Traian Vuia. Aeroplanul n-a fost o himeră!

În anii de început ai zborului mecanic al aviaţiei, în fruntea cutezătorilor care prin realizările lor au deschis era aeronauticii s-au găsit mulţi români, circa 40 de inventatori în acest domeniu au fost descoperiţi de noi pe parcursul studierii în arhivele militare şi civile timp de peste patru decenii. În fruntea lor s-a situat genialul savant şi inventator Traian Vuia (1872-1950).

Plecat în Franţa, în iulie 1902, pentru a-şi pune ideile în practică, Vuia a înaintat Academiei de Ştiinţe din Paris memoriul intitulat „Proiect de aeroplan-automobil”, în care demonstra ştiinţific pe bază de calcule, posibilitatea realizării zborului mecanic cu ajutorul unei maşini mai grele decât aerul şi care dispunea de tren de aterizare. Memoriul a fos clasat, întrucât savanţii francezi credeau că „realizarea şi rezolvarea zborului mecanic cu un aparat mai greu decât aerul este o himeră”.

Aceasta a fost rezoluţia pusă pe proiectul prezentat de românul Traian Vuia. Încrezător în capacitatea sa creatoare, savantul român nu s-a lăsat intimidat, brevetându-şi invenţia (brevet nr. 332106) la 17 august 1903, la Oficiul Naţional al Proprietăţii Industriale din Franţa, document publicat oficial la 16 octombrie 1903. În acelaşi an, Vuia şi-a brevetat invenţia ( cu nr. 11181) şi în Anglia sub titlul: „Aeroplan – automobil”.

Din lipsă de bani, şi-a amânat construirea avionului. Ulterior, sprijinit financiar de către prietenii săi din Lugoj, în ziua de 18 martie 1906, pe un teren militar aflat la Montesson (28 km de Paris), şi-a încercat în zbor aeroplanul. După ce a rulat 50 de metri, avionul „Vuia nr.1” s-a desprins de pământ şi a zburat spre uimirea şi admiraţia celor prezenţi.0

Vuia a demonstrat lumii că zborul mecanic era posibil, marcând o nouă eră în aeronautică. Realizase un zbor complet cu mijloacele proprii de bord: a pornit motorul, a rulat şi s-a înălţat în aer, apoi a aterizat. Toate calculele inventatorului se dovediseră corecte, iar îndoielile Academiei de Ştiinţe din Paris au fost spulberate.

Reuşita zborului din 18 martie 1906 a făcut ca ecoul evenimentului să traverseze Europa şi SUA. În enciclopedia The American Heritage History of Flight se arată clar faptul că aparatul de zbor inventat de Vuia a fost „un aeroplan profetic”. Creaţia lui Traian Vuia reprezintă o verigă esenţială dintr-un lanţ de evenimente fără de care istoria aeronauticii mondiale n-ar avea continuitate.

Inventatorul român şi-a modificat aparatul devenit „Vuia nr. 1 bis”, construind cel de-al doilea aparat de zbor, brevetat în Belgia. Un lucru necunoscut de către specialişti constă în faptul că savantul român a proiectat, între august-decembrie 1907, avionul „Vuia nr. 3”, mult îmbunătăţit ca performanţă faţă de celelalte aparate realizate de către acesta. Între anii 1918-1922, a proiectat şi realizat câteva elicoptere.

Prin creaţia sa, inginerul Traian Vuia (şi-a luat diploma de inginer mecanic în 1908 la Paris) a fost un deschizător de drum în dezvoltarea aeronauticii, opera lui ştiinţifică şi tehnică în domeniul aeronauticii fiind recunoscută pe plan internaţional. În anul 2006, UNESCO a sărbătorit un secol de la zborul aeroplanului „Vuia nr.1”.

Acest text este un fragment din articolul „Aviația, am fost și noi acolo de la începuturi!”, publicat în revista Historia Special nr. 26, disponibilă în format digital pe paydemic.com.