Intrarea Armatei Române în Timișoara (foto: Muzeul Național al Banatului)

Ziua în care primele unități ale Armatei Române au intrat în Timișoara

La 3 august 1919, primele unități ale Armatei Române au intrat în Timișoara, sub comanda colonelului Virgil Economu, în uralele mulțimii entuziasmate. În prezent, la 3 august se sărbătorește ziua municipiului Timișoara.

În piața din centrul orașului, care de atunci se va numi „Piața Unirii”, armata a fost primită de oficialitățile locale și de reprezentanți ai minorităților. Pentru a pecetlui actul unirii Banatului cu România, au sosit la Timișoara, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu și ministrul Consiliului Dirigent Ștefan Cicio-Pop, scrie Muzeul Național al Banatului, pe pagina de Facebook a instituției.

Străzile orașului erau împodobite de sărbătoare.

Peste ani, rememorând această zi, dr. Aurel Cosma va consemna:

„Într-adevăr nu era decât la 3 August 1919 când orașul Timișoara și-a deschis porțile în fața dorobanților români, care au venit să pună stăpânire veșnică pe acest pământ românesc. Era o zi mare pentru noi. Era praznicul dezrobirii Banatului. Nu se poate cuprinde în cuvinte însuflețirea nemărginită a românilor de aici, care au venit în număr de aproape o sută de mii, ca să întâmpine glorioasa noastră armată”.

Republica Bănățeană

Un aspect mai puțin cunoscut al istoriei românilor l-a constituit scurta existență a Republicii Bănățene, apărută la sfârșitul Primului Război Mondial, în momentul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar.

Republica Bănățeană a fost proclamată la Timișoara, la 31 octombrie 1918. Acest stat și-a încetat existența la 15 noiembrie 1918, odată cu intrarea forțelor armate sârbe în Banat.

La mijlocul lunii noiembrie, în baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă Gărzile naționale (române, germane și maghiare), iar mai târziu preia și administrația civilă.

În 1919, Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia).