ÔÇ×Am devenit Moartea, distrug─âtorul lumilorÔÇŁ   J  Robert Oppenheimer, p─ârintele bombei atomice, acuzat de tr─âdare jpeg

ÔÇ×Am devenit Moartea, distrug─âtorul lumilorÔÇŁ - J. Robert Oppenheimer, p─ârintele bombei atomice, acuzat de tr─âdare

Geniu al fizicii, o fire meticuloas─â, de ├«ncredere ┼či cu sim┼ú de r─âspundere, care a ┼čtiut s─â fac─â diferen┼úa ├«ntre pasiuni trec─âtoare ┼či lucruri cu adev─ârat importante, J. Robert Oppenheimer a fost cel care a avut unul dintre cele mai mari merite la victoria Statelor Unite ale Americii ├«n cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. ÔÇ×P─ârintele bombei atomiceÔÇŁ nu s-a putut bucura de glorie, din cauza unor interese el fiind suspectat de tr─âdare ┼či eliberat timpuriu din serviciul guvernamental.

Oppenheimer s-a n─âscut la New York, ├«ntr-o familie de intelectuali de origine germano-evreiasc─â. A absolvit studiile la Universitatea Harvard ├«n numai trei ani, termin├ónd cu meritul summa cum laudae, specializarea chimie. Apoi el a plecat ├«n Europa unde a studiat al─âturi de speciali┼čti de seam─â fenomenele atomice privite din noi perspective ┼či teorii. La scurt─â vreme a publicat ├«mpreun─â cu Max Born o lucrare despre o ramur─â a teoriei cuantice. ├Än 1927, Metoda Born-Oppenheimer le-a adus renume interna┼úional.

Din 1929, ofertat fiind de nenum─ârate institu┼úii de specialitate, fizicianul a acceptat dou─â dintre propuneri. ├Än prima parte a anului universitar urma s─â predea la California Institute of Techonology din Pasadena, iar ├«n cealalt─â jum─âtate urma s─â fie primul profesor de mecanic─â cuantic─â, pred├ónd la Berkeley, Universitatea din California. Jum─âtatea anilorÔÇÖ30-ÔÇÖ40 a fost una tulbure pentru el, din cauza c─âreia avea mai t├órziu de suferit. Din 1936 a avut o rela┼úie cu Jean Tatlock, o t├ón─âr─â cu probleme emo┼úionale, care l-a t├ór├ót ├«n cercuri comuniste. Oppenheimer a simpatizat cu mi┼čcarea de st├ónga, dar nu s-a al─âturat ei, a┼ča cum a f─âcut-o fratele s─âu. Cu toate acestea, av├ónd ├«n vedere evenimentele din Germania antisemit─â ┼či Spania fascist─â, el dona annual 1000 de dolari c─âtre grupuri comuniste. Aceste activit─â┼úi nu au durat mult, el cunosc├ónd-o pe Kitty Harrison, viitoare sa so┼úie, deta┼č├ónsu-se astfel de prietenii comuni┼čti.

eisnet jpg jpeg
J. Robert Oppenheimer ┼či Albert Einstein

J. Robert Oppenheimer ┼či Albert Einstein

C├ónd Germania a declan┼čat r─âzboiul, speciali┼čtii erau convin┼či c─â nem┼úii se vor folosi de descoperirea fisiunii nucleare pentru a crea reac┼úii ├«n lan┼ú, mult mai puternice dec├ót cele lansate p├ón─â acum. Grupului lor s-a al─âturat ┼či Albert Einstein, ei redact├ónd o scrisoare de avertizare c─âtre pre┼čedintele Roosevelt. Acesta a alocat fonduri pentru construirea unei arme secrete. Speciali┼čti din toat─â lumea au venit ├«n Statele Unite pentru acest proiect, iar din 1942, Oppenheimer a fost desemnat s─â coordoneze activit─â┼úile. Proiectul Manhattan era ┼úinut sub supravegherea generalului Leslie Groves, el fiind cel care considerat c─â Oppenheimer merit─â postul de director ┼čtiin┼úific al opera┼úiunii. Activit─â┼úile s-au desf─â┼čurat ├«n or─â┼čelul Los Alamos, din New Mexic. Acolo, el a reu┼čit s─â creeze un mediu propice pentru oamenii cu renume, dar ┼či orgoliu, aduna┼úi s─â lucreze ├«mpreun─â. Fizicianul a impus respect, fiind un lider des─âv├ór┼čit. Cu to┼úii au fost ├«n final de acord c─â meritul principal pentru finalizarea proiectului este al s─âu.

Bomba era gata. 2 miliarde de dolari, dar r─âzboi ar fi trebuit deja s─â se fi terminat, ├«n condi┼úiile ├«n care Germania capitulase ├«n mai 1945. Japonia ├«ns─â nu renun┼úa. Atunci, pre┼čedintele Harry S. Truman a numit o comisie din care f─âcea parte ┼či Oppenheimer s─â decid─â dac─â este necesar─â detonarea bombei asuprea Japoniei. Exper┼úii, cu acordul directorului ┼čtiin┼úific, au hot─âr├ót aruncarea f─âr─â preaviz a primei bombe. Hiroshima. Nagasaki. ┼×i Japonia a capitulat necondi┼úionat pe 15 august. C├ónd cerul a fost luminat ┼či p─âm├óntul distrus, Oppenheimer ┼či-a adus aminte de poemul indian Bhagavadgita ÔÇť Am devenit Moartea, distrug─âtorul lumilor.ÔÇŁ Cu toate c─â era con┼čtient ┼či afectat de consecin┼úele pe care ÔÇťoperaÔÇŁ sa a avut-o, el a acceptat postul de pre┼čedinte al consiliului ┼čtiin┼úific din cadrul Comisiei pentru Energie Atomic─â.

grover jpg jpeg
Oppenheimer ┼či generalul Groves

Oppenheimer ┼či generalul Groves

├Än lume ├«ncepuse un nou conflict, de acest─â dat─â de m─âsurare a for┼úelor:R─âzboiul Rece. ├Än august 1949, Uniunea Sovietic─â testa primul dispozitiv nuclear. Statele Unite nu dorea s─â se lase mai prejos, ┼či cu toate c─â anumi┼úi oameni, inclusiv Oppenheimer, nu doreau crearea unei noi bombe, fo┼čtii s─âi colaboratori, Edward Teller ┼či Ernest Lawrence, au impus construirea bombei cu hidrogen. Opozi┼úia lui Oppenheimer, dar ┼či invidia altor colegi de breasl─â, a dus la lansarea unei campanii de discreditare a acestuia, care ├«l avea ca ini┼úiator chiar pe Teller. Lumea fierbea:cum URSS putea s─â de┼úin─â secretul bombei? Dup─â multe presiuni, ├«n 1954, liderul FBI, Edgar Hoover, a depus la Casa Alb─â un raport care sus┼úinea acuza┼úiile contra lui Oppenheimer de spionaj. Eisenhower a fost de acord cu restric┼úionarea temporal─â la informa┼úii a marelui fizician. Audierile au durat trei s─âpt─âm├óni, au implicat interogarea a 40 de martori, ┼či ├«ntocmirea unui raport de peste 3000 de pagini. Oppenheimer a fost h─âr┼úuit, iar avoca┼úii s─âi nu au avut acces la toate documentele anchetei. Cei mai aprecia┼úi speciali┼čti, dar ┼či oficiali precum generalul Groves au depus m─ârturie ├«n favoarea lui Oppenheimer.

Comisia vota ├«n cele din urm─â cu 4 contra 1 ├«mpotriva achit─ârii, de┼či nu existau dovezi c─â ar fi colaborat cu alte ┼ú─âri. Se pare c─â prieteniile din tinere┼úe cu comuni┼čtii, dar ┼či faptul c─â s-a opos construirii unei noi bombe au c├ónt─ârit destul de mult. ├Än 1967, la 63 de ani, el a murit de cancer pulmonar. ├Äns─â ├«n 1963, chiar ├«nainte de a fi asasinat, pre┼čedintele J.F.Kennedy a anun┼úat c─â ├«i acord─â lui Oppenheimer Premiul Fermi.