VIDEO Coreea de Nord vs  Coreea de Sud, un ┬źfoc┬╗ nestins de mai bine de 60 de ani jpeg

VIDEO Coreea de Nord vs. Coreea de Sud, un ┬źfoc┬╗ nestins de mai bine de 60 de ani

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Mihaela Stoica

├Än 25 iunie se ├«mplinesc 60 de ani de la r─âzboiul dintre cele dou─â Coreei, primul conflict major al R─âzboiului Rece. Tensiunile dintre cele dou─â ┼ú─âri nu par s─â se fi terminat nici ast─âzi, iar izbucnirea unui nou conflict armat ├«ntre ele  pare s─â fie din ce ├«n ce mai aproape.

├Än ultimele luni, at├ót Phenianul, c├ót ┼či Seulul s-au criticat reciproc, motivul principal fiind scufundarea ├«n 26 martie a unei nave sud-coreene ├«n urma c─âreia 46 de marinari ┼či-au pierdut via┼úa.Ancheta interna┼úional─â a ar─âtat, ├«n 20 mai, c─â nord-coreenii au lansat o torpil─â spre nav─â de pe un submarin, ├«ns─â Phenianul a negat orice implicare ┼či a lansat amenin┼ú─âri de r─âzboi la adresa Seulului."Sunt diplomat ┼či nu am arme. Dac─â membrii Consiliului de Securitate vor adopta un document ├«ndreptat ├«mpotriva noastr─â, care s─â ne condamne, eu nu voi face nimic. ├Äns─â for┼úele noastre militare vor lua m─âsurile ce se impun. Dac─â acest Consiliu va trece la ac┼úiune, ├«mi voi pierde slujba. Dar atunci, for┼úele noastre militare vor avea slujba lor ce trebuie f─âcut─â", a afirmat Sin Son Ho, reprezentantul nord-coreean la ONU, ├«n 15 iunie.

Mai cite┼čte:Coreea de Nord, ┼úara lui Kim Jong Il

Anterior, la ├«nceputul lunii iunie, Coreea de Nord a acuzat SUA ┼či Coreea de Sud pentru situa┼úia tensionat─â din Peninsul─â, avertiz├ónd c─â un r─âzboi ar putea izbucni ├«n orice moment."Situa┼úia actual─â din peninsula Coreean─â este at├ót de grav─â ├«nc├ót un r─âzboi ar putea izbucni ├«n orice moment", a declarat Ri Jang Gon, adjunctul reprezentantului permanent al Coreei de Nord la sediul Na┼úiunilor Unite din Geneva.Totodat─â, Phenianul a amenin┼úat c─â va distruge megafoanele sud-coreene reinstalate la frontier─â, folosite ca arm─â psihologic─â. ├Än perioada 1953 ÔÇô 2004, Phenianul a difuzat prin intermediul megafoanelor ┼či panourilor luminoase mar┼čuri ┼či muzic─â patriotic─â ce sl─âveau regimul comunist, ├«n timp de oficialii de la Seul transmiteau discursuri despre democra┼úie ┼či libertate, dar ┼či c├óntece populare. ├Än 10 mai, guvernul sud-coreean a anun┼úat reluarea propagandeiSeulul se mobilizeaz─â ├«n fa┼úa ÔÇ×baloanelorÔÇŁ PhenianuluiLa r├óndul ei, Coreea de Sud, sprijinit─â de SUA ┼či Japonia, a anun┼úat o serie de represalii, inclusiv ├«ntreruperea schimburilor comerciale.Tensiunile dintre cele dou─â ┼ú─âri au c─âp─âtat accente comice s─âpt─âm├óna trecut─â, c├ónd autorit─â┼úile sud-coreene au intrat ├«n alert─â, mobiliz├ónd trupele armate, dup─â ce au confundat mai multe baloane lansate de copii cu o forma┼úie de para┼čuti┼čti nord-coreeni.

image

Originile conflictului:├Ämp─âr┼úirea CoreeiTensiunile dintre cele dou─â ┼ú─âri dateaz─â de mai bine de 60 de ani ┼či deriva ├«n special din modul ├«n care au fost divizate celor dou─â state asiatice.Coreea a f─âcut parte timp de 35 de ani din Japonia imperial─â. ├Än 1945, dup─â capitularea Japoniei, Peninsula Coreea a fost ocupat─â de c─âtre URSS ┼či SUA. Armata Ro┼čie, care pl─ânuia s─â invadeze Mancuria, a ocupat, ├«n vara anului 1945, partea de nord a peninsulei. La r├óndul lor, trupele americane au intrat ├«n partea de jos. Dup─â modelul Germaniei, statul astiatic a fost ├«mp─âr┼úit ├«n dou─â:partea de nord, aflat─â sub influen┼úa sovietic─â, ┼či sudul, aflat sub controlul americanilor. Cei doi mari c├ó┼čtig─âtori ai celui de al Doilea R─âzboi Mondial, URSS ┼či SUA au convenit ├«ns─â c─â divizarea s─â fie una temporar─â, urm├ónd s─â se revin─â la vechile grani┼úe sub conducerea unui guvern na┼úional.Grani┼úa dintre cele dou─â a fost stabilit─â pe paralela de 38 de grade, lucru pe care Stalin l-a acceptat deoarece, chiar dac─â l─âsa dou─â treimi din popula┼úie ├«n sud, plasa sub influen┼úa sovietic─â ┼či chinez─â zona nordic─â mult mai industrializat─â. La r├óndul sau, pre┼čedintele american Harry Truman dorea aceast─â grani┼ú─â fix─â pentru c─â servea intereselor SUA de a r─âm├óne o putere important─â ├«n Pacific.├Än partea de nord, sovietici ├«mpreun─â cu chinezii au instalat un guvern comunist, care s─â serveasc─â intereselor lor, suprim├ónd totodat─â ┼či o serie de revolte ├«mpotriva regimului.Coreea de Nord ┼či Coreea de Sud, dou─â state distincteUnirea celor dou─â p─âr┼úi nu a mai fost ├«ns─â promovat─â de nimeni, ├«n realitate, astfel c─â trei ani mai t├órziu americanii au organizat, ├«n mai 1948, alegeri libere sub tutela ONU. La scurt timp a fost adoptat─â constitu┼úia, iar la 15 august 1948 a fost proclamat─â Republica Coreea (sau Coreea de Sud), aflat─â sub influen┼úa SUA ┼či condus─â de Syngman Rhee.├Än replic─â, sovieticii au proclamat, ├«n 9 septembrie, Republica Popular─â Democrat─â Coreean─â (sau Coreea de Nord), condus─â de un regim comunist ├«n frunte cu Kim Il-Sung.

Mai cite┼čte:Statele Unite avea planuri s─â atace nuclear Coreea de NordCrearea celor dou─â state a tensionat rela┼úiile dintre ele, ├«n contextul ├«n care Coreea de Nord a urm─ârit s─â anexeze sub conducerea sa partea de sud.├Än decembrie, URSS ┼či-a retras trupele din Nord. Ulterior, Truman, care nu vedea Republica Coreea ca fiind de o importan┼ú─â strategic─â, a ordonat retragerea trupelor americane din sud deoarece nu dorea ca SUA s─â fie atrase ├«n iminentul conflict.Declan┼čarea r─âzboiului

image

Retragerea americanilor din Peninsul─â a l─âsat ├«ns─â o armat─â sud-coreean─â slab aprovizionat─â, de numai 16.000 de oameni, ├«n timp ce Phenianul dispunea de mai mult de 150.000 de solda┼úi, ├«narma┼úi cu piese de artilerie ultramoderne, de fabrica┼úie sovietic─â dup─â modele americane.├Än aceste condi┼úii ┼či pe fondul intensific─ârii tensiunilor, Kim Il ÔÇô sung a proclamat, ├«n ianuarie 1950, ÔÇ×anul unific─âriiÔÇŁ, av├ónd drept scop unirea ├«ntregii Coree sub regimul s─âu, trimi┼ú├ónd trupe de-a lungul Paralelei 38. Acesta se baza pe sprijinul lui Stalin care urm─ârea deschiderea unui nou front ├«n Asia de Est, f─âr─â o interven┼úie direct─â. Baz├óndu-se pe afirma┼úia secretarului de stat american Dean Acheson, conform c─âruia ÔÇ×Coreea de Sud nu se afl─â ├«n perimetrul defensiv al SUAÔÇŁ, liderul comunist nord-coreean a declan┼čat atactul asupra sudului la 25 iunie 1950, asigur├óndu-l pe Stalin c─â ÔÇ×atacul va fi unul rapid, iar r─âzboiul va fi c├ó┼čtigat ├«n trei zileÔÇŁ.La ÔÇ×presiuneaÔÇŁ americanilor, Consiliul de Securitate al ONU s-a ├«ntrunit de urgen┼ú─â ┼či a aprobat, ├«n absen┼úa URSS-ului (care ├«n mod surprinz─âtor s-a retras de la discu┼úii pe motiv c─â ÔÇ×ONU ├«nc─â nu a recunoscut China comunist─âÔÇŁ) ┼či a Chinei (era reprezentat─â doar de ambasador), o interven┼úie a Na┼úiunilor Unite ├«n Peninsul─â.

image

Click aici pentru o galerie foto de excep┼úie cu imagini terifiante din r─âzboiul coreeanPre┼čedintele american Harry Truman, care a fost for┼úat s─â se ├«ntoarc─â din concediu din cauza izbucnirii r─âzboiului, a spus:ÔÇ×Dac─â aceast─â ac┼úiune ar fi r─âmas f─âr─â replic─â, ar fi dus la izbucnirea celui de-al Treilea R─âzboi Mondial, a┼ča cum incidente similare (ex. Manciuria ÔÇô 1931, Etiopia ÔÇô 1935-1936 sau Austria ÔÇô 1938) au condus la declan┼čarea celui de-al doilea r─âzboi mondialÔÇŁ.R─âzboiul dintre cele dou─â Coreei, pe scurt-    25 iunie 1950 ÔÇô Coreea de Nord trece Paralela 38 ┼či atac─â Coreea de Sud-    27 iunie ÔÇô Truman a ordonat  trupelor americane s─â ajute, sub egida ONU, la ap─ârarea teritoriului sud-coreean.-    28 iunie ÔÇô armata comunist─â a lui Kim Il ÔÇô sung ocup─â Seulul

-    armata Republicii Coreea, prost echipat─â ┼či inferioar─â din punct de vedere numeric, ┼či cele patru divizii americane au fost ├«mpinse p├ón─â ├«n v├órful Peninsulei Coreene.

-    ├Än toamn─â, generalul american Douglas MacArthur a preluat ofensiva, iar trupele sale, alc─âtuite ├«n special din americani, dar ┼či britanici ┼či turci, au ob┼úinutvictoria de la Inchon (15 septembrie 1950), t─âind liniile de aprovizionare ale nord-coreenilor. Astfel, p├ón─â la sf├ór┼čitul lunii nord-coreeni eliberaser─â Seulul ┼či se retr─âseser─â pe teritoriul propriu.

-    7 octombrie-Adunarea General─â a ONU a adoptat rezolu┼úia prin care ├«mputernicea for┼úele Na┼úiunilor Unite s─â traverseze paralela 38, s─â restabileasc─â ordinea ┼či s─â organizeze alegeri.-    Pentru c─â trupele occidentale nu au ÔÇ×respectatÔÇŁ avertizarea Chinei comuniste conduse de Mao Zedong (care urm─ârea ├«nc─â din var─â s─â intre ├«n conflict), de a nu se apropia de fluviul Yalu (grani┼úa dintre China ┼či Coreea), circa 300.000 de ÔÇ×voluntariÔÇŁ chinezi, condu┼či de generalul Lin Biao au trecut fluviul ├«n 25 noiembrie, efectu├ónd un atac surpriz─â asupra trupelor ONU.-    Inferioare numeric ┼či slab echipate, trupele

image

ONU au ├«nceput s─â bat─â ├«n retragere, iar la ├«nceputul lunii ianuarie 1951 armatele comuniste ale Coreei de Sud ┼či ale Chinei ocupaser─â iar Seulul.-    Dup─â o contraofensiv─â a for┼úelor ONU, ├«n martie, Seulul a revenit din nou sub controlul sud-coreean.-    Aprilie 1951 ÔÇô Pre┼čedintele Truman l-a demis pe generalul MacArthur, care pleda pentru o strategie ferm─â prin care armatele chineze s─â fie ├«nfr├ónte. Generalul cerea, printre altele, un atac diversionist al for┼úelor na┼úionaliste chineze din Taiwan asupra trupelor comuniste ale Beijingului. Truman a luat decizia demniterii deoarece nu vroia s─â fie atras ├«n ÔÇ×conspira┼úia comunist─âÔÇŁ organizat─â de Moscova.-   Iunie 1951 ÔÇô r─âzboiul dintre cele dou─â for┼úe devenise unul de pozi┼úii, iar comuni┼čtii au venit cu propunerea unui armisti┼úiu.-    Negocierile au ├«nceput la 10 iulie la Kaesong, ├«n Coreea ded Nord, iar apoi au fost transferate la Panmunjon (├«n Sud). Negocierile aveau suportul URSS, ├«ns─â au fost extrem de dure.-    Un prim proges ├«n negocieri s-a realizat ├«n noiembrie 1951:s-a convenit linia de armisti┼úiu frontului care pozi┼úiona Coreea de Sud un pic mai ├«ncolo de Paralela 38.-    Au ap─ârut probleme legate de schimbul de prizonieri:foarte mul┼úi dintre cei comuni┼čti nu vroiau s─â se ├«ntoarc─â acas─â.-    Octombrie 1952 ÔÇô ONU s-a retras de la masa negocierilor dup─â ce comuni┼čtii au refuzat oferta final─â de pace, lucru care a  dus la reizbucnirea conflictului armat.-    Stalin moare ├«n 5 martie, lucru care ├«i aduce din nou pe beligerna┼úi la masa tratativelor, ├«n aprilie 1953.-    Negocierile sunt ├«ngreunate de refuzul liderului sud coreean, Singham Rhee, de a accepta un armisti┼úiu cu o Coree divizat─â, dar ┼či de intensificarea luptelor.-    R─âzboiul se va ├«ncheia la 27 iulie 1953 prin semnarea armisti┼úiului de la Panmunjon ├«ntre reprezentan┼úii ONU, cei ai Chinei ┼či cei ai Coreei de Nord. Liderul sud-coreean nu ├«l va semna, fiind nemul┼úumit de men┼úinerea diviz─ârii. -    ├Än anii care au urmat Singham Rhee a ├«ncercat s─â conving─â noua administra┼úie de al Washington, condus─â de Dwight Eisenhower, s─â lanseze o invazie comun─â ├«n Peninsul─â pentru a realiza unificarea.

image

Bilan┼úul r─âzboiului:Circa 3, 7 milioane de mor┼úiPierderile umane ├«n urma r─âzboiului au fost considerabile:1, 5 milioane de nord-coreeni, 1, 3 milioane de sud-coreeni (├«n majoritate civili), 900.000 de chinezi, dar ┼či 34.000 de americani.Frontiera a r─âmas cea convenit─â ├«n 1945 ÔÇô Paralela de 38 de grade ┼či o zon─â demilitarizat─â de circa 4 km. Pentru ca Rhee s─â accepte armisti┼úiul, Statele Unite au ├«ncheiat un acord defensiv cu Coreea de Sud.Dup─â r─âzboi, Phenianul s-a concentrat pe dezvoltarea capacit─â┼úilor sale militare, ajung├ónd s─â in

image

vesteasc─â p├ón─â la 25% din PIB ├«n facilit─â┼úi militare. Totodat─â a desf─â┼čurat o serie de ac┼úiuni de subminare a puterii Seulului, prin infiltrarea de agen┼úi ├«narma┼úi (peste 3.600, numai ├«n perioada 1954 ÔÇô 1992) dar ┼či a dou─â tentative de asasinare a pre┼čedin┼úilor sud-coreeni, Park Chung Hee ┼či Chun Doo Hwan.De┼či economia Nordului a crescut mai repede, ├«n ultimii ani, Coreea de Sud s-a transformat ├«ntr-o putere economic─â. Astfel, ├«n timp ce Sudul este una dintre cele mai informatizate ┼ú─âri din lume, ├«n Coreea de Nord exist─â pu┼úine computere, nu exist─â Internet ├«n afara capitalei Phenian, iar profesorii le predau informatic─â studen┼úilor ar─ât├óndu-le imagini fotocopiate dup─â interfa┼úa computerelor.Pe fondul tensiunilor, c─âs─âtoriile dintre nord-coreeni ┼či cei din sud au fost interzise mult timp.