Teoriile rasiale ├«n secolul XIX: apogeul rasismului ÔÇ×iluminatÔÇŁ jpeg

Teoriile rasiale ├«n secolul XIX: apogeul rasismului ÔÇ×iluminatÔÇŁ

Cum se explic─â diversitatea rasial─â a oamenilor ╚Öi diferen╚Ťele dintre popula╚Ťii? Una dintre primele ipoteze biologice ├«n aceast─â privin╚Ť─â sus╚Ťinea c─â omenirea ar avea origine poligenic─â; adic─â ar fi existat, din start, mai multe variet─â╚Ťi de Homo sapiens, ├«n opozi╚Ťie cu ideea despre monogenismul speciei umane. Poligenismul afirm─â c─â rasele umane au origini independente unele de altele, ele provenind din tulpini evolutive paralele ╚Öi c─â au existat de la ├«nceputuri diferen╚Ťe biologice ├«ntre oameni (de constitu╚Ťie, de intelect, de aptitudini), induc├óndu-se astfel ideea c─â ar fi justificat─â ╚Öi apari╚Ťia unor discrimin─âri interrasiale ╚Öi interetnice.

De exemplu, naturalistul francez Julien-Joseph Virey, un ÔÇ×poligenist minimalistÔÇŁ, men╚Ťiona ├«n 1801, ├«n Istoria natural─â a omului, c─â exist─â dou─â specii umane ÔÇô cea ÔÇ×alb─âÔÇŁ ╚Öi cea ÔÇ×neagr─âÔÇŁ. Adep╚Ťii monogenismului erau de p─ârere c─â specia Homo sapiens are aceea╚Öi tulpin─â evolutiv─â ini╚Ťial─â, diferen╚Ťele rasiale fiind nesemnificative, condi╚Ťionate de factorii ecologici. Dar ╚Öi ├«n r├óndul adep╚Ťilor monogenismului au existat savan╚Ťi care sus╚Ťineau c─â rasele pot fi structurate ierarhic, ├«n func╚Ťie de arhaicitatea apari╚Ťiei lor. Disputele ╚Ötiin╚Ťifice privind originea poligenist─â sau monogenist─â a omului, precum ╚Öi acelea privind ierarhizarea raselor dateaz─â ├«nc─â din perioada antic─â, ├«ns─â discu╚Ťiile au devenit de substan╚Ť─â abia c─âtre mijlocul secolului XIX, c├ónd cercet─ârile asupra caracterelor rasiale luaser─â amploare.

Trebuie remarcat rolul hot─âr├ótor al paradigmei evolu╚Ťioniste ├«n explicarea originii umane, deoarece ea a ├«ncurajat elaborarea unor metodologii ╚Ötiin╚Ťifice foarte progresiste pentru acea epoc─â. Zoologii au remarcat c─â ├«ntre oameni ╚Öi maimu╚Ťele antropoide (gorile, cimpanzei, urangutani, giboni) exist─â o asem─ânare anatomic─â izbitoare, fapt care i-a determinat pe unii savan╚Ťi s─â deduc─â ├«nrudirea evolutiv─â a oamenilor ╚Öi primatelor (vezi imaginea de mai jos). Se pare c─â savantul francez Jean-Baptiste Lamarck a fost primul care a enun╚Ťat ideea provenirii oamenilor din maimu╚Ťe; doar c─â negrii, conform lui, ar fi o ras─â intermediar─â, care a precedat apari╚Ťia oamenilor albi. 

Apropo, Charles Darwin, fondatorul evolu╚Ťionismului, nu a vorbit despre originea oamenilor din maimu╚Ťe, cum i se atribuie deseori ├«n mod gre╚Öit, ci a presupus c─â oamenii descind dintr-un str─âmo╚Ö comun sau ├«nrudit cu maimu╚Ťele din zilele noastre, acel str─âmo╚Ö av├ónd ulterior o evolu╚Ťie separat─â de cea a maimu╚Ťelor, care a culminat cu apari╚Ťia omului. Ideea evolu╚Ťionist─â a originii umane nu a fost ├«mp─ârt─â╚Öit─â de to╚Ťi savan╚Ťii din secolul XIX, ├«ns─â ea a stimulat puternic cercet─ârile ╚Öi polemicile cu privire la formarea raselor, fiecare cercet─âtor important ├«ncerc├ónd s─â vin─â cu o teorie personal─â ╚Öi c├ót mai argumentat─â ├«n acest domeniu.   

Compara╚Ťie dintre scheletul uman ╚Öi cel de goril─â; asem─ânarea anatomic─â i-a determinat pe savan╚Ťi s─â deduc─â ├«nrudirea evolutiv─â a oamenilor ╚Öi a primatelor

schelet jpg jpeg

Savantul francez, zoologul Georges Cuvier, era interesat de caracterele care deosebeau rasele umane. ├Äntr-o lucrare din 1818, el identificase trei rase: europeoid─â, mongoloid─â ╚Öi negroid─â (numit─â ╚Öi etiopian─â). ├Än opinia lui Cuvier, rasa europeoid─â ├«╚Öi tr─âgea originea din Adam ╚Öi Eva, prin urmare era cea mai des─âv├ór╚Öit─â, mai ├«ntreprinz─âtoare ╚Öi mai civilizat─â; negroizii, care se formaser─â prin izolare de albi, reprezentau ÔÇ×cea mai degradat─â ras─â uman─â, ale c─ârei forme sunt mai cur├ónd apropiate de animalele inferioare ╚Öi al c─âror intelect nu s-a ridicat ├«nc─â la nivelul instituirii vreunei forme de guvernare ╚Öi nici m─âcar nu prezint─â vreo aparent─â capacitate de sistematizare a cuno╚Ötin╚ŤelorÔÇŁ. Cuvier a continuat, a╚Öadar, o tez─â existent─â ├«naintea lui, care ├«ncerca s─â explice apari╚Ťia negrilor prin subdezvoltarea unei vi╚Ťe umane adamice, ini╚Ťial albe. Era o abordare nu doar v─âdit rasist─â, ci ╚Öi ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â ilogic─â, f─âr─â vreun suport ╚Ötiin╚Ťific c├ót de c├ót valid, ceea ce dovede╚Öte o dat─â ├«n plus c─â prin paradigma biblic─â nu e posibil de l─âmurit fenomenul form─ârii raselor.

├Än acele vremuri devenise extrem de popular─â craniometria, o disciplin─â ╚Ötiin╚Ťific─â axat─â pe m─âsurarea craniilor la indivizii din diferite rase ╚Öi etnii. Louis-Jean-Marie Daubenton, naturalist francez, ╚Öi Petrus Camper, anatomist olandez, au fost, ├«nc─â ├«n secolul XVIII, pionierii acestei discipline. Camper a propus conceptul de ÔÇ×unghi facialÔÇŁ, care ├«nsemna calcularea arhitecturii craniene folosind dou─â linii imaginare: una care pleca de la nar─â c─âtre ureche ╚Öi alta care pleca de la maxilar c─âtre frunte. Camper calculase unghiul facial al statuilor din perioada greco-roman─â, stabilind c─â acest unghi are 100┬░-95┬░, aceasta fiind, ├«n opinia sa, m─âsura maximei frumuse╚Ťi. Acelea╚Öi calcule ar─âtau c─â europenii aveau un unghi facial de 80┬░, orientalii ÔÇô de 70┬░, negrii ÔÇô de 60┬░, ├«n timp ce urangutanii aveau un unghi de aproximativ 42-58┬░. 

Anatomistul suedez Anders Retzius, un poligenist, a propus conceptul de ÔÇ×index cefalicÔÇŁ, conform c─âruia exist─â trei categorii de cranii: dolicocefale (din greac─â, ╬┤╬┐╬╗╬╣¤ç¤î¤é ÔÇô lungi ╚Öi fine), c├ónd l─â╚Ťimea craniului constituie circa 75% din lungimea craniului; brahicefale (╬▓¤ü╬▒¤ç¤Ź¤é ÔÇô scurte ╚Öi late), c├ónd l─â╚Ťimea craniului constituie peste 80% din lungimea craniului; mezocefale (╬╝╬ş¤â╬┐¤é ÔÇô intermediare ca lungime ╚Öi l─â╚Ťime), c├ónd l─â╚Ťimea craniului variaz─â ├«ntre 75% ╚Öi 80% din lungimea craniului. Pornind de la aceast─â clasificare cranian─â, antropologul francez Georges Vacher de Lapouge a ierarhizat ├«ntreaga umanitate ├«n trei tipuri rasiale mari: arienii dolicocefali, brahicefalii mediocri ╚Öi mezocefalii intermediari. 

Cranii umane de diferit─â form─â, principalele tipuri, privite de sus. ├Än ordinea prezent─ârii: dolicocefal (alungit), mezocefal (mediu sau intermediar), brahicefal (lat) 

cranii jpg jpeg

├Än 1839, naturalistul american Samuel Morton publicase lucrarea Crania Americana, ├«n care a prezentat sute de desene cu cranii de amerindieni, ce urmau s─â demonstreze inferioritatea acestora. Morton a adunat o colec╚Ťie de peste o mie de cranii de diferit─â provenien╚Ť─â din toate regiunile lumii, a remarcat diversitatea lor ╚Öi credea c─â au existat un ╚Öir de crea╚Ťii biblice, pentru fiecare ras─â uman─â ├«n parte. Conform opiniei lui, fiecare ras─â ar avea o capacitate cranian─â diferit─â: europenii au un volum cranian superior (├«n medie 1 426 cm3), africanii ÔÇô un volum cranian inferior (├«n medie 1 278 cm3), iar celelalte grupuri rasiale se afl─â ├«n pozi╚Ťii de mijloc.

Dintre europeni, ÔÇ×familia teutonic─âÔÇŁ, format─â din germani ╚Öi anglo-saxoni, se impunea ca av├ónd cea mai mare capacitate cranian─â ├«n m─âsur─ârile lui Morton; dup─â deduc╚Ťiile acelui cercet─âtor, capacitatea cranian─â coreleaz─â cu aptitudinile intelectuale ale unui grup rasial. Ideile sale au fost foarte populare ├«n Statele Unite ╚Öi Europa ╚Öi au alimentat ├«n mod considerabil teoriile rasiste din deceniile care au urmat.

C├ónd a murit, ├«n 1851, revista Charleston Medical Journal a scris un omagiu ├«n cinstea lui Morton ╚Öi i-a apreciat efortul de a-i plasa pe negri ÔÇ×pe adev─ârata lor pozi╚Ťie de ras─â inferioar─âÔÇŁ. ├Än a doua jum─âtate a secolului XX, cercet─ârile lui Morton au fost supuse unor critici zdrobitoare, mai ales din partea paleontologului american Stephen Jay Gould, ├«ns─â, lucru curios, Morton a fost ulterior reabilitat de un studiu mai aprofundat, din 2011, care a constatat c─â m─âsur─ârile pe care le f─âcuse acesta asupra craniilor au fost efectuate obiectiv din punct de vedere ╚Ötiin╚Ťific [Lewis et al., 2011]; prin urmare, ├«ntre craniile diferitelor popula╚Ťii ├«ntr-adev─âr exist─â anumite deosebiri, ├«ns─â aceste deosebiri nu sus╚Ťin ╚Öi concluziile cu tent─â rasist─â ale acestuia.   

├Än 1850, biologul Louis Agassiz, de la Harvard, a publicat un articol ├«n care sprijinea tezele poligeni╚Ötilor, sus╚Ťin├ónd c─â de╚Öi omul reprezint─â o specie ├«n sine, totu╚Öi diferitele rase au fost create separat, ocup├ónd pozi╚Ťii diferite pe scara naturii. Ceva mai t├órziu, evolu╚Ťionistul american Lewis Morgan propune o etapizare a istoriei umanit─â╚Ťii ├«n trei stadii: s─âlb─âticia, barbaria ╚Öi civiliza╚Ťia. Concluzia era c─â popula╚Ťiile aborigene subdezvoltate prezentau exemple vii ale primelor dou─â stadii ale umanit─â╚Ťii, deci erau v─âdit inferioare ╚Öi deosebite de popula╚Ťiile civilizate.

Fiziologul ╚Öi pictorul german Carl Gustav Carus, care a produs lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi filosofice la mijlocul secolului XIX, considera c─â oamenii constituie un regn separat, deosebit de restul animalelor; ├«ns─â ├«n cadrul acestui regn exist─â diferen╚Ťe notabile. Exist─â ÔÇ×oameni ai zileiÔÇŁ (europenii, hindu╚Öii), ÔÇ×oameni ai nop╚ŤiiÔÇŁ (etiopienii, sud-africanii, papua╚Öii, australienii), ÔÇ×oameni ai r─âs─ârituluiÔÇŁ (asiaticii, chinezii, malaezii) ╚Öi ÔÇ×oameni ai asfin╚ŤituluiÔÇŁ (amerindienii). ├Än opinia lui Carus, ÔÇ×oamenii zileiÔÇŁ sunt mai ap╚Ťi s─â aprecieze frumuse╚Ťea ╚Öi adev─ârul acestei lumi. La acea vreme rasismul ÔÇ×iluminatÔÇŁ era ├«n apogeul s─âu. (va urma)

Fragment din cartea ÔÇ×Mozaicul Uman. Evolu╚Ťia Omului ╚Öi Originea RaselorÔÇŁ, de Dorian Furtun─â, doctor ├«n biologie, etolog. Cartea poate fi g─âsit─â AICI.

Foto sus: Ilustra╚Ťie din lucrarea ÔÇ×Crania AmericanaÔÇŁ a lui Samuel Morton

Cite╚Öte ╚Öi: 

De ce oamenii sunt diferi╚Ťi? O istorie a primelor ipoteze naive

Primele clasific─âri rasiale: apari╚Ťia ÔÇ×albilorÔÇŁ ╚Öi formarea ÔÇ×negrilorÔÇŁ

Competi╚Ťia de ÔÇ×m─ârimiÔÇŁ dintre europeni ╚Öi americani: Cum a fost afectat─â ╚Ötiin╚Ťa de modul rasist de a vedea lumea