Sovieticii au organizat ├«ncep├ónd cu august 1928 o serie de competi╚Ťii sportive interna┼úionale denumite Spartakiade. URSS-ul promova aceste ├«ntreceri sportive drept o ÔÇ×alternativ─â proletar─â la Jocurile Olimpice burghezeÔÇŁ (foto: Ghetty Images)

Ziua Sporturilor ├«n URSS: Un examen pentru diploma╚Ťia rom├óneasc─â?

­čôü Istoria Sportului
Autor: Diego Ciobotaru

 Dup─â preluarea cu for╚Ťa a puterii ├«n Rusia, ca parte a noii politici a statului sovietic, liderii bol╚Öevici au respins sportul occidental, ÔÇ×burghezÔÇŁ, condamn├óndu-l ca fiind ÔÇ×inerent capitalist ╚Öi exploatatorÔÇŁ, izol├óndu-se ╚Öi din acest punct de vedere fa╚Ť─â de restul lumii pentru o perioad─â semnificativ─â1

Sovieticii au refuzat s─â se afilieze federa╚Ťiilor interna╚Ťionale sportive ╚Öi au boicotat p├ón─â dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial competi╚Ťiile oficiale organizate de c─âtre aceste structuri, inclusiv Jocurile Olimpice. ├Än schimb, ├«ncep├ónd din anii '20 ai secolului trecut, URSS a decis s─â ├«╚Öi creeze propriul drum ├«n acest domeniu, un model construit pe principiul sportului de mas─â, ├«n care rolul central revenea muncitorilor. Dup─â cum nota James Riordan, reputat cercet─âtor al istoriei fenomenului sportiv sovietic, era pentru prima dat─â c├ónd o ╚Ťar─â de prim rang declara sportul ÔÇ×o institu╚Ťie politic─âÔÇŁ2.

Conducerea URSS a folosit inclusiv manifest─ârile sportive pentru promovarea spiritului revolu╚Ťionar, idealiz├ónd ╚Öi din acest punct de vedere societatea socialist─â ╚Öi oferind-o drept contraexemplu fa╚Ť─â de Occident, sportul ocup├ónd ÔÇ×un loc privilegiat ├«n sistemul propagandei comunisteÔÇŁ, potrivit istoricului Lucian Boia3.

├Än septembrie 1920 are loc scindarea mi╚Öc─ârii sportive muncitore╚Öti, divergen╚Ťele ideologice dintre social-democra╚Ťie ╚Öi bol╚Öevism duc├ónd treptat la apari╚Ťia a dou─â organiza╚Ťii interna╚Ťionale distincte. Social-democra╚Ťii organizau la Congresul de la Lucerna (Elve╚Ťia) o interna╚Ťional─â sportiv─â muncitoreasc─â4, iar un an mai t├órziu, URSS a creat, ├«n replic─â, o structur─â similar─â, cu caracter revolu╚Ťionar: Interna╚Ťionala Ro╚Öie a Sportului. Aceast─â organiza╚Ťie ├«nfiin╚Ťat─â la Moscova era subordonat─â integral Interna╚Ťionalei a III-a (Cominternului), drept urmare fiind cunoscut─â ├«n epoc─â ╚Öi sub titulatura de Sportintern5.

Spartakiadele, alternativ─â proletar─â la Jocurile Olimpice ÔÇ×burghezeÔÇŁ

Prin intermediul acestei structuri, URSS a ├«ncercat s─â ÔÇ×exporteÔÇŁ ├«n mod subversiv sistemul s─âu sportiv ├«n restul Europei, sub pretextul reunirii maselor de muncitori, ├«n scopul dezvolt─ârii con╚Ötiin╚Ťei de clas─â ├«n r├óndul sportivilor amatori, f─âr─â ├«ns─â a avea prea mare succes6. Organizarea unor competi╚Ťii interna╚Ťionale proprii ├«ncep├ónd din august 1928, denumite Spartakiade, era parte a acestui proces, ca o alternativ─â proletar─â la Jocurile Olimpice ÔÇ×burghezeÔÇŁ desf─â╚Öurate ├«n vara aceluia╚Öi an la Amsterdam7. Chiar cu prilejul edi╚Ťiei inaugurale a Spartakiadei, ├«nchinat─â primului plan cincinal al Uniunii Sovietice, au luat parte ╚Öi delega╚Ťi sportivi str─âini8.

Afi╚Öul celei de-a doua Spartakiade interna╚Ťionale, desf─â╚Öurat─â la Berlin ├«n iulie 1931. Afi╚Öul are o conota╚Ťie politic─â ╚Öi propagandistic─â intens─â: Interna╚Ťionala Ro╚Öie a Sportului (RSI) ap─âr─â Uniunea Sovietic─â (foto: Wikimedia Commons)

Afi╚Öul celei de-a doua Spartakiade interna╚Ťionale, desf─â╚Öurat─â la Berlin ├«n iulie 1931. Afi╚Öul are o conota╚Ťie politic─â ╚Öi propagandistic─â intens─â: Interna╚Ťionala Ro╚Öie a Sportului (RSI) ap─âr─â Uniunea Sovietic─â 

Treptat, deceniul urm─âtor aduce o destindere, de manier─â fluctuant─â, a politicii sportive sovietice privind leg─âturile interna╚Ťionale, prioritate av├ónd contactele forma╚Ťiilor reprezent├ónd URSS cu echipe din str─âin─âtate afiliate federa╚Ťiilor sportive muncitore╚Öti. ├Än schimb, ├«nt├ólnirile ├«n compania forma╚Ťiilor sportive ÔÇ×burghezeÔÇŁ se ├«nte╚Ťesc ├«ncep├ónd din anul 1934, diminu├óndu-se subit num─ârul acestora dup─â doar trei ani9.

├Än 1939, pentru a demonstra ├«ntr-un mod c├ót mai vizibil importan╚Ťa social─â ╚Öi de stat a culturii fizice ├«n URSS, Consiliul Comisarilor Poporului, guvernul bol╚Öevic, a instituit celebrarea anual─â a Zilei Unionale a Sporturilor prin manifest─âri grandioase organizate ├«n Moscova ╚Öi pe tot cuprinsul Imperiului Sovietic10.

S─ârb─âtoarea sporturilor reunea ├«n Pia╚Ťa Ro╚Öie cei mai buni atle╚Ťi din toate col╚Ťurile Uniunii Sovietice. ├Än fa╚Ťa locuitorilor Moscovei, a conduc─âtorilor partidului ╚Öi ai structurilor de stat, ├«n frunte cu Iosif Stalin, liderul de necontestat al ╚Ť─ârii ╚Öi al comunismului mondial, sportivii de frunte ai URSS ├«╚Öi demonstrau m─âiestria ╚Öi spiritul de organizare ├«n practicarea diverselor jocuri ╚Öi probe. Atent regizat─â ╚Öi ├«nso╚Ťit─â de gesturi ┼či de recuzit─â cu mesaj politic, toat─â desf─â╚Öurarea de for╚Ťe era pus─â at├ót ├«n slujba propagandei interne a regimului, dar, cum vom vedea ╚Öi ├«n r├óndurile urm─âtoare, c├ót ╚Öi pentru promovarea sistemului comunist peste hotare, ├«n cancelariile europene, prin intermediul reprezentan╚Ťilor diplomatici trimi╚Öi pe l├óng─â Kremlin.

Diploma╚Ťia rom├óneasc─â ╚Öi Ziua Sporturilor din URSS

Diploma╚Ťia rom├óneasc─â nu a r─âmas indiferent─â marilor manifest─âri sportive organizate ├«n Uniunea Sovietic─â, celebrarea Zilei Sporturilor ├«n iulie 1939 fiind subiectul unei ample inform─âri confiden╚Ťiale transmise de Lega╚Ťia Rom├óniei la Moscova ministrului Afacerilor Str─âine de la acea dat─â, Grigore Gafencu11. Nicolae Dianu, ministrul Rom├óniei ├«n capitala Sovietelor, ├«╚Öi informa superiorul c─â Ziua Sporturilor, serbat─â ├«n fiecare an ├«n URSS, a fost declarat─â ├«n anul 1939 s─ârb─âtoare oficial─â ÔÇô Ziua Sportivului ÔÇô, fiind celebrat─â cu o ÔÇ×amploare deosebit─âÔÇŁ.

├Än data de 18 iulie 1939, men╚Ťiona Dianu ├«n acela╚Öi raport, cit├ónd informa╚Ťii din ziarul Pravda, a avut loc la Moscova, ├«n Pia╚Ťa Ro╚Öie, o mare festivitate la care au participat 40.000 de sportivi, la serbare asist├ónd membrii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ├«n frunte cu Stalin, precum ╚Öi alte personalit─â╚Ťi de seam─â ale regimului bol╚Öevic12.

├Än tribunele diplomatice, nota Dianu, au fost invita╚Ťi mini╚Ötrii, consilierii, prim-secretarii, precum ╚Öi ata╚Öa╚Ťii militari ╚Öi comerciali ai misiunilor diplomatice str─âine din capitala Uniunii Sovietice. Pe de alt─â parte, ministrul rom├ón la Moscova a ╚Ťinut s─â precizeze c─â un num─âr restr├óns de cet─â╚Ťeni sovietici de r├ónd au luat parte la serbare, remarc├ónd totodat─â ╚Öi serviciul de paz─â extraordinar al conduc─âtorilor bol╚Öevici13.

Serbarea a debutat cu discursurile sus╚Ťinute de c─âtre Nikolai Shvernik, conduc─âtorul Uniunii Sindicatelor, Nikolai Mikhailov, ╚Öeful Komsomolului, ╚Öi Vasili Snegov, pre╚Öedintele Comitetului pentru Cultur─â Fizic─â ╚Öi Sport, cei trei oficiali sovietici pun├ónd accentul pe importan╚Ťa deosebit─â acordat─â de URSS sportului ╚Öi ÔÇ×pentru motive de preg─âtire de r─âzboiuÔÇŁ:

ÔÇ×Noi construim comunismul ├«n ╚Ťara noastr─â ├«nconjurat─â de du╚Ömani ├«n condi╚Ťiunile r─âzboiului imperialist ╚Öi a provoca╚Ťiunilor contra URSS ce nu mai ├«nceteaz─â. Sportivii no╚Ötri trebue nu numai s─â lucreze ├«n mod stahanovist, ci ╚Öi s─â fie gata de lupt─â pentru ca s─â bat─â pe du╚Ömanii socialismului ca la lacul HasanÔÇŁ14, men╚Ťionase ├«n discurs, ├«ntre altele, Nikolai Shvernik, citat in extenso de c─âtre ministrul Dianu ├«n raportul transmis autorit─â╚Ťilor de la Bucure╚Öti.

Moscova, 1940. ÔÇ×Ziua sportivuluiÔÇŁ este s─ârb─âtorit─â printr-o parad─â sportiv─â ├«n Pia╚Ťa Ro╚Öie din Kremlin (foto: Ghetty Images)

Moscova, 1940. ÔÇ×Ziua sportivuluiÔÇŁ este s─ârb─âtorit─â printr-o parad─â sportiv─â ├«n Pia╚Ťa Ro╚Öie din Kremlin

Reprezentantul Rom├óniei la Moscova remarca c─â ├«ntreaga serbare a fost conceput─â ├«n spirit r─âzboinic, iar majoritatea demonstra╚Ťiilor din program aveau ca tem─â central─â lupta contra inamicului, aspect semnalat ╚Öi de cotidianul Pravda, ├«n articolul de fond din ziua imediat urm─âtoare evenimentului, care sublinia ÔÇ×grija patrio╚Ťilor sovietici pentru ├«nt─ârirea ap─âr─ârei Uniunii SovieticeÔÇŁ15.

Dup─â alocu╚Ťiunile celor trei demnitari a urmat defilarea membrilor diferitelor societ─â╚Ťi sportive ╚Öi a reprezentan╚Ťilor sportivi din numeroasele republici sovietice. Defilarea, la care Dianu observase prezen╚Ťa unui num─âr mare de copii, s-a f─âcut ├«n coloane, diferite grupe alegorice purt├ónd pancarte cu lozinci pe teme comuniste, antifasciste, r─âzboinice ╚Öi de pream─ârire a lui Stalin. De asemenea, demonstran╚Ťii purtau diferite caricaturi la adresa fascismului ╚Öi ÔÇ×mai ales a japonezilorÔÇŁ, transmitea delegatul diploma╚Ťiei rom├óne╚Öti la Moscova16.

Nicolae Dianu despre bolșevici: Mari maeștri în arta înscenării

Dup─â acest moment, programul serb─ârii a continuat cu reprezenta╚Ťiile sportive compuse din jocuri alegorice ╚Öi exerci╚Ťii fizice. La acestea au participat ╚Öcolari din Moscova, sportivi ai sindicatelor, de la Institutul de Cultur─â Fizic─â din Leningrad, precum ╚Öi delega╚Ťi ai republicilor sovietice, ace╚Ötia din urm─â execut├ónd demonstra╚Ťii sportive pe teme variate, dintre care Dianu aminte╚Öte urm─âtoarele: K├«rgh├«zstan, cu tema Fericitul popor k├«rgh├«z, Kazahstan ÔÇô Stalin este steagul victoriei noastre, Tadjikistan ÔÇô ├Änflorirea Tadjikistanului, Uzbekistan, cu tema Uzbekistanul ren─âscut, Armenia ÔÇô Eroismul poporului armenesc, Georgia ÔÇô La locul natal al tov. Stalin, Azerbaidjan, cu tema Azerbaidjanul petrolifer, Belarus ÔÇô Gata de mobilizare, ├«ntotdeauna, respectiv Ucraina, cu tema Distrugerea polonezilor ├«n 1648, ├«nfr├óngerea germanilor ├«n 1918 ╚Öi Ucraina fericit─â din zilele noastre17.

ÔÇ×Toate aceste reprezenta╚Ťii sem─ânau foarte bine, cu montare ╚Öi regisare, cu spectacolele de teatru, scena fiind aici Pia╚Ťa Ro╚Öie. Dealtfel, ├«n programul distribuit publicului erau indicate numele regisorilor, pictorilor decoratori, compozitorilor care au montat fiecare spectacol ├«n parteÔÇŁ18, preciza Dianu, ├«n raportul adresat ministrului Afacerilor Str─âine de la Bucure╚Öti.

├Än cadrul serb─ârii s-a desf─â╚Öurat ╚Öi un meci de fotbal, urmat de o reprezenta╚Ťie a sportivilor din Armata Ro╚Öie cu tema Totdeauna, gata pentru ap─ârarea patriei, moment care ├«nf─â╚Ťi╚Öa lupta pentru cucerirea unei ├«n─âl╚Ťimi. ÔÇ×Natural, armata sovietic─â iese ├«nving─âtoareÔÇŁ19, comenta ministrul rom├ón ├«n URSS.

După îndepărtarea lui Maxim Litvinov din postul de comisar al poporului pentru probleme externe au circulat tot felul de zvonuri privitoare la soarta sa (foto: Ghetty Images)

După îndepărtarea lui Maxim Litvinov din postul de comisar al poporului pentru probleme externe au circulat tot felul de zvonuri privitoare la soarta sa

Nicolae Dianu considera c─â, ├«n general, evenimentul a fost o reu╚Öit─â, cu numere variate ╚Öi decoruri frumoase, caracteriz├ónd bol╚Öevicii ca fiind ÔÇ×mari mae╚Ötri ├«n arta ├«nscen─âreiÔÇŁ, care, prin organizarea unor asemenea spectacole, c─âutau s─â-╚Öi men╚Ťin─â prestigiul. Totu╚Öi, ca o concluzie, diplomatul rom├ón de la Moscova atr─âgea aten╚Ťia lui Gafencu c─â aceste manifest─âri, puse ├«n scen─â de echipe de profesioni╚Öti, nu pot fi considerate relevante pentru aflarea cu certitudine a nivelului practic─ârii sporturilor ├«n Uniunea Sovietic─â:

ÔÇ×Pentru aceia ├«ns─â ce s'ar l─âsa impresiona╚Ťi de punerea ├«n scen─â ╚Öi montarea grandioas─â a acestei serb─âri, ╚Ťin s─â atrag aten╚Ťia c─â ├«ntruc├ót e vorba numai de echipe de profesioni╚Öti ce se exerciteaz─â anume ├«n vederea unei reprezenta╚Ťii ca la teatru, nu se poate judeca prin ea stadiul la care s-a ajuns ├«n educa╚Ťia sportiv─â a tineretului din ├«ntreaga Uniune Sovietic─âÔÇŁ20.

Maxim Litvinov, ÔÇ×total izolat de restul actorilor importan╚Ťi ai politicii bol╚ÖeviceÔÇŁ

├Än chiar finalul raportului, Dianu f─âcea ╚Öi o men╚Ťiune referitoare la prezen╚Ťa lui Maxim Litvinov la aceast─â s─ârb─âtoare, despre a c─ârui persoan─â circulau ÔÇ×din nou zvonuri de tot felulÔÇŁ21. ├Än data de 3 mai 1939, Stalin ├«l numea pe Veaceslav Molotov comisar al poporului pentru probleme externe, ├«nlocuindu-l pe Litvinov22, cel care servise URSS din aceast─â important─â func╚Ťie timp de nou─â ani. Diploma╚Ťii prezen╚Ťi ├«n tribun─â la ceremonia Zilei Sporturilor au remarcat c─â Litvinov a asistat la toate manifest─ârile din programul s─ârb─âtorii, dar, dup─â cum arat─â Dianu, fostul ╚Öef al diploma╚Ťiei sovietice era total izolat de restul actorilor importan╚Ťi ai politicii bol╚Öevice, ÔÇ×├«ntr-un col╚Ť separat (...) de unde putea fi v─âzut foarte bine din loja diplomatic─âÔÇŁ, mai men╚Ťiona, la sf├ór╚Öitul notei informative, ministrul rom├ón la Moscova23.

 Acest articol a fost publicat ├«n num─ârul 233 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

historia ro Historia, nr  233, Iunie 2021 jpeg
Cump─âr─â acum!

Foto: Getty Images / Wikimedia Commons

Note:

1 Barbara Keys, ÔÇ×Soviet Sport and Transnational Mass Culture in the 1930sÔÇŁ, ├«n Journal of Contemporary History, vol. 38, nr. 3, Sport and Politics, iulie 2003, p. 414.

2 James Riordan, ÔÇ×The sports policy of the Soviet Union, 1917-1941ÔÇŁ, ├«n Pierre Arnaud, James Riordan (coord.), Sport and International Politics. The impact of fascism and communism on sport, Londra, Routledge, 1998, pp. 67-68.

3 Lucian Boia, Mitologia ╚Ötiin╚Ťific─â a comunismului, Edi╚Ťia a 3-a, Bucure╚Öti, Humanitas, 2011, p. 169-170.

4 David A. Steinberg, ÔÇ×The WorkersÔÇÖ Sport Internationals, 1920-1928ÔÇŁ, ├«n Journal of Contemporary History, vol. 13, nr. 2, aprilie 1978, p. 234.

5 Robert Edelman, Serious Fun. A History of Spectator Sports in the USSR, New York, Oxford University Press, 1993, p. 37. Pentru detalii privind organizarea ╚Öi activitatea Interna╚Ťionalei Ro╚Öii a Sportului, vezi studiul lui Andr├ę Gounot, ÔÇ×Sport or Political Organization? Structures and Characteristics of the Red Sport International, 1921-1937ÔÇŁ, publicat ├«n Journal of Sport History, vol. 28, nr. 1, 2001, pp. 23-39.

6 Barbara Keys, art. cit., p. 418.

7 Robert Edelman, op. cit., p. 38.

8 Constantin Kiri╚Ťescu, Palestrica. O istorie universal─â a culturii fizice. Origini, evolu╚Ťie, concep╚Ťii, metode, probleme, ├«mpliniri, Bucure╚Öti, Editura Uniunii de Cultur─â Fizic─â ╚Öi Sport, 1964, p. 442.

9 Sylvain Dufraisse, ÔÇ×Le champion, incarnation de lÔÇÖhomme nouveau sovi├ętique: une gen├Ęse (1934-1953)ÔÇŁ, ├«n Georges Bensoussan, Paul Dietschy, Caroline Fran├žois, Hubert Strouk (coord.), Sport, corps et soci├ęt├ęs de masse. Le projet d'un homme nouveau, Paris, Armand Colin, 2012, p. 231.

10 I. A. Creacico, Cultura fizică. Bazele culturii fizice sovietice, București, Editura Cultură Fizică și Sport, 1950, ap. 15.

11 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al Rom├óniei (├«n continuare, AMAE), Fond 71/1920-1944, URSS, Probleme culturale, religioase, minorit─â╚Ťi, diverse, vol. 36, 1926-1943, Raportul nr. 1.854 din 19 iulie 1939, Nicolae Dianu c─âtre Grigore Gafencu, ff. 180-182.

12 Ibidem, f. 180.

13 Ibidem.

14 Ibidem, f. 181.

15 Ibidem.

16 Ibidem.

17 Ibidem.

18 Ibidem, ff. 181-182.

19 Ibidem, f. 182.

20 Ibidem.

21 Ibidem.

22 Antoaneta Olteanu, Sovietland. Utopia eșuată, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2019, p. 369.

23 AMAE, Fond 71/1920-1944, URSS, Probleme culturale, religioase, minorit─â╚Ťi, diverse, vol. 36, 1926-1943, Raportul nr. 1.854 din 19 iulie 1939, Nicolae Dianu c─âtre Grigore Gafencu, f. 182.