Unternehmen Greif  Panica și deruta cuprind Armata Americană jpeg

Unternehmen Greif. Panica și deruta cuprind Armata Americană

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Flavius Roait─â

Ofensiva Reich-ului German lansat─â la sf├ór╚Öitul anului 1944 avea ca obiectiv pr─âbu╚Öirea frontului occidental ╚Öi respingerea Alia╚Ťilor p├ón─â spre litoralul normand, determin├óndu-i astfel s─â ├«ncheie un armisti╚Ťiu. Con╚Ötient de status-quo-ul politico-militar ├«n care se afla Reich-ul German, cu diviziile angajate pe patru fronturi, F├╝hrer-ul a hot─âr├ót s─â foloseasc─â ╚Öi metode alternative ├«n lupt─â, ordon├ónd interven╚Ťia SS-Obersturmbannf├╝hrer-ului Otto Skorzeny. Opera┼úiunea condus─â de acesta avea s─â fie una dintre cele mai spectaculoase ac┼úiuni din Al Doilea R─âzboi Mondial.

Pentru organizarea Unternehmen Herbsnebel (Opera╚Ťiunea Cea╚Ťa de toamn─â) s-au concentrat majoritatea resurselor militare disponibile:2.000 tunuri, 1.000 tancuri, aproape un num─âr egal de avioane ╚Öi 250.000 de militari grupa╚Ťi ├«n 28 de divizii . Otto Skorzeny era considerat unul dintre cei mai remarcabili ofi╚Ťeri din Waffen-SS, cunoscut pentru curajul fanatic ╚Öi loialitatea des─âv├ór╚Öit─â, dar ├«n mod particular pentru ac╚Ťiunile de comando pe care le organizase cu succes ├«n ultimul an al r─âzboiului. Notabile au fost ac╚Ťiunea ce a avut ca rezultat eliberarea din prizonierat a conduc─âtorului statului italian Benito Mussolini ├«n septembrie 1943  ╚Öi re╚Ťinerea lui Mikl├│s Horthy pe 15 octombrie 1944 evit├ónd astfel schimbarea de alian╚Ť─â a Ungariei. 

, , Vreau s─â v─â dau o nou─â misiune, poate cea mai important─â din via╚Ťa dumneavoastr─âÔÇÖÔÇÖ

├Än timpul ├«nt├ólnirii din 20 octombrie 1944 de la Rastenburg, F├╝hrer-ul i-a expus celebrului ofi╚Ťer SS ├«n ansamblu planul viitoarei ofensive ╚Öi obiectivul strategic pe care urma s─â ├«l ├«ndeplineasc─â ├«n cadrul Unternehmen Greif, men╚Ťion├ónd, , vreau s─â v─â dau o nou─â misiune, poate cea mai important─â din via╚Ťa dumneavoastr─âÔÇÖÔÇÖ . S-a prev─âzut c─â derularea opera╚Ťiunii urma s─â fie condi╚Ťionat─â de desf─â╚Öurarea ofensivei, ├«naintarea Armatei 6 blindat─â comandat─â de SS-Oberst-Gruppenf├╝hrer-ul Josef Dietrich, reprezent├ónd un factor care ├«nt─ârea reu╚Öita unit─â╚Ťilor comando. 

Planul propus de F├╝hrer urma s─â se concretizeze prin formarea unei structuri din militari care aveau cuno╚Ötiin╚Ťe de limb─â englez─â ╚Öi capacitatea de a se exprima ├«n dialectul american, folosind elemente de jargon specifice militarilor de peste Atlantic. ├Ämbr─âca╚Ťi ├«n uniforme ╚Öi ├«nzestra╚Ťi cu elemente de echipament, armament ╚Öi mijloace mecanizate de produc╚Ťie american─â, ace╚Ötia urmau s─â ac╚Ťioneze ├«n spatele liniilor adverse pentru a securiza anumite obiective ╚Öi a cauza probleme ├«n organizarea intern─â a unit─â╚Ťilor oponente. Scopul principal era capturarea a trei poduri aflate ├«ntre ora╚Öele Li├Ęge ╚Öi Namur care legau malurile r├óului Maas ╚Öi erau vitale pentru asigurarea continuit─â╚Ťii peste acest obstacol natural spre portul Antwerp ╚Öi concomitent blocarea retragerii pentru trupele alia╚Ťilor. Scopul secundar era p─âtrunderea unor subunit─â╚Ťi tip comando ├«n dispozitivul inamic ╚Öi ini╚Ťierea unor ac╚Ťiuni de sabotaj ╚Öi dezinformare care s─â provoace dezordine ╚Öi implicit s─â tergiverseze o reac╚Ťie ferm─â din partea Armatei Americane. ├Äncercarea ├«ndr─âznea╚Ť─â de a profita de naivitatea militarilor americani printr-un act ce denota subtilitatea ╚Öi abilitatea periclitant─â a comandourilor a fost considerat─â un proiect de importan╚Ť─â vital─â, doar un num─âr restr├óns de persoane fiind informate de existen╚Ťa sa. ├Änainte de a se ├«ncheia audien╚Ťa F├╝hrer-ul a ad─âugat, , V─â interzic s─â v─â aventura╚Ťi ├«n liniile du╚Ömane;nu ne putem permite s─â v─â pierdemÔÇśÔÇÖ, ca o expresie ce a subliniat prestigiul ╚Öi aprecierea ofi╚Ťerului SS.  

foto guliver getty images 524248763 jpg jpeg
Tanc ușor american aflat în focul luptei din Ardeni

Tanc ușor american aflat în focul luptei din Ardeni

Recrutarea militarilor germani vorbitori de limb─â englez─â

Stabilirea ini╚Ťial─â a ofensivei pentru ├«nceputul lunii decembrie a relevat primul impediment care trebuia s─â fie dep─â╚Öit prin constituirea unei structuri operative ├«ntr-un interval de timp mai scurt de ╚Öase s─âpt─âm├óni. De asemenea desf─â╚Öurarea unei astfel de opera╚Ťiuni a implicat admiterea ├«n prealabil a articolului 29 din capitolul II denumit, , Despre SpioniÔÇÖÔÇÖ al Conven╚Ťiei de la Haga semnat─â ├«n 1899 ╚Öi completat─â 8 ani mai t├órziu care men╚Ťiona c─â, , O persoan─â poate fi considerat─â spion dac─â, ac╚Ťion├ónd clandestin sau sub un pretext fals, ob╚Ťine sau ├«ncearc─â s─â ob╚Ťin─â informa╚Ťii ├«n regiunea de opera╚Ťii a unui beligerant, cu inten╚Ťia de a le comunica p─âr╚Ťii ostileÔÇÖÔÇÖ . ├Än aceast─â situa╚Ťie prizonierii erau deservi╚Ťi unui pluton de execu╚Ťie.

Pentru formarea Brig─âzii 150 blindat─â SS, Otto Skorzeny a primit garan╚Ťia unui sprijin sporit din partea Generaloberst-ului Alfred Jodl, ├«ns─â dovezile de altruism au fost modeste. Efectivele au fost str├ónse ca rezultat al unui ordin emis de OKW pe 25 octombrie 1944 prin care voluntarii vorbitori de limb─â englez─â erau convoca╚Ťi la garnizoana Friedenthal pentru a deveni membrii ai unei noi entit─â╚Ťi combatante. Baza de formare a noii unit─â╚Ťi a fost caracterizat─â de o mare diversitate, brigada reu╚Öind performan╚Ťa de a reuni militari care proveneau de la cele 4 arme ale Reich-ului:Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine ╚Öi Waffen-SS . Un procent ├«nsemnnat a fost reprezentat de marinari care prin natura ╚Öi misiunile interbelice ale armei lor au putut cunoa╚Öte argoul american chiar ╚Öi ├«n porturile ├«ntinse pe coasta Pacificului. Contrar a╚Ötept─ârilor num─ârul vorbitorilor de limb─â englez─â a fost restr├óns ╚Öi categoriile ├«n care au fost ├«mp─âr╚Ťi╚Ťi ├«n func╚Ťie de aptitudinile lingvistice a relevat decalajele majore existente ├«ntre ei. S-a ├«ncercat reactualizarea competen╚Ťelor ╚Öi completarea no╚Ťiunilor prin trimiterea voluntarilor ├«n unit─â╚Ťile privative de libertate unde se aflau trupe americane precum la Bunchenwald, Kustin ╚Öi Limburg. Organizarea unui curs de limb─â englez─â a fost o alt─â ├«ncercare ce a avut rezultate sporadice, comparativ cu exigen╚Ťele care corespundeau acestei misiuni.  

Echipamentul militar american, o mare problem─â pentru germani

foto guliver getty images 92424822 jpg jpeg
Comandantul armatei 6 blindat─â SS-Oberst-Gruppenf├╝hrer-ul Josef Dietrich

Comandantul armatei 6 blindat─â SS-Oberst-Gruppenf├╝hrer-ul Josef Dietrich

Structura unit─â╚Ťii conceput─â ╚Öi dotarea solicitat─â de Otto Skorzeny s-au dovedit a fi mult prea optimiste pentru posibilit─â╚Ťile reale de ├«nzestrare ale OKW. Efectivul de 3.300 voluntari estimat la ├«nceput a fost cifrat la aproximativ 2.500 ├«n final, ├«ns─â caren╚Ťele au reprezentat problema major─â. Tactica defensiv─â aplicat─â pe frontul de vest ├«n ultimele luni a avut ca rezultat capturarea unui num─âr limitat de mijloace mecanizate, armament ╚Öi uniforme de provenien╚Ť─â american─â. Factorii decizionali superiori aveau convingerea c─â unit─â╚Ťile se vor retrage ├«n dezordine ╚Öi membrii brig─âzii ├«╚Öi vor ├«nsu╚Öi materialele necesare ├«n timpul avans─ârii f─âr─â a ├«nt├ómpina obstacole. Preg─âtirile ├«ncepute la Friedenthal l├óng─â Berlin au fost continuate sub un climat de anonimat la Grafenw├Âhr ├«n N-E-ul Bavariei pentru a nu permite serviciilor de spionaj aliate s─â afle misiunea noii structuri. Dac─â dificult─â╚Ťile impuse de limb─â puteau fi rezolvate prin folosirea sporadic─â a dialogului, doar ├«n cazurile de maxim─â necesitate ╚Öi utilizarea cvasi-permanent─â a gesturilor pentru a comunica, imaginea a reprezentat o problem─â major─â pentru care s-a apelat la solu╚Ťii de compromis. ╚Üinuta unui militar american era compus─â din:jachet─â md.1941, md.1943 sau md. 1944/45, pantaloni md.1937, bocanci md.1943 ╚Öi casca M1. Sprijinul a constat ├«n articole vestimentare necorespunz─âtoare, uniforme de origine britanic─â ╚Öi bluzoane americane pictate cu K.G.(Kriegsgefangener), ini╚Ťialele negre de mari dimensiuni inserate ├«ntr-un triunghi, specifice prizonierilor de r─âzboi. Armamentul portabil reprezentat de:pistolul Colt md.1911, pistol-mitralier─â Thompson md.1928 A1, pu╚Öca Garand M1, carabina semi-automat─â M1, mitraliera grea Browning M2 ╚Öi lansatorul de rachete antitanc M1, , BazookaÔÇÖÔÇÖ a fost procurat ├«n cantit─â╚Ťi modeste acoperind abia jum─âtate din necesarul trupei, restul fiind completat cu arme de fabrica╚Ťie german─â. De asemenea muni╚Ťia a fost distribuit─â foarte economic ╚Öi pentru anumite tipuri de arme precum lansatoarele de grenade aceasta lipsea cu des─âv├ór╚Öire.  

Tehnica grea de lupt─â ╚Öi mijloacele mecanizate distribuite unit─â╚Ťii au eviden╚Ťiat ├«nc─â o dat─â caracterul pauper al modului ├«n care s-a realizat ├«nzestrarea. Calitatea celor dou─â tancuri Sherman a fost at├ót de mediocr─â ├«nc├ót unul s-a defectat ├«n timpul deplas─ârii ├«n localitatea Eitel f─âr─â a exista posibilitatea de a fi recuperat. Unica solu╚Ťie de remediere a acestei situa╚Ťii a fost convertirea a 12 blindate Panzer V astfel ├«nc├ót s─â prezinte elemente de similitudine cu distrug─âtorul de tancuri M10 Wolverine ╚Öi cu tancul greu M26 Pershing . Aspectul armelor s-a schimbat propor╚Ťional cu sudarea pl─âcilor metalice pe turele, ╚Ťevi ╚Öi p─âr╚Ťile laterale, ├«nf─â╚Ťi╚Öarea fiind completat─â prin vopsirea blindajului cu o nuan╚Ť─â ├«nchis─â a culorii verde ╚Öi aplicarea m─ârcilor de identificare. Procedeul a fost repetat ╚Öi ├«n cazul vehiculelor pentru a suplini transportoarele semi╚Öenilate M3 ╚Öi transportoarele blindate M8 Greyhound. ├Äns─â nici procesul de cosmetizare nu oferea asigur─âri certe c─â opera╚Ťiunea nu se va ├«ncheia printr-o deconspirare iminent─â. 

Ofi╚Ťerii germani, ├«ndr─âgosti╚Ťi de jeep-urile americane

Jeep-urile erau autovehiculele emblematice ale Armatei Americane de care Otto Skorzeny spera s─â dispun─â ├«ntr-un num─âr mare pentru transportarea rapid─â ╚Öi c├ót mai pu╚Ťin evident─â a combatan╚Ťilor s─âi. ├Äns─â comandan╚Ťii unit─â╚Ťilor care au reu╚Öit s─â le captureze ├«n ultimele luni, dezvoltaser─â un mare ata╚Öament pentru ma╚Öinile fiabile pe care au refuzat s─â le cedeze conform directive OKW.      

foto guliver getty images 482086323 jpg jpeg
Generalul american George S. Patton portretizat în timpul luptelor din Ardeni

Generalul american George S. Patton portretizat în timpul luptelor din Ardeni

Problematica instructorilor a fost rezolvat─â cu sprijinul etnicilor germani din SUA reveni╚Ťi ├«n patrie spre sf├ór╚Öitul perioadei interbelice ├«nrola╚Ťi ├«n Waffen-SS, dar ╚Öi a voluntarilor britanici grupa╚Ťi ├«n Britisches Freikorps. Instructorii au avut dificila sarcin─â de a-i preg─âti pe membrii brig─âzii ├«n vederea ├«nsu╚Öirii no╚Ťiunilor teoretice ╚Öi abilit─â╚Ťilor practice ale protocolului american, ├«ncerc├ónd s─â dilueze comportamentul cazon caracteristic disciplinei germane.  

Planul operativ al Armatei 6 blindat─â prevedea avansarea elementelor sale pe trei direc╚Ťii de ├«naintare distincte spre podurile Engis, Amay ╚Öi Huy, ├«n baza acestui progres urm├ónd s─â se sincronizeze p─âtrunderea celor trei unit─â╚Ťi comando care le succedau supranumite X, Y ╚Öi Z . Pentru a se evita situa╚Ťiile ├«n care membrii unit─â╚Ťilor germane regulate i-ar fi confundat pe camarazii lor pseudo-americani cu militarii autentici ai armatei inamice a fost stabilit un sistem conven╚Ťional de semne de recunoa╚Ötere. ╚Üinuta membrilor brig─âzii a fost accesorizat─â cu e╚Öarfe de culoare albastr─â sau roz purtate ├«n jurul g├ótului ╚Öi renun╚Ťarea la purtarea c─â╚Ötilor ╚Öi ini╚Ťierea unor semnale luminoase albastre ╚Öi ro╚Öii ├«n momentele ce precedau re├«ntoarcerea ├«n dispozitivul german. Tancurile trebuiau s─â ├«╚Öi pozi╚Ťioneze ╚Ťevile ├«n linie dreapt─â, paralel cu solul ╚Öi pe partea din spate a blindajului s─â fie redat c├óte un triunghi de culoare galben─â, acest semn fiind comun tuturor mijloacelor mecanizate folosite. ├Änainte de ├«nceperea ofensivei s-a decis gruparea militarilor care aveau cele mai avansate competen╚Ťe lingvistice ├«ntr-o companie de comandament, ace╚Ötia av├ónd totodat─â ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ╚Öi dotarea cele mai veritabile. ├Än definitiv brigada SS-Obersturmbannf├╝hrer-ului Otto Skorzeny avea dimensiunea unui regiment pu╚Ťin m─ârit iar caracterul blindat era mai degrab─â o metafor─â, dec├ót expresia unei realit─â╚Ťi .   

Declan╚Öarea opera╚Ťiunii

Lansarea ofensivei la date de 16 decembrie 1944 pe aliniamentul de 113 km cuprins ├«ntre localit─â╚Ťile Monschau aflat─â la N ╚Öi Echternach situat─â la S a permis crearea unor bre╚Öe ├«n sectorul ap─ârat de Armata 1 american─â ╚Öi Grupul 12 armate. ├Äns─â aceste culoare nu au putut fi valorificate printr-o ├«naintare accelerat─â a unit─â╚Ťilor germane datorit─â ambuteiajelor create prin str├óngerea excesiv de compact─â a propriilor trupe. Aglomerarea drumurilor de c─âtre unit─â╚Ťile de infanterie ╚Öi artilerie hipomecanizat─â a cauzat dificult─â╚Ťi majore ├«n manevrarea tancurilor ╚Öi a tunurilor autopropulsate, care au fost nevoite s─â adopte aproape o pozi╚Ťie sta╚Ťionar─â. Kampfgruppe Paiper s-a remarcat ca o excep╚Ťie notabil─â prin str─âpungerea ╚Öi avansarea ├«n direc╚Ťia localit─â╚Ťii Stavelot, reu╚Öind ├«n mai pu╚Ťin de 48 de ore s─â parcurg─â jum─âtate din distan╚Ťa care o desp─âr╚Ťea de r├óul Maas . Cur├ónd ├«ns─â penuria de combustibil ╚Öi distrugerea podurilor care asigurau leg─âturile ├«ntre localit─â╚Ťi a determinat ├«ncetinirea ╚Öi ├«n mod iremediabil stagnarea ofensivei. ├Än contextul unui avans lent aproape generalizat ╚Öi f─âr─â ob╚Ťinerea avantajului strategic reprezentat de ├«n─âl╚Ťimea Haut Venn, factorii decisivi pentru desf─â╚Öurarea optim─â a opera╚Ťiunii Greif erau practic inexisten╚Ťi, motiv ce l-a ├«ndemnat pe Otto Skorzeny s─â solicite aprobarea de a contramanda par╚Ťial ac╚Ťiunea. Realiz├ónd c─â ├«ndeplinirea obiectivului principal nu mai era posibil─â a mizat pe atingerea celui de-al doilea scop trimi╚Ť├ónd ├«n spatele liniilor inamice pu╚Ťin peste 10 comandouri . De╚Öi sub raport tehnic, dar mai ales numeric membrii comandourilor erau total dezavantaja╚Ťi, aceast─â situa╚Ťie a contrastat puternic cu reu╚Öitele fabuloase pe care le-au ob╚Ťinut, rezultatele care au creat o puternic─â impresie asupra comandantului care a fost uimit de consecin╚Ťele acestor ac╚Ťiuni desf─â╚Öurate de grupuri singulare.

foto guliver getty images 76982463 jpg jpeg
Soldaţi germani atacând o linie de comunicaţie terestră din Ardeni

Soldaţi germani atacând o linie de comunicaţie terestră din Ardeni

Comadourile germane produc panică și haos în rândul americanilor

├Än prima zi a ofensivei ├«n ├«ncercarea de a p─âtrunde c├ót mai ad├ónc ├«n dispozitivul inamic un comando a ajuns brusc ├«n fata unei pozi╚Ťii puternic amenajat─â defensiv cu baricade ╚Öi cuiburi de mitralier─â ce era ap─ârat─â de dou─â companii de infanterie din localitatea Poteau. ╚śocul care s-a putut citi pe chipurile pseudo-americanilor a fost transformat prin interven╚Ťia conduc─âtorului din jeep, ├«ntr-o dovad─â care a argumentat replierea lor grabnic─â din fa╚Ťa unor structuri germane mult superioare care ob╚Ťinuser─â controlul asupra teritoriului respectiv. Abilit─â╚Ťile de persuadare ale acestui lupt─âtor l-au convins pe c─âpitanul american de existen╚Ťa unui pericol real ╚Öi iminenta ├«ncercuire care amenin╚Ťa pozi╚Ťia sa. Cuprins de angoas─â acesta a ordonat abandonarea pozi╚Ťiei ╚Öi retragerea urgent─â produc├ónd astfel o bre╚Ö─â ├«n dispozitivul american. Afl├óndu-se la ├«ncheierea coloanei ╚Öoferul german a p─âr─âsit forma╚Ťiunea la momentul potrivit.      

Un alt echipaj dup─â ce a ├«naintat ├«n teritoriul advers s-a oprit ├«n punctul de ├«nt├ólnire al mai multor drumuri unde a sta╚Ťionat p├ón─â la sosirea unui regiment de tancuri. Liderul comandoului l-a informat pe comandantul coloanei blindate c─â drumul pe care ├«l urma era blocat de o unitate german─â, indic├óndu-i un drum alternativ. Tancurile s-au ├«ndreptat spre destina╚Ťia recomandat─â, lipsa lor fiind resim╚Ťit─â ├«n sectorul de front care a╚Ötepta ├«nt─âriri sub presiunea ofensivei germane. ├Änainte de revenirea ├«n liniile proprii membrii comandoului an ├«nl─âturat indicatoarele rutiere ├«nt├ólnite ╚Öi au distrus c─âile de comunica╚Ťii .

Al treilea comando a reu╚Öit s─â ating─â r├óul Maas unde a constatat totala lips─â de precau╚Ťie a adversarului care nu ├«nt─ârise dispozitivul de ap─ârare la poduri. La ├«ntoarcere combatan╚Ťii au legat panglici de culoare ro╚Öie pentru semnalizarea a trei false drumuri minate ce a avut ca rezultat evitarea lor de trupele inamice care au fost obligate s─â se abat─â de la traseul prestabilit ╚Öi s─â parcurg─â distan╚Ťa spre front indirect. Al patrulea comando a identificat un important depozit de armament ╚Öi muni╚Ťii pe care l-a distrus ├«n timpul nop╚Ťii ╚Öi a perturbat temporar sistemul de comunica╚Ťii prin defectarea unui cablu telefonic principal pe care l-a sec╚Ťionat ├«n trei puncte.   

Identitatea corect─â a membrilor unor comandouri a fost stabilit─â ├«n cele mai multe cazuri datorit─â modului aglomerat ├«n care militarii germani erau obi╚Önui╚Ťi s─â se deplaseze grupa╚Ťi c├óte patru ├«ntr-un jeep . Capturarea ╚Öi primirea statutului de prizonier de r─âzboi au fost completate prin identificarea militarilor ca spioni, ├«ns─â aceast─â situa╚Ťie nu a determinat o reac╚Ťie de desolidarizare a membrilor fa╚Ť─â de obiectivul urm─ârit. Gefreiterul Wilhelm Schmidt a fost emit─â╚Ťorul celui mai controversat mesaj care anun╚Ťa c─â SS-Obersturmbannf├╝hrer-ul Otto Skorzeny urma s─â cucereasc─â sediul Comandamentului Suprem al For╚Ťei Expedi╚Ťionare Aliate din Paris ╚Öi s─â ├«l asasineze pe Dwight D. Eisenhower generalul cu cinci stele care de╚Ťinea cea mai ├«nalt─â func╚Ťie de comand─â din tab─âra inamic─â . Reac╚Ťia imediat─â s-a materializat prin instituirea unor m─âsuri sporite de protec╚Ťie pentru generalul american care timp de c├óteva zile aproape a sim╚Ťit condi╚Ťiile unei persoane private de libertate. Pentru a induce ├«n eroare posibilii agresori, ├«n zilele urm─âtoare ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia ├«n public aproape ostentativ o sosie a comandantului. Astfel feedback-ul autorit─â╚Ťilor americane a amplificat renumele lui Otto Skorzeny care a fost considerat, , cel mai periculos om din EuropaÔÇÖÔÇÖ . 

ÔÇ×V├ón─âtoarea de vr─âjitoareÔÇŁ american─â

Realiz├ónd c─â se confrunt─â cu ac╚Ťiuni de sabotaj Poli╚Ťia Militar─â American─â a ├«nceput un proces amplu de identificare a poten╚Ťialilor spioni care s-a transformat ├«ntr-o serie de numeroase abuzuri comise ├«mpotriva propriilor militari. Sentimentul de paranoia a cuprins structurile care aveau rolul de a men╚Ťine ordinea ╚Öi a reprima infrac╚Ťiunile, interven╚Ťia acestora fiind caracterizat─â printr-un mare exces de zel. ├Än respectiva conjunctur─â, dominat─â de sentimentele de team─â ╚Öi ne├«ncredere ╚Öi-au pierdut importan╚Ťa gradele ╚Öi func╚Ťiile de comand─â. To╚Ťi militarii americani care ie╚Öeau ├«n eviden╚Ť─â prin aspectul prea regulamentar al ╚Ťinutei sau prin minore neconcordan╚Ťe uniformologice au devenit poten╚Ťiali spioni. Una dintre m─âsurile de precau╚Ťie adoptat─â s-a concretizat prin elaborarea unui chestionar alc─âtuit din ├«ntreb─âri ce f─âceau referire la cultura ╚Öi societatea americane. R─âspunsurile corecte ar fi urmat s─â stabileasc─â identitatea precis─â a militarilor chestiona╚Ťi, ├«n timp ce afirma╚Ťiile gre╚Öite sau evazive rezultau prin arestarea lor. Dup─â capturarea primilor militari germani postul american de radio din ora╚Öul Callais anun╚Ťa ├«ntr-un mod aproape jubiliar c─â au fost captura╚Ťi peste 250 de spioni ├«mbr─âca╚Ťi ├«n uniforme militare americane, evit├óndu-se astfel o ampl─â ac╚Ťiune de sabotaj. Num─ârul ini╚Ťial, care avea s─â fie majorat exponen╚Ťial ulterior, dep─â╚Öea cu mult efectivul companiei de care dispunea Otto Skorzeny ╚Öi din care angajase ├«n lupt─â pu╚Ťin peste echivalentul unui pluton. Ac╚Ťiunea de capturare a spionilor fictivi amintea de, , v├ón─âtoarea de vr─âjitoareÔÇÖÔÇÖ american─â din secolul al XVIII-lea. 

Au existat numeroase exemple de abuzuri angrenate de susceptibilitate ╚Öi idei fixe, ├«n continuare fiind relatate unele dintre cele mai relevante. ├Än situa╚Ťia mare╚Öalului britanic Bernard Law Montgomery, Poli╚Ťia Militar─â a considerat ca fiind mai veridic zvonul ce anun╚Ťa c─â ├«n spatele frontului a fost infiltrat un spion german care avea o fizionomie asem─ân─âtoare cu cea a ofi╚Ťerului superior. Zadarnice s-au dovedit explica╚Ťiile ╚Öi amenin╚Ť─ârile c─â agresorii s─âi vor fi deservi╚Ťi unui tribunal militar, mare╚Öalul fiind re╚Ťinut timp de mai multe ore .

O alt─â situa╚Ťie hilar─â s-a desf─â╚Öurat ├«n cazul unui c─âpitan care a fost re╚Ťinut dup─â ce s-a observat c─â renun╚Ťase la purtarea bocancilor americani ├«n schimbul unor cizme germane mai confortabile. Aceast─â dorin╚Ť─â de comoditate a echivalat cu o s─âpt─âm├ón─â de arest, timp ├«n care ofi╚Ťerul a fost de mai multe ori brutalizat. Un alt caz jenant i-a avut ca principali subiec╚Ťi pe al╚Ťi doi ofi╚Ťeri, ambii av├ónd gradul de locotenent, recent sosi╚Ťi ├«n apropierea frontului care au fost invita╚Ťi de comandantul unei unit─â╚Ťi s─â cineze al─âturi de el, oferindu-le obi╚Önuitele ra╚Ťii de hran─â reprezentate de conserve. Pentru a╚Ö demonstra recuno╚Ötin╚Ť─â fa╚Ť─â de gestul altruist, cei doi au apreciat pozitiv masa copioas─â de care s-au bucurat. Aceast─â reac╚Ťie nea╚Öteptat─â a alimentat temerea comandantului c─â cei doi comeseni erau ├«n realitate spioni germani.

├Än climatul dominat de confuzie ╚Öi ne├«ncredere pe data de 2 ianuarie 1945 militarii americani din Divizia 6 blindat─â au atacat o pozi╚Ťie de╚Ťinut─â de membrii Diviziei 35 infanterie ├«n apropiere de Bastogne, ac╚Ťiune ce s-a ├«ncheiat cu doi mor╚Ťi ╚Öi un num─âr mai mare de r─âni╚Ťi. Din nefericire acesta nu a fost singurul caz ├«n care membri ai Armatei Americane au fost uci╚Öi de proprii colegi.  

E╚Öecul opera╚Ťiunii Greif

Membrii comandourilor care au avut ne╚Öansa de a fi captura╚Ťi s-au reg─âsit ├«n scurt timp ├«n fa╚Ťa unor complete de judecat─â care le-au pronun╚Ťat sentin╚Ťa capital─â. Descoperi╚Ťi pe 17 decembrie la Aywaille, Wilhelm Schmidt al─âturi de Gunter Billing ╚Öi Manfred Pernass au fost judeca╚Ťi pe 21 decembrie ╚Öi omor├ó╚Ťi prin ├«mpu╚Öcare dou─â zile mai t├órziu la Henri-Chapelle . ├Än acest loc au mai c─âzut sub gloan╚Ťe pe 26, respectiv pe 30 decembrie al╚Ťi 10 combatan╚Ťi care au primit sentin╚Ťa capital─â, ultimii membrii ai comandourilor SS fiind executa╚Ťi la Huy pe 13 ianuarie 1945.

Impedimentele care nu au permis angajarea ├«n lupt─â a Brig─âzii 150 blindate SS nu a cauzat resemnarea comandantului. Pentru a contribui la efortul de r─âzboi al marii unit─â╚Ťi de care apar╚Ťinea, acesta a solicitat s─â ├«i fie desemnat un obiectiv adecvat pentru capacitatea operativ─â a structurii sale. Prin amplasamentul s─âu ora╚Öul Malmedy reprezenta un important centru unde se intersectau mai multe c─âi de comunica╚Ťii terestre, care o dat─â cucerit ar fi permis consolidarea acestui sector de front. Lansat la 21 decembrie din direc╚Ťia satului Engelsdorf, atacul nu s-a concretizat prin cucerirea localit─â╚Ťii datorit─â unui sprijin neadecvat cu piese de artilerie. ├Äncerc─ârile repetate ale infanteriei de a crea o bres─â cu sprijinul pu╚Ťinelor tancuri avute ├«n dotare au fost z─âd─ârnicite, tunurile americane determin├ónd replierea. ├Än seara de 21 decembrie c├ónd revenea de la statutul-major al diviziei spre unitatea sa, Otto Skorzeny a fost r─ânit de explozia mai multor obuze. Schijele au deschis o ran─â la nivelul fe╚Ťei care cur├ónd s-a infectat, ├«ns─â ofi╚Ťerul ├«n urma unui tratament improvizat a avut for╚Ťa de a relua comanda unit─â╚Ťii sale.  

Dup─â o ├«naintare h─âr╚Ťuit─â ├«n interiorul triunghiului m─ârginit de localit─â╚Ťile Stavelot, Stoumont ╚Öi Trois-Ponts, ultimele elemente ale Kampfgruppe Peiper au fost constr├ónse s─â str─âpung─â ├«ncercuirea spre est pentru a se al─âtura camarazilor. Penuria de combustibil, muni╚Ťia distribuit─â pauper ╚Öi suportul aerian limitat la care s-au ad─âugat o eficient─â mobilizare a trupelor terestre adverse sus╚Ťinute de o puternic─â avia╚Ťie a determinat ├«ncetarea ofensivei din Ardeni ╚Öi replierea succesiv─â spre grani╚Ťele Reich-ului la sf├ór╚Öitul lunii ianuarie 1945 .       

Opera╚Ťiunea Greif a ├«ndeplinit condi╚Ťiile ce caracterizeaz─â un proces de intoxicare cu informa╚Ťii prin diseminarea unor date false, av├ónd scopul de a induce ├«n eroare adversarul. Intoxicarea mai poate fi definit─â ca un proces comunica╚Ťional prin care partea oponent─â este informat─â eronat ╚Öi ├«n mod deliberat cu scopul de a determina reac╚Ťii ╚Öi atitudini care s─â ├«i aduc─â prejudicii, ├«n total─â opozi╚Ťie cu avantajele care sunt urm─ârite de ini╚Ťiatorul acestei ac╚Ťiuni . Se poate afirma la nivel metaforic c─â numele Greif reflect─â metamorfoza combatan╚Ťilor implica╚Ťi ├«n ac╚Ťiune care au ├«mbr─âcat uniforme americane, f─âc├óndu-se astfel aluzie la animalul fantastic care ├«ntruchipa simbioza ├«ntre cele dou─â animale de prad─â:leul ╚Öi vulturul. A fost demonstrat─â puterea ce poate fi de╚Ťinut─â de o ac╚Ťiune de intoxicare ╚Öi modul ├«n care, folosit─â ca arm─â poate dovedi o eficien╚Ť─â mai sporit─â dec├ót cea a unei  structuri militare de mari dimensiuni.