«ti duc─â traiul de pe urma scrisului. N─âscut─â ├«n Venetia, Italia a fost fiica lui Tommaso di Benvenuto de Pizzano un cunoscut fizician, profesor de astrologie ┼či membru al consilului Republicii Vene┼úiene. La v├órsta de cinci ani s-a mutat al─âturi de tat─âl sau la Paris, acesta fiind desemnat astrologul personal al regelui Carol Quintul. Christine  a decis s─â ram├ón─â, petrec├óndu.┼či restul vie┼úii ├«n Fran┼úa. La v├órsta de cinsprezece ani se c─âs─âtore┼čte cu Etienne du Castel, av├ónd cu acesta trei copii.

christine de pisan   cathedra jpg jpeg

Privind educa┼úia sa ┼či compar├ónd cu restric┼úiile perioadei asupra drepturilor femeilor de a avea acces la cultur─â ┼či la o preg─âtire educa┼úionala, Chrstine a beneficiat foarte mult de pe urma pregatirii tal─âlui sau, av├ónd astfel o accesibilitate la diferite domenii de pregatire.Cuno┼čtiin┼úele sale au constat ├«n literatur─â, geometrie, stiin┼úe ┼či limbi str─âine. Devine scriitoare, critic si retoretician.

Christine de Pizan ┼či Jean de Meun-conflict ├«ntre scriitori

Dup─â moartea so┼úului ei, Christine ┼či-a dedicat timpul scriind balade de dragoste, c─âr┼úi de consiliere ┼či sus┼úinere a femeilor. Este bine cunoscut conflictul dintre ea ┼či Jean de Meun, conflict izbucnit de pe urma public─ârii romanului ÔÇ×Roman de la RoseÔÇŁ. Partea a doua a romanul a fost scris ├«n jurul anului 1275, acesta fiind construit  ├«n jurul conceptului de dragoste curteneasca ce ├«si are originile ├«n c├óntecele trubadurilor.Autorul creeaza o alegorie a povestii de dragoste ├«ntre ├«ndragostit ┼či un trandafir. ├Än loc ca trandafirul sa fie cules, acesta devine o imagine a domni┼úei, av├ónd loc o metamorfozare. Christine de Pizan riposteaz─â ├«mporiva crea┼úiei lui de Meun printr-o lucrare numit─â ÔÇ×LÔÇÖEpistre au Dieu dÔÇÖamoursÔÇŁ prin care aceasta ├«l atac─â dur, critic├óndu-i scrierile ca fiind imorale ┼či misogine.

Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numar─â ÔÇ×The Book of the City of LadiesÔÇŁ ┼či ÔÇ×The Treasure of The City of LadiesÔÇŁ. Prima are in prim plan un ora┼č simbolic ├«n care femeile sunt apreciate si protejate, constuind triada alegorica ├«n care Justi┼úia, Ra┼úiunea ┼či Corectitudinea  sunt intruchip─âri ale unor femei, acestea purt├ónd un dialog dint-o perspectiv─â feminin─â. ├Än a doua carte, Christine argumenteaz─â de ce o femeie trebuie recunoscut─â pentru abilitatea de a face pace ├«ntre oameni. Ea vorbe┼čte de asemenea despre legaturile ce ar trebui sa existe ├«ntre femei, ele fiind ca ni┼čte surori.

Dupa anul 1415  ea se va retrage la o m─ân─âstire unde ├«┼či va scrie majoritatea operei literare, urm├ónd ca ├«n  anul 1430 s─â moar─â.Via┼úa ei ram├óne una de o importan┼ú─â incontestabil─â, demonstr├ónd c─â in secolul al XIV-lea si o femeie putea deveni o emblema a societ─â┼úii.