Alvar Nunez Cabeza de Vaca, povestea primului european care a ajuns pe teritoriul S.U.A

Alvar Nunez Cabeza de Vaca este un nume care nu mai spune mare lucru astăzi tinerilor spanioli, însă rolul pe care l-a jucat în dezvoltarea Imperiului Spaniol a fost....unul major. Acesta a fost un conchistador și explorator spaniol care, în 1527, a plecat alături de un alt conchistador, Panfilo de Narvaez într-o expediție către regiunea din America de Nord cunoscută ca La Florida (statul Florida de astăzi), iar în 1528, a ajuns în sud-vestul S.U.A de astăzi, devenind primul european care a ajuns pe teritoriul S.U.A. Tot el este cel care a ajuns în statul Texas de astăzi.

 Un portret din secolul al-XIX-lea al lui Alvar Nunez Cabeza de Vaca (Sursa: https://www.tshaonline.org/handbook/entries/cabeza-de-vaca-lvar-nunez)

I. Copilăria și tinerețea lui Alvar Nunez Cabeza de Vaca.Activitatea în slujba Coroanei Spaniole

 Alvar Nunez Cabeza de Vaca se naște în jurul anului 1490 în orașul Jerez de la Frontera (din regiunea Andaluzia, Regatul Spaniei de astăzi), fiind fiul lui Francisco de Vera Mendoza y Hinojosa, ce era un hidalgo[1] și al Mariei Teresa Cabeza de Vaca y Zurita, ce era de asemenea dintr-o familie de hidalgos.[2] Acesta este numit după stră-străbunicul mamei lui, Alvar Nunez Cabeza de Vaca, dar adevărata influență din viața lui a fost cea a bunicului său patern, Pedro de Vera y Mendoza.

 Pedro de Vera, a fost descris de contemporani drept un expert în purtarea bătăliilor pe mare și uscat. Acesta conduce raiduri împotriva maurilor în 1483 și finalizează cucerirea insulei Gran Canaria, una dintre cele mai mari dintre Insulele Canare. Acesta este numit drept guvernator militar al insulei și se folosește de poziția sa pentru a-i captura și extermina pe nativii din Insulele Canare, guanșii și a-i vinde ca sclavi în Spania. Când nativii de pe insula învecinată, Gomera se revoltă, acesta zdrobește rebeliunea în mod brutal, omorându-i pe toți bărbații cu vârsta de peste 15 ani și vânzând femeile și copii în sclavie. Acesta este sancționat pentru acțiunile sale și chemat înapoi în Castilia în 1490. Cabeza de Vaca crește auzind despre aceste fapte, iar mai târziu, numește o provincie din America de Sud, Vera, în onoarea bunicului său.

 Tatăl și bunicul lui Cabeza de Vaca mor în jurul anului 1506, iar mama lui moare în 1509, lăsând în urmă o moșie modestă pentru cei 7 copii ai ei. Frații lui mai mici se duc să trăiască cu mătușa lor, însă Alvar intrase deja în serviciul lui Juan Alfonso Perez de Guzman, al-3-lea Duce de Medina Sidonia în 1503.[3] În timpul activității sale pentru Ducele de Medina Sidonia, Cabeza de Vaca servește ca paj și apoi ca șambelan pentru acesta. În 1511, acesta călătorește în Italia pentru a lupta împotriva francezilor în Războaiele Italiene. În februarie 1512, el ia parte în Bătălia de la Ravenna în cadrul căreia spaniolii suferă o mare înfrângere, iar Cabeza de Vaca este rănit.[4] Mai târziu, acesta servește ca purtător al stindardului regal la Gaeta, în Napoli.

 În 1513, Alvar Nunez Cabeza de Vaca se întoarce în Spania, aflându-se încă în serviciul lui Medina Sidonia. La un moment dat, acesta se mărită cu Maria Marmolejo, membră a unei familii proeminente de converso (evrei convertiți la religia creștină) din Sevilla. Când Revolta Comuneros (Revolta Comunarzilor), izbucnește în 1520 împotriva noului rege al Spaniei, Carol Quintul, Cabeza de Vaca luptă alături de duce, în numele regelui.[5] Când comuneros (comunarzii) încearcă fără succes să obțină controlul asupra Sevillei, în septembrie, Ducele de Medina-Sidonia îl însărcinează pe acesta să apere una dintre porțile orașului. În luna decembrie a aceluiași an, el luptă să elibereze orașul Tordesillas, iar pe 23 aprilie 1521, el participă la înfrângerea comuneros în Bătălia de la Villalar. Mai târziu, în 1521, când Regele Franței, Francisc I invadează regiunea Navarra, Cabeza de Vaca luptă împotriva trupelor franceze în Bătălia de la Puente de la Reina.

 În 1527, Cabeza de Vaca apare la Curtea Regală din Valladolid și este numit în funcția de trezorier regal pentru o expediție ce avea să fie condusă de conchistadorul Panfilo de Narvaez pentru a explora și cuceri La Florida, o regiune a Americii de Nord, ce ar corespunde aproximativ cu sud-estul Statelor Unite.[6] Motivele pentru alegerea lui nu sunt cunoscute, dar destul de lunga lui listă de servicii militare loiale pe care le-a făcut Coroanei a fost în mod cert o calificare critică. El avea, de asemenea, o rudă, Luis Cabeza de Vaca, ce servea în importantul Consiliul al Indiilor.

II.Expediția lui Narvaez în La Florida (iunie-noiembrie 1528)

 Expediția lui Panfilo de Narvaez (până în noiembrie 1528, pe Insula Galveston) și reconstruirea speculativă a hoinărelilor ulterioare ale lui Cabeza de Vaca (Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%81lvar_N%C3%BA%C3%B1ez_Cabeza_de_Vaca)

 Pe 11 decembrie 1526, Carol Quintul îl însărcinează pe Panfilo de Narvaez să exploreze, cucerească și să colonizeze o porțiune a Americii de Nord numită La Florida, un teritoriu vag descris ca întinzându-se la acea vreme de la coasta Golfului Mexic la Florida. Cabeza de Vaca este numit trezorier prin decizie regală, o poziție ce îl clasa la acel moment drept al doilea cel mai important membru al expediției și îl făcea în mod direct responsabil să aibă grijă de interesele împăratului în timpul expediției. Acestuia i se promite un salariu anual de 130.000 de maravedi, ce vor fi plătiți la întoarcerea sa. Flota lor de 5 nave pleacă din Spania la 17 iunie 1527, purtând 600 de soldați și coloniști, incluzând câteva femei măritate și sclavi africani.[7]

 Când ei (Narvaez și Alvar Cabeza de Vaca) se opresc la Hispanola pentru provizii, Narvaez pierde mai mult de 140 dintre oamenii lui, care preferă să rămână în urmă decât să continue cu această expediție. Aceștia petrec 45 de zile pe insulă, reaprovizionând flota și cumpără o a-6-a navă.[8] Ei erau nerăbdători să cumpere cai, însă era penurie de ei pe Hispaniola, ca atare, ei au continuat expediția către Cuba, unde ei sperau să recruteze mai mulți oameni și să cumpere cai. Narvaez ancorează la Santiago de Cuba și îi ordonă lui Cabeza de Vaca să ia două corăbii și să meargă înainte pe coastă, să strângă provizii adiționale la Trinidad. În octombrie, în timp ce Cabeza de Vaca se afla pe uscat negociind pentru provizii, un uragan lovește coasta fapt ce duce la distrugerea ambelor corăbii și la moartea a 60 de oameni și 20 de cai.[9] Narvaez sosește la începutul lui noiembrie pentru a-i aduna pe supraviețuitori. Nedorind să aibă parte de o altă furtună, Narvaez decide să ierneze în Cuba. Cele 4 corăbii rămase ancorează în Golful Jagua sub comanda lui Cabeza de Vaca.

 În timp ce Alvar Cabeza de Vaca supraveghează corăbiile și echipajul, Narvaez rămâne pe țărm să găsescă alte nave care să le înlocuiască pe cele pierdute și să angajeze mai mulți oameni. În februarie 1528, el se întoarce în Golful Jagua, cu o navă în plus și o altă așteptându-i la Havana. Ei își reiau expediția către La Florida, cu intenția de a se opri prima dată la Havana ca să ia și ultima navă pregătită pentru expediție cu ei și mai multe provizii. Totuși, înainte să ajungă la Havana, ei au fost loviți de o furtună și opriți din drum în Golful Mexic. Lipsiți de provizii și de apă proaspătă, ei decid să înainteze către Florida decât să se întoarcă înapoi în Cuba. În aprilie, ei văd la orizont pământ, ancorează și merg pe uscat.[10] Cu toate că locația debarcării lor a fost mult dezbătută, o opinie mai recentă înclină spre un loc aflat în vecinătatea Tampa Bay.

 În timpul unei scurte recunoașteri a zonei, ei au dat peste câteva sate mici de indieni americani aparaținând culturii Safety Harbour (cultură arheologică aparținând nativilor americani care au locuit în centrul Peninsulei Florida între anii 900-1700).[11] Comunicând cu aceștia în limbajul semnelor, spaniolii au fost informați că o comunitate sau regiune numită Apalachee se afla la nord și era bogată în mâncare și aur. Cabeza de Vaca notează mai târziu că, oricând Narvaez își exprima interesul în legătură cu ceva, nativii americani îl asigurau că putea fi găsit în cantități mari în zona Apalachee. Ca atare, Narvaez se hotărăște să conducă o forță expediționară la nord, în interiorul actualului teritoriu al S.U.A ca să găsească această țară bogată.

 În ciuda obiecțiilor puternice din partea lui Cabeza de Vaca, Narvaez decide să-și dividă forța expediționară, el urmând să conducă în jur de 300 de oameni și 42 de cai, în timp ce restul echipajului, incluzând femei ar urma să navigheze înainte ca să găsească un port potrivit și să aștepte întoarcerea lui. Cabeza de Vaca protestează, spunând că, divizarea forțelor lor ar pune ambele grupuri în pericol fără nicio certitudine că ei ar fi capabili să se regăsească din nou. El îi sfătuiește pe toți să rămână cu navele până când un port potrivit putea fi găsit pentru a servi drept bază de ancorare. Narvaez îi ignoră sfatul acestuia și îi sugerează lui Cabeza de Vaca că dacă este speriat, el ar trebui să rămână cu navele. Cabeza de Vaca respinge acest apropo despre lașitatea sa și participă în marșul terestru, acesta avea să scrie mai târziu, , , Prefer să-mi risc viața decât să-mi pun onoarea în pericol”.

 Narvaez și oamenii săi pornesc la drum la începutul lui mai 1528.[12] Ei mărșăluiesc către nord timp de 15 zile fără a vedea vreun indian sau ceva așezări native. La acel moment, pe măsură ce ei încercau să treacă un râu cu ape repezi (cel mai probabil, Withlacoochee), ei se confruntă cu un grup de 200 de indieni. Întâlnirea se transformă repede într-o luptă, iar nativii americani sunt alungați. În apropiere, spaniolii găsesc un sat unde stau pentru câteva zile și se servesc cu porumbul depozitat. Cabeza de Vaca îl imploră pe Narvaez să trimită o expediție de cercetare în aval în speranța de a găsi un golf în care navele lor ar putea să-i aștepte (atunci când urmau să vină cu alți coloniști). Narvaez cedează și îi ordonă lui Cabeza de Vaca să realizeze o expediție de recunoaștere. După două încercări de a-și găsi calea prin mlaștini și pădure deasă, ei n-au dat de nicio navă și niciun port potrivit.

 Narvaez încă spera să găsească bogății la Apalachee, așa că expediția a mers înainte, folosind indienii captivi drept ghizi. La 7 săptâmâni după ce și-au părăsit corăbiile, ei ajung la cel mai mare sat pe care îl puteau găsi în regiune, o adunătură de 40 de case.[13] Ghizii lor îi asigură că aceasta e o mare așezare Apalachee, ca atare, Narvaez îi ordonă lui Cabeza de Vaca să conducă 50 de soldați și să încercuiască satul. Nu a existat nicio rezistență la atacul lor, iar Cabeza de Vaca a găsit doar femei și copii pe care i-a adunat pentru a-i sluji ca ostatici. La o verificare amănunțită a locuințelor nativilor americani, Alvar Cabeza de Vaca și oamenii lui găsesc o mulțime de mâncare, dar nici vorbă de aurul și pietrele prețioase sperate.

 Regiunea Apalachee nu avea deloc aur, ci doar porumb, însă exploratorilor li se spune despre un sat cunoscut sub numele de Aute, la 5 sau 9 zile distanță, care se zvonea că ar fi bogat[14]. Ei avansează prin mlaștini, hărțuiți de nativii americani. Câțiva spanioli sunt uciși și și mai mulți răniți. Când ajung în Aute, ei află că locuitorii dăduseră foc satului și-l părăsiseră.[15] Însă câmpurile nu fuseseră recoltate, așa că, de bine de rău, spaniolii puteau scotoci după mâncare acolo. După câteva luni de luptat cu nativii americani prin sălbăticie și mlaștină, grupul decide să abandoneze interiorul zonei și încearcă să ajungă la Panuco.

 Măcelărindu-și și mâncându-și caii rămași, Panfilo Narvaez, Alvar Cabeza de Vaca și oamenii lor adună scărițele, pintenii, șeile și alte obiecte de metal. Ei confecționează foale din piele de cerb pentru a face un foc suficient de încins pentru a făuri unelte sau cuie. Ei le folosesc pe acestea pentru a face 5 bărci primitive în speranța de a ajunge în Mexic. Mica flotilă pornește pe 22 septembrie 1528, purtându-i pe cei 242 de supraviețuitori.[16]

Cabeza de Vaca comandă unul dintre aceste vase, fiecare având aproximativ 50 de oameni la bord. Lipsiți de mâncare și apă, ei urmează coasta spre vest. Dar atunci când ei ajung la gura Fluviului Mississippi, curentul puternic îi azvârle afară în golf, unde cele 5 plute sunt separate de un uragan. Unii coloniști spanioli mor în cadrul acestui moment, inclusiv Narvaez ajunge să-și piardă viața.

 În noiembrie 1528, două plute cu 40 de supraviețuitori fiecare, inclusiv Cabeza de Vaca, naufragiază pe Insula Galveston (acum parte a statului Texas). Din cei aproximativ 80 de supraviețuitori, doar 15 trec peste iarnă. Exploratorii numesc insula, , Malhado (, , blestemată de soartă” în spaniolă) sau Insula Morții. Ei încearcă să-și repare plutele folosind ceea ce rămăsese din hainele lor precum câlții ca să umple găurile, dar ajung să-și piardă plutele din cauza unui mare val.

 Pe măsură ce numărul supraviețuitorilor s-a micșorat rapid, Alvar Cabeza de Vaca și oamenii lui ajung în sclaviei pentru 4 ani la diverse triburi americane nomade din susul Gulf Coast (zona ce cuprinde statele din sudul S.U.A a căror linie de coastă se întâlnește cu Golful Mexicului), el ajungând să se și îmbolnăvească în acea perioadă. Triburile în cadrul cărora Alvar Cabeza de Vaca ajunge în sclavie includ Hans și Capoque-ii și triburi numite mai târziu Karankawa și Coahuiltecan.[17] Doar 4 oameni reușesc să supraviețuiască:Cabeza de Vaca, Andres Dorantes de Carranza, Alonso de Castillo Maldonado și un sclav a lui Dorantes, Estevanico.[18]

 În timpul peregrinărilor sale, trecând de la trib la trib, Cabeza de Vaca avea să afirme, mai târziu că, el începuse să dezvolte simpatii pentru triburile indigene. El devenise un comerciant și vindecător, ceea ce îi dădea o oarecare libertate să călătorească printre triburi, fapt care ne poate face să credem că...el a fost un proto-antropolog, prin faptul că el află, de-a lungul acelor călătorii printre triburile din sud-estul S.U.A, lucruri despre istoria, arta, muzica, legendele și ritualurile acelor triburi. Grupul lui atrage numeroși nativi urmăritori, care îi privesc pe Cabeza de Vaca și oamenii lui drept , , copii soarelui”, înzestrat cu puterea de a vindeca și distruge. Pe măsură ce Cabeza de Vaca se însănătoșește, el decide că avea să se îndrepte spre Panuco, susținându-se pe el însuși prin comerț. În cele din urmă, el decide să încerce să ajungă în Mexic, ce devenise colonie spaniolă în 1521. Se spune că mulți nativi americani i-au însoțit pe cei doi exploratori (Narvaez și Cabeza de Vaca) de-a lungul a ceea ce astăzi este cunoscut drept sud-estul S.U.A și nordului Mexicului

 Călătorind în mare parte cu acest mic grup, Cabeza de Vaca a mers în general prin sud prin ceea ce azi e statul Texas din S.U.A, precum și prin statele din nord-estul Mexicului Tamaulipas, Nuevo Leon și Coahuila și posibil porțiuni mai mici din New Mexico și Arizona.[19]

 După ce ajunge pe pământurile colonizate ale Noii Spanii, unde se întâlnește prima dată cu niște tovarăși spanioli lângă Culiacan, Cabeza de Vaca și alți 3 oameni ajung în Mexico City. De acolo el navighează înapoi spre Europa în 1537.

 III.Revenirea în America și moartea lui Alvar Cabeza de Vaca

 În 1540, Cabeza de Vaca este numit adelantado[20] al provinciei Rio de la Plata din America de Sud.[21] Misiunea sa era aceea de a reînființa așezarea Buenos Aires din Argentina de astăzi.

 În drumul său spre Buenos Aires, el debarcă pe Insula Santa Catarina în Brazilia de astăzi. Cu o forță indigenă, 250 de muschetari și 26 de cai, urmează potecile băștinașilor, descoperite de Aleixo Garcia, spre capitala spaniolă a districtului, Asuncion, adânc în interiorul continentului sud-american, pe valea Fluviului Paraguay. Cabeza de Vaca este considerat a fi primul european care a văzut Cascadele de pe Iguazu.[22]

 Cabeza de Vaca avea o atitudine neobișnuit de binevoitoare față de amerindieni, pentru vremea sa. Coloniștii de vază, denumiți encomenderos, nu aveau deobicei aceeași atitudine și doreau să-i folosească pe băștinași doar drept forță de muncă. Pierderea susținerii lor, combinată cu eșecul dezvoltării așezării Buenos Aires, îl face pe fostul guvernator Domingo Martinez de Irala să-l aresteze pe Cabeza de Vaca pentru proasta administrare în 1544 și să-l trimită înapoi în Spania pentru judecată în 1545.[23]

 Găsit vinovat în Spania de 32 de acuzații specifice de transgresiune la Asuncion, Cabeza de Vaca este alungat pe vecie din coloniile spaniole din Americi și condamnat la 5 ani de serviciu militar în colonia penală din Oran, din Africa de Nord.[24] După o serie de apeluri, sentința sa este comutată în august 1552.

 El rămâne în Spania definitiv, unde moare sărac, la Valladolid, în luna mai a anului 1559.[25] Prin călătoria pe care Alvar Cabeza de Vaca o realizează în sud-estul S.U.A, el devine unul dintre pionierii colonizării spaniole a S.U.A, la 37 de ani de la călătoria lui, spaniolii reușind să fondeze prima lor colonie în S.U.A, St.Augustine din statul Florida de astăzi și apoi, începând cu secolul al-XVII-lea, să colonizeze toată partea de sud-vest a S.U.A, din statul Florida și până în California. Mai mult decât atât, Alvar Cabeza de Vaca, în urma călătoriei sale în regiunea a ceea ce este astăzi sud-estul S.U.A scrie două carți, prima numită Relacion del Alvar Cabeza de Vaca (, , Relatarea lui Alvar Cabeza de Vaca”), iar a doua, Commentarios (, , Comentarii”), prin prima carte el devenind unul dintre primii exploratori (alături de Cristofor Columb, care a ținut și el un jurnal în care și-a descris experiențele din cadrul Primei Expediții în America, 1492-1493) care își descriu experiențele pe care le au din cadrul expedițiilor lor, precum și locurile în care ajung, prin atitudinea pe care o are față de nativii americani devenind un apărător al acestora, iar prin realizările sale din America, unul dintre făuritorii Imperiului Spaniol.

Bibliografie

I.Surse web

1.      https://dexonline.ro/definitie/hidalgo

2.     https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%81lvar_N%C3%BA%C3%B1ez_Cabeza_de_Vaca

3.     https://www.britannica.com/topic/adelantado

4.     https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%81lvar_N%C3%BA%C3%B1ez_Cabeza_de_Vaca

5.     https://www.tshaonline.org/handbook/entries/cabeza-de-vaca-lvar-nunez

[1] Titlul purtat în Evul Mediu și Epoca Modernă Timpurie de nobilii ce făceau partea din mica nobilime spaniolă (https://dexonline.ro/definitie/hidalgo)

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%81lvar_N%C3%BA%C3%B1ez_Cabeza_de_Vaca

[3] Ibidem

[4] Ibidem

[5] Ibidem

[6] Ibidem

[7] Ibidem

[8] Ibidem

[9] Ibidem

[10] Ibidem

[11] Ibidem

[12] Ibidem

[13] Ibidem

[14] Ibidem

[15] Ibidem

[16] Ibidem

[17] Ibidem

[18] Ibidem

[19] Ibidem

[20] Reprezentant al regilor Castiliei (iar din secolul al-XVI-lea, ai Spaniei), care la începutul Evului Mediu participau la expediții militare, iar începând cu domnia regelui Ferdinand al-III-lea (1217-1252) și până în secolul al-XVI-lea, dețineau puteri juridice și administrative pe anumite domenii (https://www.britannica.com/topic/adelantado)

[21] https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%81lvar_N%C3%BA%C3%B1ez_Cabeza_de_Vaca

[22] Ibidem

[23] Ibidem

[24] https://www.tshaonline.org/handbook/entries/cabeza-de-vaca-lvar-nunez

[25] Ibidem