Vaccin: istoria și controversele de azi jpeg

Vaccin: istoria și controversele de azi

Privind pe lista epidemiilor care au f─âcut milioane de victime din Antichitate ╚Öi p├ón─â azi, al─âturi de cium─â, holer─â, malarie sau alte nume grele apare ╚Öi variola. Aceast─â boal─â extrem de contagioas─â ╚Öi care ducea ├«n multe cazuri la o moarte dureroas─â este ╚Öi prima care a dus la crearea unui remediu, primul vaccin 

├Äntreaga pres─â de pe la noi este atent─â la tot felul de discu╚Ťii iscate ├«n jurul vaccin─ârii. Exist─â o sum─â de personaje, unele chiar persoane publice, care public─â tot felul de informa╚Ťii, care mai de care mai controversate ├«mpotriva vaccin─ârii.

Dincolo de vorbe ╚Öi de campanii pro sau anti-vaccinare sunt destul de simple ÔÇô sunt ├«nregistrate decese de la acele boli ale copil─âriei, pentru care exist─â vaccinuri. De asemenea sunt ├«nregistrate noi cazuri de ├«mboln─âviri cu boli care, ├«n spa╚Ťiul considerat civilizat ÔÇô Europa, America, diverse zone din Asia, Australia etc, au disp─ârut de ceva timp.

Cum au ap─ârut vaccinurile?

Dac─â nu ar fi fost aceast─â nou─â pandemie de COVID-19 a╚Ťi fi fost pu╚Ťin mai indiferen╚Ťi ╚Öi v-a╚Ťi fi g├óndit de ce se aprind at├ót de mult spiritele ├«n jurul acestor vaccinuri.

Vaccinarea este o metod─â de imunizare activ─â, profilactic─â, ├«mpotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin. Vaccinurile sunt preparate biologice, care declan╚Öeaz─â apari╚Ťia r─âspunsului imun la organismele supuse vaccin─ârii. Iat─â cum explica func╚Ťionarea vaccinului un doctor epidemiolog: ÔÇ×...este ca atunci c├ónd apare un criminal ├«n comunitate ╚Öi poli╚Ťia pleac─â pe urmele sale. Dac─â nu are niciun semnalment sau indiciu, fie nu prinde pe nimeni, fie opereaz─â arest─âri gre╚Öite. Dar dac─â poli╚Ťi╚Ötii ar avea o fotografie a criminalului atunci ar fi mai operativi. Asta ofer─â vaccinul sistemului nostru imunitar!ÔÇŁ

Protec╚Ťia imunologic─â se instaleaz─â dup─â un interval de timp variabil de la inoculare (s─âpt─âm├óni, luni), ├«n func╚Ťie de vaccin, ╚Öi este de lung─â durat─â (ani). Vaccinarea ╚Öi termenul de vaccin au fost introduse ├«n medicin─â de medicul generalist englez Edward Jenner, ├«n anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, ├«mpotriva variolei.

image

Imunizare ├«mpotriva variolei, dar ╚Öi a altor boli, se f─âcea ├«nc─â din Antichitate. Oamenii au observat ├«nc─â de atunci c─â unii indivizi f─âceau forme u╚Öoare ale bolii ╚Öi la cel pu╚Ťin unele dintre aceste boli, oamenii au v─âzut c─â dac─â se infesteaz─â cu lichidul din bubele respective exista posibilitatea ca boala s─â nu se manifeste at├ót de putenic. Aceast─â form─â de imunizare antic─â avea o rat─â de mortalitate era destul de mare. Mul╚Ťi nu ╚Ötiau c─â de fapt anumite muta╚Ťii genetice f─âcea ca unii indivizi s─â fac─â forme mai u╚Öoare ale acestor boli. De exemplu cioclii men╚Ťiona╚Ťi ├«n diverse scrieri din vremea ciumei bubonice a lui Vod─â Caragea, care a lovit Bucure╚Ötiul la ├«nceputul secolului al XIX-lea, era ace╚Öti noroco╚Öi.

Revenind la ├«nceputurile vaccinului, Edward Jenner, inventatorul s─âu, a observat pe c├ónd era ucenicul unui chirurg de ┼úar─â, un fenomen interesant - femeile care mulgeau vacile ╚Öi care se ├«mboln─âveau de vaccin─â (variola vacilor, care produce o form─â u┼čoar─â de boal─â la om, limitat─â la o erup┼úie pustuloas─â pe m├óini), nu se mai ├«mboln─âveau ulterior de v─ârsatul negru (variola uman─â).

Jenner cu acest lucru ├«n minte, ├«n luna mai a anului 1796, la o ferm─â din ├«mprejurimi izbucne┼čte o epidemie de vaccin─â (variola vacilor). ┼×i Jenner are ocazia s─â experimenteze un procedeu empiric, asem─ân─âtor cu variolizarea, dar folosind lichid din pustulele unei femei bolnave de variola vacilor. Pe 14 mai 1796, el face dou─â incizii mici ├«n bra┼úul unui b─âie┼úel de 8 ani, James Phipps, peste care aplic─â puroi colectat dintr-o pustul─â a unei femei mulg─âtoare bolnave de variola vacilor. La locul inciziei s-a produs o pustul─â asem─ân─âtoare celei din variol─â, care s-a vindecat ├«n scurt timp. Pentru a verifica eficien┼úa procedurii, ┼čase s─âpt─âm├óni mai t├órziu, pe 1 iulie, Jenner ├«l infecteaz─â deliberat pe acest copil cu variol─â uman─â, dar el nu face boala.

├Äncurajat de acest rezultat, Jenner repet─â experien┼úa pe ├«nc─â 8 copii, inclusiv fiul s─âu, ob┼úin├ónd acela┼či efect. Nu putem spune c─â varianta aleas─â de medicul englez este ... moral─â, dat fiind ├«ncercarea sa pe oameni, dar a╚Öa s-a ob╚Ťinut primul vaccin. Jenner a denumit vaccin substan┼úa folosit─â pentru transmiterea variolei vacilor, dup─â denumirea ├«n limba latin─â a acestei boli (lat. vaccinia, derivat din lat. vacca - vac─â).

El a denumit vaccinare procedeul utilizat pentru protejare ├«mpotriva variolei. Lumea medical─â a fost reticent─â la ├«nceput, dar a sf├ór┼čit prin a accepta metoda de vaccinare ╚Öi aceasta s-a extins rapid ├«n Europa.

Dezvoltarea medicinei ├«n secolul XIX ╚Öi XX a dus la eradicarea a numeroase boli precum TBC, febr─â tifoid─â, rabie,etc. Programele de vaccinare ├«n mas─â au avut un impact considerabil ├«n medicina preventiv─â, contribuind la reducerea num─ârului de cazuri de difterie, tetanos, tuse convulsiv─â, rujeol─â, rubeol─â, oreion ┼či hepatit─â viral─â B ├«n majoritatea ┼ú─ârilor industrializate. De exemplu ultimul caz de variol─â natural─â din lume a fost ├«nregistrat ├«n Somalia la data de 26 octombrie 1977.

Trebuie spus c─â ├«n unele cazuri vaccinurile nu pot oferi imunitate 100% ╚Öi fiind medicamente pot da efecte adverse. Noi ├«n╚Öine suntem un organisme complexe ╚Öi individuale. Aceste medicamente pot da uneori (se raporteaz─â cazuri de 1 la 100.000 sau chiar la alte cifre mai mari) efecte adverse, cu urm─âri tragice. De aici ╚Öi discu╚Ťia cu privire la interesele marilor produc─âtori de medicamente, care ar ├«ncerca s─â scoat─â tot felul de medicamente de care nu ar fi neap─ârat nevoie.

Poate unele dintre boli nu ar fi r─âu s─â le facem, tocmai pentru a c─âli sistemul imunitar, dar de aici ╚Öi p├ón─â la a trata cu indiferen╚Ť─â ani de studii medicale ╚Öi de rezultate 99% ├«n beneficiul nostru, al rasei umane, este o cale lung─â ╚Öi ├«ndr─âznesc s─â cred ... periculoas─â. ├Än prezent putem vedea cum arat─â o pandemie de grip─â, cu un num─âr destul de mic de decese comparativ cu gripa spaniol─â sau cu ciuma, ╚Öi ├«ntr-o epoc─â ├«n care sunt multe facilit─â╚Ťi ├«n materie de igien─â, dezinfectan╚Ťi, medicamente etc. De asemenea r─âm├óne de v─âzut ╚Öi care vor fi efectele pe termen lung...