S S I  în timpul celui de al Doilea Război Mondial jpeg

S.S.I. în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Tiberiu T─ânase

├Än perioada premerg─âtoare ╚Öi ├«n cea imediat urm─âtoare izbucnirii celui de-al doilea r─âzboi mondial, teritoriul rom├ónesc a devenit zon─â de maxim─â importan╚Ť─â pentru interesele germane, franceze, engleze ╚Öi sovietice. ├Äntruc├ót obiectivul strategic al rom├ónilor era refacerea tuturor grani╚Ťelor ╚Ť─ârii, s-a declan╚Öat o laborioas─â activitate de creare ╚Öi reformare a acelor institu╚Ťii care puteau fi de folos ├«n acest scop.

Rom├ónia a ├«ncercat s─â-╚Öi p─âstreze fiin╚Ťa na╚Ťional─â, tradi╚Ťiile statale ╚Öi etno-culturale ╚Öi s─â recupereze ceea ce se mai putea din ce-i fusese luat prin for╚Ť─â ╚Öi dictat ├«n vara anului 1940. ├Än aceste circumstan╚Ťe p─âstrarea st─ârii de neutralitate fa╚Ť─â de p─âr╚Ťile angajate ├«n r─âzboiul care fusese declan╚Öat ├«n septembrie 1939 (prin agresiunea Germaniei na╚Ťional-socialiste ╚Öi a Rusiei sovietice asupra Poloniei) devenise imposibil─â, iar alian╚Ťa de conjunctur─â cu cel mai puternic se impunea drept unica solu╚Ťie.

Transformarea Serviciului Secret ├«n Serviciul Special de Informa╚Ťii

Al─âturi de reorganizarea, ├«nzestrarea ╚Öi instruirea armatei, modificarea planurilor de campanie, reorientarea politicii externe a statului, elaborarea unor decrete-legi care s─â pun─â ├«n concordan╚Ť─â realit─â╚Ťile societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti cu esen╚Ťa puterii ╚Öi posibilit─â╚Ťile realiz─ârii aspira╚Ťiilor na╚Ťionale, suflul reformator de adaptare la noile realit─â╚Ťi nu putea evita serviciile secrete de informa╚Ťii. Modernizarea structural─â ╚Öi doctrinar─â, adaptarea la noua conjunctur─â ╚Öi apoi la condi╚Ťiile de campanie ╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, sporirea eficien╚Ťei activit─â╚Ťii serviciilor de informa╚Ťii au necesitat ├«ns─â timp, dar ╚Öi o confruntare dur─â cu evenimentele interne ╚Öi externe care se derulau cu rapiditate ╚Öi ├«n direc╚Ťii nu ├«ntotdeauna convenabile sau previzibile.

General Ion Antonescu, conduc─âtor al statului1, avea nevoie de un instrument puternic ╚Öi eficient care s─â-l ╚Ťin─â la curent cu evolu╚Ťia ╚Öi perspectivele raporturilor diplomatice ╚Öi ale opera╚Ťiilor militare. Acest instrument nu putea fi dec├ót Serviciul de Informa╚Ťii al armatei care, la acea dat─â, era destul de sl─âbit, ├«n urma evenimentelor din 3-6 septembrie 1940, ce duseser─â la pr─âbu╚Öirea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea ╚Öi la preluarea puterii de c─âtre generalul Ion Antonescu. Ca urmare, serviciul trebuia supus unui amplu proces de reform─â structural─â care s─â-i sporeasc─â eficien╚Ťa la nivelul de exigen╚Ť─â cerut de ├«naltul comandament.

La 9 octombrie 1939, s-a publicat ├«n Monitorul Oficial Decretul-lege pentru organizarea ╚Öi func╚Ťionarea Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, ├«n care, pentru prima dat─â, ap─ârea titulatura de Serviciu Special de Informa╚Ťii (SSI)2, care nu a fost ├«ns─â folosit─â ├«n timpul lui Moruzov (6 septembrie 1940), impun├óndu- se abia dup─â preluarea, ├«n noiembrie 1940, de c─âtre Eugen Cristescu a conducerii sale.

Decretul prevedea c─â Serviciul Special de Informa╚Ťii va fi subordonat direct Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, ╚Öeful Serviciului va avea gradul de director general, iar personalul nu va face parte din corpul func╚Ťionarilor publici3.

Prima reorganizare a SSI (noiembrie 1940)

Una din primele m─âsuri organizatorice ├«ntreprinse de generalul Ion Antonescu, dup─â numirea ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri, a constat ├«n emiterea, pe 8 septembrie 1940, a Decretului-lege nr. 3083, prin care a transferat Serviciul Special de Informa╚Ťii4 din subordinea ministrului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale ├«n ÔÇ×subordinea direct─â a Conducerii Statului Rom├ónÔÇŁ. Bugetar (financiar) ╚Öi administrativ, Serviciul depindea, ├«n continuare, de Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, prin Secretariatul general. S-a prev─âzut, de asemenea, posibilitatea colabor─ârii Serviciului Special de Informa╚Ťii, cu Marele Stat Major, precum ╚Öi cu celelalte ministere.

Aceste m─âsuri demonstrau importan╚Ťa ╚Öi urgen╚Ťa pe care generalul Ion Antonescu, ├«n calitate de conduc─âtor al statului, le-a pus ├«n organizarea unei astfel de institu╚Ťii fundamentale. Prin acest Decret-lege s-au pus bazele SSI ╚Öi a ├«nceput o nou─â etap─â ├«n istoria ╚Öi tradi╚Ťia informativ─â din Rom├ónia.

Noul serviciu de informa╚Ťii se ├«nfiin╚Ťa pe l├óng─â Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri ╚Öi se subordona direct conduc─âtorului statului, iar, ca ├«nzestr─âri bugetare, logistice ╚Öi administrative depindea de Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale ╚Öi Secretariatul General. ├Än domeniul culegerii, verific─ârii ╚Öi valorific─ârii informa╚Ťiilor ce interesau factorii de decizie politico-militar─â, art. 2 al Decretului-lege nr. 3083 stipula c─â ÔÇ×SSI conlucreaz─â cu celelalte ministere ╚Öi cu Marele Stat Major al armateiÔÇŁ.

Dup─â cum comenta Eugen Cristescu: ÔÇ×textul fiind destul de larg, pentru interpretarea lui trebuie s─â ne referim la inten╚Ťiile legiuitorului [Ion Antonescu], care a voit ca el s─â fie ╚Öeful superior al acestui serviciu ce urma s─â ac╚Ťioneze numai conform ordinelor ╚Öi directivelor saleÔÇŁ. Aceea╚Öi reglementare juridic─â mai specific─â la art. 3 c─â SSI era ÔÇ×un corp de specialitate, condus de un director generalÔÇŁ, iar Serviciul urma s─â func╚Ťioneze pe baza unui statut-regulament propriu.

├Än prima faz─â s-a conceput ca personalul Serviciului s─â nu beneficieze de prevederile Codului func╚Ťionarilor publici ÔÇ×Regele Mihai IÔÇŁ. Ulterior s-a revenit asupra acestui aspect. Func╚Ťionarea SSI-ului a fost insuficient─â pentru a da dinamism activit─â╚Ťii informative. Intuind iminen╚Ťa unui conflict violent cu Garda de Fier, organiza╚Ťie politic─â ce ÔÇ×avea ├«n frunte elemente aventuristeÔÇť care nu urm─âreau dec├ót s─â acapareze ├«n totalitate conducerea statului, Ion Antonescu ╚Öi-a luat din timp o serie de m─âsuri printre care ╚Öi reorganizarea structural─â a SSI.

Astfel, la 12 noiembrie 1940 a fost elaborat un nou Decret-lege nr. 3813 privind organizarea ╚Öi func╚Ťionarea SSI, ocazie cu care a fost numit5 ├«n func╚Ťia de director general Eugen Cristescu6, fost ╚Öef al Siguran╚Ťei ╚Öi cunoscut ca un temut adversar al mi╚Öc─ârilor politice extremiste de dreapta ╚Öi de st├ónga, un adev─ârat reformator ╚Öi deschiz─âtor de drumuri.

├Äntr-un document intitulat ÔÇ×Doi ani de activitate a SSIÔÇŁ, Eugen Cristescu descrie ├«n felul urm─âtor situa╚Ťia ├«n care se afla institu╚Ťia ├«n momentul investirii sale ca director general: ÔÇ×Primind conducerea acestei institu╚Ťii am g─âsit un serviciu vechi, care nu mai corespundea sub nici o form─â noilor cerin╚Ťe ale statului rom├ón. Misiuni limitate aproape exclusiv la ini╚Ťiativa proprie, f─âr─â verific─âri ╚Öi ├«n domenii informative cu totul str─âine. Organizare f─âr─â baz─â legal─â, rudimentar─â ╚Öi externe rupte sau inexistente ╚Öi interne foarte reduse. Fonduri m├ónuite arbitrar ╚Öi f─âr─â nici un control seriosÔÇŁ7.

Decretul-lege din 12 noiembrie 1940 stipula func╚Ťionarea SSI pe l├óng─â Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri (art.1) ╚Öi ├«l subordona (art. 2) directivelor conducerii statului. ├Än ceea ce prive╚Öte administra╚Ťia, SSI se subordona Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat ╚Öi subsecretariatului General.

Spre deosebire de prevederile Decretului lege nr. 3 083 din 8 septembrie 1940, noua reglementare juridic─â prevedea la art. 6 c─â ÔÇ×personalul civil al SSI este supus dispozi╚Ťiilor care reglementeaz─â Partea I din Codul Func╚Ťionarilor Publici, ┬źRegele Mihai I┬╗ÔÇŁ. Gestiunea SSI intra ├«n competen╚Ťa Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat. ╚śefului SSI ÔÇô care avea gradul de director general ÔÇô i se ├«ncredin╚Ťeaz─â ÔÇ×deplina libertate ├«n ceea ce prive╚Öte organizarea Serviciului, m├ónuirea fondurilor afectate ╚Öi fixarea atribu╚Ťiilor pentru ├«ntregul personal (cf. art. 5)ÔÇŁ.

Potrivit primei reorganiz─âri, Serviciul Special de Informa╚Ťii urma s─â func╚Ťioneze pe l├óng─â Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri, fiind subordonat ├«n ceea ce privea directivele de func╚Ťionare direct Conducerii Statului Rom├ón, iar ├«n privin╚Ťa administra╚Ťiei, Secretariatului general al Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat, urm├ónd s─â conlucreze at├ót cu Marele Stat Major, c├ót ╚Öi cu celelalte departamente8.

Transformarea SSI ├«ntr-o institu╚Ťie ├«ncadrat─â ├«n legile ╚Ť─ârii, lucr├ónd ├«n str├óns─â colaborare cu celelalte autorit─â╚Ťi ale statului ╚Öi cooper├ónd cu ├«ntreaga comunitate informativ─â, s-a realizat ├«n baza urm─âtoarelor principii: adaptarea la noua situa╚Ťie intern─â ╚Öi interna╚Ťional─â a Rom├óniei; precizarea strict─â a misiunilor ce reveneau Serviciului, conform dispozi╚Ťiilor Pre╚Öedin╚Ťiei Consiliului de Mini╚Ötri; extinderea surselor de informa╚Ťii prin sporirea organelor interne ╚Öi externe; descentralizarea ╚Öi fixarea strict─â a fiec─ârei componente a structurilor informative; specializarea cadrelor dup─â o selec╚Ťie riguroas─â ╚Öi utilizarea ca element de baz─â a ofi╚Ťerilor deta╚Öa╚Ťi de la Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale; deplina legalitate a ├«ntregii activit─â╚Ťi, bazat─â pe r─âspunderea personal─â a ofi╚Ťerilor ╚Öi func╚Ťionarilor civili ├«n toate ac╚Ťiunile cu caracter informativ ╚Öi administrativ9.

Prin aplicarea acestor principii, noul director general a urm─ârit s─â realizeze trei mari obiective10: - Determinarea strict─â a subdiviziunilor prin reorganizarea celor preluate de la Serviciul Secret care ÔÇ×constituiau un complex greoi ╚Öi lipsit de logic─âÔÇŁ ╚Öi crearea unor organe cu totul noi, a c─âror necesitate s-a f─âcut sim╚Ťit─â ├«n situa╚Ťia de campanie.

- Dezvoltarea structurilor de c─âutare informativ─â extern─â ╚Öi r─âsp├óndirea lor ra╚Ťional─â ├«n punctele vitale din arena interna╚Ťional─â ╚Öi pe principalele teatre de ac╚Ťiuni militare ÔÇ×spre a putea face fa╚Ť─â nevoilor informative ├«n domeniul militar, politic, economic ╚Öi socialÔÇŁ.

- Sporirea organelor de c─âutare informativ─â interne, prin descentralizarea lor ╚Öi difuzarea de rezidenturi, agen╚Ťi ╚Öi informatori de toate categoriile, pe tot cuprinsul ╚Ť─ârii. Reorganizarea din noiembrie 1940, r─âmas─â ├«n vigoare p├ón─â ├«n ianuarie 1942, a ├«nsemnat, de fapt, ╚Öi, a╚Öa cum documentele o demonstreaz─â, o adaptare a structurilor Serviciului Secret la noile cerin╚Ťe politico-diplomatice ╚Öi militare ale statului. 

Aparatul informativ-operativ a r─âmas structurat pe cele dou─â mari sec╚Ťii: Sec╚Ťia I Informa╚Ťii ╚Öi Sec╚Ťia a II-a Contrainforma╚Ťii.

Sec╚Ťia I Informa╚Ťii

Sec╚Ťia I Informa╚Ťii a suferit din punct de vedere organizatoric cele mai serioase transform─âri. I s-au ├«ncredin╚Ťat unele sarcini noi, cum ar fi: ├«ntocmirea sintezelor ╚Öi studiilor ce interesau conducerea SSI, intensificarea activit─â╚Ťii informative ├«n alte direc╚Ťii. A fost ├«ncadrat─â cu personal mai numeros ╚Öi ├«n special cu ofi╚Ťeri de stat-major cunosc─âtori ai muncii informative.

Tot acestei sec╚Ťii ├«i revenea ╚Öi misiunea de a ├«ntocmi anual Planul de c─âutare a informa╚Ťiilor. Aceast─â activitate se realiza prin colaborarea cu speciali╚Öti de la Marele Stat Major, ├«n func╚Ťie de necesit─â╚Ťile de informare. ├Än realizarea Planului de mobilizare al SSI, colonelul Lissievici11 a plecat de la principiul c─â activitatea de informa╚Ťii ├«n caz de pace are un caracter static, spre deosebire de situa╚Ťia de campanie c├ónd trebuia s─â prevad─â:

1. mijloace de tot felul (personal, materiale, mijloace tehnice ╚Öi de transport etc.) necesare complet─ârii celor existente, ├«n func╚Ťie de nevoi;

2. organizarea, ├«ncadrarea, dotarea, instruirea ╚Öi antrenarea unui nou serviciu de informa╚Ťii mobil, care s─â ia fiin╚Ť─â la mobilizare, capabil s─â se deplaseze ├«n raport cu situa╚Ťia frontului ╚Öi s─â satisfac─â la timp ╚Öi ├«n bune condi╚Ťii nevoile armatei, reprezentate prin marele Cartier General al acesteia.

├Än ceea ce prive╚Öte mijloacele de c─âutare ╚Öi procurare a informa╚Ťiilor, colonelul Ion Lissievici a apreciat, c─â ├«n caz de r─âzboi, ÔÇ×nu se mai poate face uz de reziden╚Ťii externi ╚Öi agen╚Ťii informatori utiliza╚Ťi ├«n timp de pace pe teritoriul statului cu care suntem ├«n conflictÔÇŁ. Se g├óndea probabil la faptul c─â agen╚Ťii puteau fi supraveghea╚Ťi de serviciile de informa╚Ťii inamice ╚Öi, astfel, la mobilizare puteau fi aresta╚Ťi, a╚Öa cum procedaser─â englezii cu agen╚Ťii germani, imediat dup─â declan╚Öarea opera╚Ťiunilor militare ├«n primul r─âzboi mondial.

Putea exista ╚Öi posibilitatea, ├«n cazul ├«n care nu fuseser─â depista╚Ťi, de a fi mobiliza╚Ťi ├«n armata inamic─â ╚Öi repartiza╚Ťi ├«n diverse unit─â╚Ťi. ├Än aceast─â ipotez─â, agen╚Ťii ╚Öi reziden╚Ťii pierdeau leg─âtura cu centrala Serviciului, iar, dac─â ├«ncercau s─â o restabileasc─â, riscau foarte mult, ├«ntruc├ót nu fuseser─â instrui╚Ťi pentru aceast─â situa╚Ťie.

Colonelul Lissievici se mai g├óndise ╚Öi la faptul c─â metodele folosite la trecerea frontierei de agen╚Ťi, ├«n condi╚Ťii de pace, nu corespundeau cu cele ale infiltr─ârii ├«n spatele frontului inamic, ├«n caz de r─âzboi. Concluziile formulate de ╚Öeful Sec╚Ťiei I prezint─â interes din punct de vedere al doctrinei activit─â╚Ťii de informa╚Ťii:

ÔÇ×Pentru cazul de r─âzboi trebuie ca din timp de pace s─â se organizeze, ├«ncadreze, doteze, instruiasc─â ╚Öi antreneze agen╚Ťi informatori para╚Öuta╚Ťi, put├ónd executa misiuni variabile ├«n timp ╚Öi spa╚Ťiu, ├«n spatele frontului inamic; personal special instruit pentru interogarea prizonierilor de r─âzboi; un serviciu pentru str├óngerea documentelor inamicului r─âmase pe c├ómpul de lupt─â, identificarea ╚Öi punerea ├«n siguran╚Ť─â a ├«ntreprinderilor industriale ╚Öi depozitelor de tot felul, interes├ónd armata ╚Öi economia general─â a ╚Ť─ârii; eventual ╚Öi alte servicii cu caracter specialÔÇŁ 12 .

Sec╚Ťia a II-a Contrainforma╚Ťii

Aceast─â structur─â a suferit masive modific─âri de personal, at├ót ├«n func╚Ťiile de comand─â, c├ót ╚Öi ├«n r├óndurile echipelor ╚Öi agen╚Ťilor de teren. ├Än activitatea ei s-a pus accent pe latura preventiv─â. Coment├ónd atribu╚Ťiile acestei Sec╚Ťii, Eugen Cristescu (foto) sublinia un aspect de interes pentru doctrina activit─â╚Ťii de informa╚Ťii: ÔÇ×Obliga╚Ťia cea mai important─â a unui serviciu de informa╚Ťii st─â ├«n opera de prevenireÔÇŁ13.

Eugen Cristescu jpg jpeg

├Äncep├ónd cu luna aprilie 1941, la conducerea Sec╚Ťiei a fost numit locotenent-colonelul Traian Borcescu, deta╚Öat ╚Öi el de la Biroul II al Marelui Stat Major. Anterior reorganiz─ârii, Sec╚Ťia a II-a de Contrainforma╚Ťii reprezenta doar un imens depozit de h├órtii ╚Öi dosare cu o valoare informativ─â extrem de sc─âzut─â. Personalul birocratic era de bun─â calitate, ├«ns─â mult mai numeros dec├ót cel de pe teren14.

Problemele urm─ârite de Sec╚Ťia de Contrainforma╚Ťii erau ├«mp─âr╚Ťite pe grupe: informa╚Ťii generale, politice, economice, despre minorit─â╚Ťi, supravegherea lega╚Ťiilor ╚Öi a ministerelor. Pentru c─â no╚Ťiunile de contraspionaj ╚Öi contra-sabotaj erau foarte confuze, aceste ac╚Ťiuni fiind urm─ârite ├«n cadrul celorlalte grupe, s-a luat m─âsura ├«mp─âr╚Ťirii mult mai clare a compartimentelor contrainformative.

Misiunea principal─â a Sec╚Ťiei, ├«n special ├«n timp de r─âzboi, era contraspionajul ╚Öi contrasabotajul, motiv pentru care a fost ├«nfiin╚Ťat─â, ├«n afara sec╚Ťiei propriu-zise, o grup─â de informatori, precum ╚Öi Agentura a III-a de teren pentru supravegheri, filaj ╚Öi verific─âri15.

Eșalonul Mobil

O alt─â noutate ├«n structura organizatoric─â a SSI este reprezentat─â de E╚Öalonul Mobil, care, al─âturi de elaborarea Planului de mobilizare a SSI, dovede╚Öte cel mai bine adaptarea activit─â╚Ťii informative la condi╚Ťiile de campanie. ÔÇ×C─âtre sf├ór╚Öitul lunii mai 1941 ÔÇô spune Eugen Cristescu ÔÇô Conducerea statului ╚Öi a Marelui Stat Major, prev─âz├ónd o campanie ├«n Est, au dat dispozi╚Ťii precise SSI s─â organizeze o grup─â care s─â contribuie la ac╚Ťiunea informativ─â a Marelui Cartier GeneralÔÇŁ.

Colonelul Ion Lissievici sus╚Ťine c─â el ar fi acela care l-a convins pe directorul general de necesitatea organiz─ârii acestui E╚Öalon. Pornind de la iminen╚Ťa intr─ârii ├«n r─âzboi a Rom├óniei, la jum─âtatea lunii mai 1941, colonelul Ion Lissievici i-a raportat lui Eugen Cristescu:

ÔÇ×Singura posibilitate a SSI ca s─â procure informa╚Ťii pentru Marele Cartier General const─â ├«n a organiza din timp elementele necesare care s─â se deplaseze o dat─â cu frontul marilor unit─â╚Ťi operativeÔÇŁ.

ÔÇ×E╚Öalonul MobilÔÇŁ avea urm─âtoarea structur─â organizatoric─â ├«ntocmit─â imediat dup─â decretarea mobiliz─ârii16:

- ╚śeful E╚Öalonului, colonel Ion Lissievici, care ├«╚Öi men╚Ťinea ╚Öi func╚Ťia de ╚Öef al Sec╚Ťiei Informa╚Ťii. ├Än situa╚Ťia c├ónd directorul general se afla ├«n apropierea frontului, E╚Öalonul i se subordona direct;

- Aparatul de lucru al Frontului de Est, organizat pe două birouri (unul de studii și altul al agenturii);

- Biroul ÔÇ×AgenturiiÔÇť, structur─â care avea ├«n subordine trei centre informative amplasate ├«n apropierea frontierei (Suceava, Ia╚Öi ╚Öi Gala╚Ťi) ╚Öi dou─â subcentre (F─âlciu ╚Öi Tulcea).

Colonelul Ion Lissievici m─ârturisea c─â Biroul Agenturii Frontului de Est ÔÇ×trebuia s─â procure informa╚Ťii de pe c├ómpul de lupt─â, ac╚Ťion├ónd ├«n imediata apropiere a frontului marilor unit─â╚Ťi operativeÔÇŁ. ├Äntreaga structur─â a E╚Öalonului Mobil s-a realizat ├«n mare grab─â. Cauza ne-o spune colonelul Lissievici:

ÔÇ×A fost necesar ca ├«ncadrarea E╚Öalonului s─â se realizeze cu efectivul personalului din timp de pace. Or, acesta era destul de redus fa╚Ť─â de nevoi ╚Öi, ca atare, at├ót ├«ncadrarea ┬źE╚Öalonului Mobil┬╗, c├ót ╚Öi a Centralei Serviciului r─âmas─â ├«n Bucure╚Öti au fost sub posibilit─â╚ŤiÔÇŁ.

Crearea ÔÇ×E╚Öalonului MobilÔÇŁ, inclusiv a grupei speciale ÔÇ×VulturulÔÇŁ17, a fost impus─â de necesit─â╚Ťi de ordin strategic ÔÇô intrarea armatei rom├óne ├«n r─âzboi ÔÇô, iar organizarea lui a fost ├«ntocmit─â ╚Öi ├«ncadrat─â de militari, ceea ce constituie o dovad─â c─â SSI-ul a r─âmas, ╚Öi dup─â 1940, o structur─â informativ─â militarizat─â, adaptat─â ├«ns─â la condi╚Ťiile de campanie ale unui r─âzboi ofensiv.

├Än afara acestor structuri informativ-operative mai func╚Ťionau:

, care dirija spre compartimente ├«ntreaga coresponden╚Ť─â, ╚Ťinea leg─âtura cu diferite departamente ╚Öi autorit─â╚Ťi din administra╚Ťia statului, ├«ntocmea diferite situa╚Ťii pentru conducerea SSI. ╚Öi se ocupa de ÔÇ×├«ntre╚Ťinerea rela╚Ťiilor cu Ministerul Afacerilor Str─âine ╚Öi organizarea ├«n comun a curselor curierilor diplomaticiÔÇŁ;

, care func╚Ťiona dup─â organigrama prev─âzut─â ├«nc─â din timpul Serviciului Secret ╚Öi avea misiunea de a face verific─âri directe asupra unor informa╚Ťii semnalate de Serviciu, precum ╚Öi cercet─âri judiciare ├«n cauzele cu substrat politic, ├«n special ├«n cele ├«n care era vorba despre spionaj;

, care nu a existat ├«n vremea lui Moruzov, a fost organizat de Eugen Cristescu, prin intermediul unui ofi╚Ťer superior deta╚Öat de la Ministerul de R─âzboi, ÔÇ×care a pus bazele contabilit─â╚Ťii dup─â toate regulile ├«n aceast─â materieÔÇŁ. Sarcinile biroului erau de a gestiona fondurile b─âne╚Öti, de a ╚Ťine inventarul materialelor, imobilelor ╚Öi ├«nc─âperilor, a face aprovizionarea cu rechizite etc.

și Biroul transmisiuni 20 .

A doua reorganizare a SSI ÔÇô ianuarie 1942

Reorganizarea din noiembrie 1940 a r─âmas ├«n vigoare p├ón─â ├«n ianuarie 194221, c├ónd o nou─â organizare a fost determinat─â de necesitatea adapt─ârii structurilor Serviciului Secret la noile cerin╚Ťe politico-diplomatice ╚Öi militare ale statului rom├ón. Pentru c─â legisla╚Ťia l─âsa depline puteri ╚śefului Serviciului Special de Informa╚Ťii ├«n privin╚Ťa organiz─ârii institu╚Ťiei ╚Öi pentru c─â problemele supraconspirative (contra-spionajul, contrasabotajul, conspira╚Ťia, complotul, terorismul politic etc. deveniser─â de competen╚Ťa Serviciului Special, Eugen Cristescu a considerat ca fiind imperios necesar─â o nou─â reorganizare.

Conducerea Serviciului era constituit─â dintr-un ╚Öef cu func╚Ťie de director general ╚Öi un adjunct. ├Än func╚Ťia de director general a fost reconfirmat Eugen Cristescu, iar func╚Ťia de adjunct a r─âmas neocupat─â p├ón─â ├«n septembrie 1943 c├ónd a fost numit colonelul Ion Lissievici, iar dup─â plecarea sa la stagiu pe front, ├«ncep├ónd cu 1 ianuarie 1944, a fost numit locotenent-colonelul Traian Borcescu.

Conducerii Serviciului îi era subordonat un Secretariat general22 și Oficiul de studii și documentare23.

Biroul personalului a fost ├«nlocuit cu Sec╚Ťia personalului, care urma s─â ╚Ťin─â eviden╚Ťa clar─â a mi╚Öc─ârilor de personal ╚Öi a reparti╚Ťiei acestuia pe sec╚Ťii ├«n func╚Ťie de specializare ╚Öi experien╚Ť─â24.

Sec╚Ťia de Informa╚Ťii25

Aceast─â structur─â ╚Öi-a dublat num─ârul angaja╚Ťilor ╚Öi, ca o noutate organizatoric─â, ├«n interiorul ei s-a constituit un E╚Öalon informativ, av├ónd la baz─â agentura Frontului de Est. Aceast─â Sec╚Ťie avea ca sarcini principale procurarea, verificarea ╚Öi completarea informa╚Ťiilor externe, conform necesit─â╚Ťilor semnalate de Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri, Marele Stat Major ╚Öi celelalte departamente. ├Äntocmea ╚Öi difuza zilnic dou─â Buletine de Informa╚Ťii (unul militar ╚Öi altul politic), iar, s─âpt─âm├ónal, dou─â sinteze informative (una militar─â ╚Öi alta politic─â).

Periodic, sau ├«n func╚Ťie de solicit─âri, ├«ntocmea ╚Öi studii de analiz─â a situa╚Ťiei militare, politice, economice ╚Öi sociale referitoare la misiunea de a elabora, ├«mpreun─â cu Marele Stat Major, ÔÇ×Planul general de conducere, orientare, control ╚Öi ├«ndrumare a ├«ntregii activit─â╚Ťi a ServiciuluiÔÇŁ, care era mereu adaptat situa╚Ťiilor operative ce interveneau.

Sub aspect organizatoric, s-a p─âstrat structurarea pe cele trei fronturi (de Vest, Sud ╚Öi Est), ├«n schimb ╚Öi-a dezvoltat mai mult centrele, subcentrele, reziden╚Ťele ╚Öi re╚Ťelele informative.

Sec╚Ťia a II-a Contrainforma╚Ťii

Sec╚Ťia de Contrainforma╚Ťii a suferit cele mai importante modific─âri pe parcursul reorganiz─ârii, fiind ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n trei sec╚Ťii: Contrainforma╚Ťii, contraspionaj ╚Öi contrasabotaj. Cele trei sec╚Ťii ╚Öi-au ├«mp─âr╚Ťit personalul, arhivele ╚Öi dot─ârile ╚Öi au angajat noi agen╚Ťi pentru munca de teren. Sec╚Ťia de Contrainforma╚Ťii urma acum s─â se ocupe cu informa╚Ťiile generale, politice, economice, sociale, precum ╚Öi cu ac╚Ťiunea de prevenire a infrac╚Ťiunilor cu substrat politic26. Era condus─â ├«n continuare de locotenent-colonelul Traian Borcescu.

Avea ca principal─â misiune procurarea, verificarea ╚Öi completarea informa╚Ťiilor interne conform necesit─â╚Ťilor semnalate de Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri, Marele Stat Major ╚Öi Departamentele ministeriale interesate. Zilnic, ├«ntocmea note informative cu caracter politic, economic ╚Öi social, iar, s─âpt─âm├ónal, trei Buletine informative interne privind starea de spirit ├«n r├óndul universit─â╚Ťilor, p─âturilor muncitore╚Öti ╚Öi mediilor diplomatice. Lunar, ├«ntocmea un Buletin informativ ╚Öi patru sau cinci Buletine politice, ├«n care erau sintetizate principalele informa╚Ťii despre fenomenele cu caracter politic ╚Öi tendin╚Ťele de evolu╚Ťie.

Periodic, aceast─â Sec╚Ťie mai ├«ntocmea studii de sintez─â din proprie ini╚Ťiativ─â sau la cerere, referitoare la curentele politice din ╚Ťar─â, activitatea minorit─â╚Ťilor, mi╚Öc─ârile iredentiste, ac╚Ťiunea partizanilor din Basarabia ╚Öi Transnistria, ac╚Ťiuni contra ordinii ╚Öi intereselor siguran╚Ťei statului rom├ón.

Sec╚Ťia a IV-a Contraspionaj

Sec╚Ťia de Contraspionaj avea la baz─â grupul de contraspionaj ce ac╚Ťionase anterior ├«n cadrul contrainforma╚Ťiilor. Sec╚Ťia dispunea de un num─âr redus de informatori, urm├ónd s─â foloseasc─â, ├«ntr-o prim─â etap─â, reziden╚Ťi de contrainforma╚Ťii ╚Öi s─â primeasc─â sprijin de la centrele din zona de frontier─â ╚Öi de la Sec╚Ťia juridic─â.


organigrama ssi jpg jpeg

Este, de fapt, transformarea, printr-o nou─â organizare a grupei din cadrul Sec╚Ťiei Contrainforma╚Ťii care se ocupa cu activitatea de contraspionaj. ├Än cadrul ei au luat fiin╚Ť─â trei grupe:

, care urm─ârea identificarea ╚Öi supravegherea agen╚Ťilor serviciilor de spionaj str─âine;

, care se mai numea și Agentura a II-a, avea în preocupări doar lucrările de filaj prin posturi fixe sau mobile;

, supraveghea personalul lega╚Ťiilor str─âine. Misiunea principal─â a Sec╚Ťiei a IV-a consta ├«n ÔÇ×urm─ârirea ac╚Ťiunilor de spionaj ale statelor inamice ╚Öi neutre; supravegherea lega╚Ťiilor str─âine; urm─ârirea activit─â╚Ťilor str─âinilor ╚Öi persoanelor semnalate ca suspecteÔÇŁ.

Aceast─â Sec╚Ťie dispunea ╚Öi de puternice re╚Ťele informative alc─âtuite din agen╚Ťi infiltra╚Ťi ├«n cadrul lega╚Ťiilor str─âine, mai ales a celei germane, sau ├«n serviciile de spionaj str─âine, care ac╚Ťionau pe teritoriul Rom├óniei27.

Sec╚Ťia a V-a Contrasabotaj

Sec╚Ťia a V-a Contrasabotaj a luat fiin╚Ť─â ├«n baza Decretului nr. 687 din 16 septembrie 194228. La conducerea ei a fost numit locotenent-colonelul Alexandru Proca. Principalele misiuni ale acestei Sec╚Ťii erau: prevenirea actelor de sabotaj; supravegherea ├«ntreprinderilor importante ├«n ceea ce prive╚Öte produc╚Ťia ╚Öi siguran╚Ťa; conducerea forma╚Ťiunilor informative ╚Öi preventive ├«n fiecare sector industrial important pentru ap─ârare ├«n economia na╚Ťional─â; ├«ntocmirea de acte doveditoare pentru cei care se f─âceau vinova╚Ťi de sabotaj ╚Öi trimiterea lor ├«n fa╚Ťa justi╚Ťiei militare; colaborarea cu autorit─â╚Ťile ╚Öi factorii de conducere din ├«ntreprinderi la men╚Ťinerea unei st─âri de spirit bune ├«n r├óndurile muncitorilor, prin ├«nl─âturarea elementelor suspecte sau necorespunz─âtoare ╚Öi prin acordarea de avantaje (cau╚Ťiune, dispensare, gratifica╚Ťii etc.)29.

Sec╚Ťia a III-a ÔÇ×GÔÇŁ de leg─âturi cu serviciile str─âine de informa╚Ťii30

A fost condus─â de locotenentcolonelul Constantin Ionescu- Micandru. Era o Sec╚Ťie nou ├«nfiin╚Ťat─â cu misiunea de a colabora prin schimbul de informa╚Ťii cu Serviciul de Informa╚Ťii al armatei germane (Abwehr). Sesiz├ónd c─â germanii ÔÇ×nu joac─â corectÔÇŁ, Eugen Cristescu a recurs la o interesant─â stratagem─â. A grupat ├«n aceast─â Sec╚Ťie toate elementele cu vederi filogermane. El a urm─ârit s─â ÔÇ×cure╚Ťe celelalte Sec╚Ťii ale SSI-ului de elementele filogermane pe care le-a grupat la un loc pentru a le supraveghea mai u╚ÖorÔÇŁ. Documentele elaborate de Agentura I a Sec╚Ťiei Contrainforma╚Ťii privind supravegherea elementelor germane ╚Öi filogermane sunt elocvente ├«n acest sens.


prima reorganizare ssi jpg jpeg

Sec╚Ťia a III-a ÔÇ×GÔÇŁ efectua traduceri ╚Öi retroversiuni din limbile german─â ╚Öi rom├ón─â; Biroul 2 ╚Ťinea leg─âtura cu serviciile de informa╚Ťii italiene; Biroul 3 avea un caracter pur administrativ, fiind interesat doar de lucr─ârile de registratur─â ╚Öi arhiv─â. ├Än afar─â de aceste trei birouri, Sec╚Ťia a III-a ÔÇ×GÔÇŁ dispunea ╚Öi de dou─â agenturi: Agentura ÔÇ×PÔÇŁ cu centrul la Ploie╚Öti; Agentura ÔÇ×T-SÔÇŁ cu centrul la Turnu-Severin.

Cadrele celor dou─â agenturi erau dirijate sau asistate de agen╚Ťi ai Abweherului. Sec╚Ťia Juridic─â (Poli╚Ťia Judiciar─â Militar─â)31 s-a format prin dezvoltarea fostului Birou juridic, ca urmare a cre╚Öterii num─ârului de magistra╚Ťi, a volumului de munc─â ╚Öi a atribu╚Ťiilor acestora.

Printr-o decizie a Ministerului de R─âzboi, aceast─â sec╚Ťie a primit denumirea oficial─â de Poli╚Ťie Judiciar─â Militar─â. Sec╚Ťia juridic─â avea misiunea de a cerceta ╚Öi ├«ntocmi acte de trimitere ├«n judecat─â sau de clasare a spionilor, sabotorilor, terori╚Ötilor, para╚Öuti╚Ötilor ╚Öi partizanilor descoperi╚Ťi de agen╚Ťii serviciului sau de organele altor autorit─â╚Ťi militare ╚Öi civile.

Sec╚Ťia de Transmisiuni32

Necesit─â╚Ťile r─âzboiului ╚Öi instalarea sec╚Ťiilor SSI ├«n mai multe sedii au impus dezvoltarea unei re╚Ťele de transmisiuni telefonice ╚Öi telegrafice ale Serviciului ╚Öi la cre╚Öterea importan╚Ťei Sec╚Ťiei de Transmisiuni. A fost creat─â o leg─âtur─â special─â ├«ntre SSI ╚Öi celelalte institu╚Ťii publice, pentru a facilita comunica╚Ťiile ├«n situa╚Ťii excep╚Ťionale.

Secretariatul General33

Aceast─â structur─â conducea registratura general─â, ╚Ťinea leg─âtura cu celelalte ministere ╚Öi institu╚Ťii ╚Öi executa curieratul extern. Acest compartiment era compus din: Biroul 1 Militar (care ╚Ťinea eviden╚Ťa ofi╚Ťerilor deta╚Öa╚Ťi la SSI ╚Öi f─âcea leg─âtura cu Ministerul de R─âzboi); Biroul 2 Civil (care se ocupa cu problemele de secretariat ce priveau institu╚Ťiile civile). Pe l├óng─â aceste birouri, secretariatul mai dispunea ╚Öi de un compartiment de registratur─â, arhiv─â ╚Öi curieri, ╚Öi un cabinet medical.

Mai func╚Ťionau Sec╚Ťia Tehnic─â34 ╚Öi cea Administrativ─â35, care a fost creat─â ca urmare fireasc─â a dezvolt─ârii ├«ntregului Serviciu ╚Öi, prin urmare, a volumului lucr─ârilor de contabilitate, buget, state de plat─â, control al fondurilor etc.

De asemenea, a fost ├«nfiin╚Ťat─â Sec╚Ťia de Filaj ╚Öi Cenzur─â, care avea drept atribu╚Ťii cercetarea ├«nscrisurilor destinate str─âin─ât─â╚Ťii, asigur├ónd re╚Ťinerea celor care prezentau o ├«nc─âlcare a legilor statului rom├ón sau care puteau aduce prejudicii din punct de vedere militar, politic sau social ╚Öi ├«ntocmirea de rapoarte c─âtre autorit─â╚Ťile de resort pentru cenzurile speciale ╚Öi d─âri de seam─â asupra concluziilor rezultate din cercetarea ├«nscrisurilor.


a doua reorganizare ssi jpg jpeg

A doua reorganizare a Serviciului a fost impus─â at├ót de noul context politico- economic ╚Öi de r─âzboi, c├ót ╚Öi de experien╚Ťa acumulat─â ├«n timp ╚Öi de problemele pe care le-a creat vechea organizare.

Avantajele noii ├«mp─âr╚Ťiri pe sec╚Ťii constau ├«n uniformizarea elementelor organice ale Serviciului, compartimentarea judicioas─â a atribu╚Ťiilor ╚Öi posibilitatea sporirii discre╚Ťiei opera╚Ťiunilor, o mai bun─â specializare, un control sporit al personalului ╚Öi o mai bun─â adaptare la efortul de r─âzboi.

A treia reorganizare a SSI

În anul 1943 a mai survenit o reorganizare a SSI-ului, fără a se aduce însă modificări importante în structură. Această reorganizare se referea la schimbarea criteriilor de verificare a pregătirii profesionale a personalului existent și la înlocuirea celor ce se dovediseră necorespunzători.

├Än acest sens, mare╚Öalul Ion Antonescu a emis un nou decret-lege pentru organizarea ╚Öi func╚Ťionarea Serviciului Special de Informa╚Ťii36, care devine ÔÇ×un serviciu investit cu informa╚Ťia general─â ce intereseaz─â conducerea StatuluiÔÇŁ, fiind condus de un Director general, ajutat de un sub-╚Öef.

Noua lege prevedea la art. l c─â SSI ÔÇ×este un serviciu public, ├«ns─ârcinat cu informarea general─â a conducerii statuluiÔÇť, cu prim─â consecin╚Ť─â recunoa╚Öterea oficial─â a Serviciului ╚Öi renun╚Ťarea la caracterul secret al organiz─ârii acestuia de p├ón─â atunci. Mai mult, Serviciul nu mai era un organ de informare personal─â a cuiva (Conduc─âtorul statului - Mare╚Öalul Ion Antonescu), ci devenise un organ de informare a conducerii statului.

├Än noua formul─â, SSI func╚Ťiona pe l├óng─â Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri, nemaifiind dependent din punctul de vedere administrativ de Ministerul de R─âzboi. Raporturile cu acest minister (art.2) deveneau, astfel, de colaborare ╚Öi nu de subordonare, ca ├«n trecut, situa╚Ťia fiind similar─â ╚Öi ├«n privin╚Ťa raporturilor cu celelalte departamente ╚Öi cu Marele Stat Major37.

Prin regulament38, s-a interzis func╚Ťionarilor s─â fac─â declara╚Ťii referitoare la activitatea de serviciu ├«n afara institu╚Ťiei ÔÇô chiar ╚Öi dup─â ce ace╚Ötia p─âr─âseau SSI ÔÇô f─âr─â autorizarea expres─â a ╚śefului Serviciului39.

Prevederile Legii de reorganizare a S.S.I. ╚Öi ale metodologiei de aplicare a acesteia sporeau prestigiul ╚Öi importan╚Ťa Serviciului ╚Öi d─âdeau un plus de motiva╚Ťie personalului ├«n ├«ndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Ion Lissievici men╚Ťiona c─â aceast─â extindere a fost impus─â de cerin╚Ťele r─âzboiului ╚Öi prezenta urm─âtoarele avantaje: uniformizarea elementelor organice ale Serviciului; compartimentarea atribu╚Ťiilor, lucr─âtorilor ╚Öi men╚Ťinerea discre╚Ťiei; specializarea ╚Öi controlul personalului; ├«nlesnirea cre─ârii noilor sec╚Ťii impuse de condi╚Ťiile de campanie ├«n afara grani╚Ťelor ╚Ť─ârii40.

Personalul era format din func╚Ťionari ╚Öi cadre militare41 deta╚Öate de la Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, de la care primeau ├«n continuare salariu. ├Än plan financiar, Serviciul Special de Informa╚Ťii primea fonduri de la Ministerul de R─âzboi ╚Öi numai ├«n ├«mprejur─âri excep╚Ťionale, de la Pre╚Öedin╚Ťia Consiliului de Mini╚Ötri.

Se poate remarca faptul c─â, fa╚Ť─â de personalul existent ├«n primul an al angaj─ârii Rom├óniei ├«n al doilea r─âzboi mondial, num─ârul celor angaja╚Ťi ├«n august 1944 era cu 275,8% mai mare. Dup─â ultima reorganizare din 1943, din timpul lui Eugen Cristescu, structurii organizatorice a SSI i s-au propus unele modific─âri importante.

Astfel a fost desfiin╚Ťat─â ├«ntreaga structur─â informativ─â a Frontului de Est (birourile agenturilor, ÔÇ×E╚Öalonul MobilÔÇŁ, centrele ╚Öi subcentrele informative), iar ofi╚Ťerii ╚Öi subofi╚Ťerii r─âma╚Öi disponibili au fost comunica╚Ťi Ministerului de R─âzboi, Secretariatului General, pentru a se dispune ├«ncadrarea lor ├«n unit─â╚Ťile armatei. O parte din func╚Ťionarii civili au fost repartiza╚Ťi la alte sec╚Ťii, iar ceilal╚Ťi angaja╚Ťi, dup─â primirea drepturilor b─âne╚Öti, au fost l─âsa╚Ťi liberi42.

Concluzii  

Prin cele trei reorganiz─âri care au avut loc ├«n noiembrie 1940, ianuarie 1942 ╚Öi aprilie 1943, S.S.I. a suferit profunde transform─âri structurale, de efectiv dar ╚Öi de concep╚Ťie, fapt ce ne ├«ndrept─â╚Ťe╚Öte s─â afirm─âm c─â ini╚Ťiatorul ╚Öi realizatorul lor, Eugen Cristescu, poate s─â fie considerat de c─âtre istoria serviciilor secrete rom├óne╚Öti drept un adev─ârat reformator, demn continuator al operei ├«ncepute de predecesorul s─âu, Mihail Moruzov.

Opera de reconstruc╚Ťie a Serviciului a fost ini╚Ťiat─â ╚Öi derulat─â ├«n condi╚Ťiile unei puternice presiuni a evenimentelor politice interne ╚Öi interna╚Ťionale. ├Än timpul lui Cristescu, S.S.I. a fost conceput ╚Öi reorganizat ca un serviciu de informare general─â, sub ordinele ╚Öi directivele Conduc─âtorului Statului, Mare╚Öalul Ion Antonescu43.

Foto sus: Ion Antonescu și regele Mihai pe Frontul de est

NOTE

1. Vezi comentariul în Cristian Troncotă, Omul de taină al mareșalului, Editura Elion, București, 2005 p. 169.
2. Vezi Anexa 1 - Organigrama Serviciului Special de Informa╚Ťii (octombrie 1939).
3. Structura de personal ├«n 1938/1939 a fost urm─âtoarea: 1 director general, 1 secretar ╚Öef, 3 directori, 40 de ╚Öefi de grup─â, 24 ╚Öefi de echip─â, 44 agen╚Ťi principali, 77 agen╚Ťi speciali, 12 translatori, 4 fotografi, 1 ╚Öef de sec╚Ťie, 6 ╚Öefi de birou, 6 stenodactilografi, 2 chimi╚Öti, 4 desenatori ╚Öi 3 u╚Öieri ÔÇô total = 228 func╚Ťionari civili, cf. Florin, Pintilie Serviciul Special de Informa╚Ťii din Rom├ónia (1939- 1947), Editura ANI, Bucure╚Öti, 2003, p. 249- 250.
4. Vezi, Anexa 2- Prima reorganizare a Serviciul Special de Informa╚Ťii, ├«n Lionede Ochea, Comunitatea de Informa╚Ťii a Rom├óniei, Tradi╚Ťie ╚Öi Modernitate, Editura Paco, Bucure╚Öti, 2005, p.201.
5. Numirea s-a f─âcut prin Decretul nr.3765, vezi Monitorul Oficial, partea I, nr. 2666 din 12 noiembrie 1940.
6. Date privind biografia , dar și activitatea sa în calitatea de director în: Cristian Troncotă, România și Frontul Secret , Editura Elion, București, 2008, pp. 389-393, Istoria Serviciilor secrete românești, de la Cuza la Ceaușescu, p. 298-300. Omul de taină al mareșalului, Editura Elion, București, 2005 p. 13- 133, Istoria Serviciilor secrete românești, de la Cuza la Ceaușescu, p. 298-300.
7. Eugen Cristescu, Organizarea ╚Öi activitatea, Serviciului Special de Informa╚Ťii, ├«n Cristian Troncot─â, Omul de tain─â al mare╚Öalului, pp. 149- 206.
8. Cf. Monitorul Oficial nr. 267 bis din 13 noiembrie 1940.
9. Cristian Troncotă, Omul de taină al mareșalului, Editura Elion, București, 2005, p. 45.
10. Apud, col. dr. Lionede Ochea, Serviciul Special de Informa╚Ťii al Rom├óniei. Pe Frontul de Vest, 1940-1944, Editura Tipart. p. 100.
11. P├ón─â la 1 mai 1941, c├ónd la conducerea Sec╚Ťiei I a fost numit colonelul Ion Lissievici, deta╚Öat de la Marele Stat Major (conducerea a fost asigurat─â de coloneii Gheorghe Petrescu, Gheorghe ╚śtef─ânescu ╚Öi Ion Dumitrescu) nu s-a sesizat lipsa unui plan de mobilizare a SSI ├«n caz de r─âzboi. Abia colonelul Ion Lissievici a observat acest lucru, fapt pentru care a procedat de urgen╚Ť─â la elaborarea lui , vezi ├«n Cristian Troncot─â, op. cit. p. 182.
12. Apud,Cristian Troncot─â, Glorie ╚Öi Tragedie. Momente din Istoria Servicilor de informa╚Ťii ╚Öi contrainforma╚Ťii rom├óne pe frontul de Est ( 1941-1944), editura Nemira, Bucure╚Öti, 2003.
13. Cf. Cristian Troncot─â, op, cit p. 187.
14. Acesta se compunea dintr-un laborator de fotografie și un laborator chimic. În cadrul programului de reorganizare au fost înlocuite aparaturile vechi cu altele mai performante, iar la conducerea laboratorului chimic a fost numit un reputat doctor în chimie, vezi col. dr. Lionede Ochea, op.cit. 103.
15. Cf. Cristian Troncot─â, op, cit. p. 185.
16. Vezi pe larg Florin Pintilie, op. cit. 308- 338.
17. Pentru culegerea de date ╚Öi informa╚Ťii din ad├óncimea frontului inamic, care ├«n propor╚Ťie de 90% aveau caracter militar, ÔÇ×E╚Öalonul MobilÔÇŁ dispunea de o grup─â special─â numit─â conspirativ ÔÇ×VulturulÔÇŁ, condus─â de locotenent- colonelul Vasile Palius, ajutat de Nicolae Trohani. Fluxul informativ ob╚Ťinut de grupa special─â ÔÇ×VulturulÔÇŁ era dirijat spre Biroul de studii ╚Öi documentare al E╚Öalonului, unde se f─âcea o prim─â verificare ╚Öi evaluare, dup─â care, sub form─â de sinteze, ajungea la Marele Cartier General, ├«n vederea valorific─ârii. cf. Cristian Troncot─â, Rom├ónia ╚Öi Frontul Secret , Editura Elion, Bucure╚Öti, 2008 pp. 253-255 ╚Öi ├«n Serviciilor secrete rom├óne╚Öti, de la Cuza la Ceau╚Öescu, p. 200-201.
18. Acest Birou era compus dintr-un grup de magistra╚Ťi militari, din personal de paz─â ╚Öi personal administrativ. Cu ocazia reorganiz─ârii, au fost ├«nlocui╚Ťi o serie de magistra╚Ťi, s-a completat echipamentul necesar arestului ╚Öi s-au luat m─âsuri pentru sporirea confortului de╚Ťinu╚Ťilor,.apud, Cristian Troncot─â op. cit p. 104
19. Eugen Cristescu, Organizarea ╚Öi activitatea Serviciului Special de Informa╚Ťii, ├«n Cristian Troncot─â, Eugen Cristescu, asul serviciilor secrete rom├óne╚Öti, Editura Roza v├ónturilor, 1994, p. 166.
20. Se ocupa cu asigurarea leg─âturilor telefonice ╚Öi radio necesare ├«ntre compartimentele Serviciului. A fost instalat─â o nou─â central─â telefonic─â cu aparate ├«n toate birourile. S-au ob╚Ťinut de la Sec╚Ťia din Rom├ónia a Abwehrului c├óteva sta╚Ťii TFF ╚Öi ma╚Öini de cifrat cu care se putea codifica cu 40.000 chei, ceea ce oferea suficient─â garan╚Ťie ╚Öi discre╚Ťie ├«n transmiterea ╚Öi receptarea operativ─â ╚Öi ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â a ordinelor, mesajelor ╚Öi informa╚Ťiilor. Biroul de transmisiuni a fost separat de biroul tehnic ╚Öi a fost dotat cu aparatur─â nou─â. Personalul tehnic al Biroului, insuficient preg─âtit, a fost ├«nlocuit cu ofi╚Ťeri de specialitate, cf. Lionede Ochea, op. cit. 104
21. Vezi Anexa 3- A doua reorganizare a Serviciului Special de Informa╚Ťii ╚Öi ├«n Cristian Troncot─â, Omul de tain─â al mare╚Öalului, Editura Elion, Bucure╚Öti, 2005 p. 191.
22. Sec╚Ťia Secretariatului a ├«nlocuit fostul Birou al secretariatului, transformare impus─â de cre╚Öterea volumului lucr─ârilor, determinat─â de amplificarea ac╚Ťiunii de colaborare cu celelalte autorit─â╚Ťi ╚Öi de majorarea num─ârului curierilor diplomatici. Secretariatul conducea registratura general─â, ╚Ťinea leg─âtura cu celelalte ministere ╚Öi institu╚Ťii ╚Öi organiza curieratul extern. ├Än componen╚Ťa secretariatului intrau Biroul cifru, Biroul I Militar ╚Öi Biroul II Civil.
23. Oficiul de Studii ╚Öi documentare se ocupa cu ├«ntocmirea sintezelor privind informa╚Ťiile zilnice, realizarea de studii documentare centralizate, precum ╚Öi cu a unor sinteze ╚Öi prognoze privind tendin╚Ťele de evolu╚Ťie a unor evenimente care puteau aduce atingere capacit─â╚Ťii de ap─ârare a statului rom├ón.
24. Cristian Troncotă, Istoria Serviciilor secrete românești, de la Cuza la Ceaușescu, Editura Ion Cristoiu, SA, București, 1999, p. 202, vezi și anexa 3 - A doua reorganizare a SSI.
25. Numit─â Sec╚Ťia I Informa╚Ťii Externe, era condus─â ├«n continuare de colonelul Ion Lissievici. Eugen Cristescu spune c─â Sec╚Ťia I ÔÇ×avea un caracter specific militarÔÇŁ. Era compus─â ├«n majoritate de ofi╚Ťeri de statmajor, ajuta╚Ťi de personal birocratic ╚Öi c├ó╚Ťiva referen╚Ťi civili. Maniera de lucru era asem─ân─âtoare cu cea de la Sec╚Ťia a II-a din Marele Stat Major. cf. Cristian Troncot─â, op. cit. p. 193.
26. Leonede Ochea, op. cit. p.106.
27. ├Än iunie 1942, Sec╚Ťia Contrainforma╚Ťii a suferit modific─âri importante ├«n structura sa, agenturile fiind desp─âr╚Ťite pe grupe, care lucrau independent, dar sub directa conducere a ╚Öefului Sec╚Ťiei. Noua organizare se prezenta astfel: Conducerea Sec╚Ťiei era realizat─â de un ╚Öef de sec╚Ťie cu func╚Ťia de director; Secretariatul ╚Öi registratura, care se ocupau cu primirea, ├«nregistrarea ╚Öi distribuirea coresponden╚Ťei; Arhiva ╚Öi eviden╚Ťa, care p─âstrau materialele culese de aparatul contrainformativ ╚Öi ╚Ťineau eviden╚Ťa persoanelor suspecte ce fuseser─â semnalate cu aspecte de interes operativ; Biroul presei, ce avea misiunea s─â exploateze ╚Öi s─â verifice datele ╚Öi informa╚Ťiile de interes care vedeau lumina tiparului ├«n coloanele ╚Öi revistele rom├óne╚Öti sau str─âine. ├Än perioada ianuarie 1942-august 1944, la conducerea Sec╚Ťiei s-au perindat mai mul╚Ťi ╚Öefi (locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior B─âlteanu, dr. Florin Becescu cf. Cristian Troncot─â, Serviciilor secrete rom├óne╚Ťti, de la Cuza la Ceau╚Öescu, p. 204.
28. Cf. Monitorul Oficial nr. 217, din 17 septembrie, 1942.
29. Ca structur─â organizatoric─â, Sec╚Ťia a V-a Contrasabotaj se compunea din: Biroul ÔÇ×CÔÇŁ ÔÇô Comunica╚Ťii, care avea ├«n preocup─âri supravegherea principalelor c─âi de comunica╚Ťii (c─âi ferate, drumuri, poduri etc.) pe unde se transportau produsele destinate frontului sau aprovizion─ârii popula╚Ťiei;
30. Documentele emise de aceast─â sec╚Ťie aveau antetul Sec╚Ťia a III-a ÔÇ×GÔÇŁ ÔÇô Rela╚Ťii Externe cf. Cristian Troncot─â, p. 199.
31. cf. Cristian Troncot─â p. 406.
32. Ibidem p. 202.
33. ├Än total, secretariatul era ├«ncadrat cu 5 ofi╚Ťeri, 2 subofi╚Ťeri ╚Öi 28 func╚Ťionari civili. ├Än fruntea acestui compartiment a fost numit locotenent-colonelul Voicescu, deta╚Öat tot de la Marele Stat Major, Florin, Pintilie Serviciul Special de Informa╚Ťii din Rom├ónia (1939-1947), Editura ANI, Bucure╚Öti, 2003, p. 173;
34. Sec╚Ťia Tehnic─â s-a format pe structurile fostului Birou tehnic, ├«n urma dezvolt─ârii laboratoarelor de fotografie ╚Öi de chimie, vezi Cristian Troncot─â p. 202.
35. Sec╚Ťia Administrativ─â, titulatura era sec╚Ťia a XII administrativ─â, cf. Cristian Troncot─â p. 203.
36. A treia reorganizare a SSI a fost impus─â prin Decretul ÔÇô lege nr. 2172 din 4 august 1943, privind organizarea ╚Öi func╚Ťionarea Serviciului Special de Informa╚Ťii, care abroga reglement─ârile de p├ón─â atunci, f─âr─â a aduce ├«ns─â modific─âri importante ├«n ceea ce privea structura institu╚Ťiei.
37. Leonede Ochea, op. cit. p. 110.
38. Este vorba de Regulamentul de func╚Ťionare al SSI promulgat de mare╚Öalul Antonescu prin Decretul 2196 din 7 august 194, av├ónd caracter secret nu s-a publicat ├«n Monitorul Oficial, vezi documentul ├«n Cristian Troncot─â, Glorie ╚Öi Tragedie pp. 280- 298.
39. Regulamentul având caracter secret nu era publicat în monitorul oficial cf. art. 17 din Decretul lege nr. 2172 din 4 august 1943.
40. Apud, Leonede Ochea op. cit. 111.
41. Personalul civil intra ├«n categoria func╚Ťionarilor publici, ├«n timp ce personalul militar era deta╚Öat de la Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, la cererea nominal─â a Directorului. Acesta avea deplin─â libertate ├«n recrutarea sau abandonarea ÔÇ×personalului informativ intern ╚Öi externÔÇŁ, care nu era, de altfel, supus legilor sau reglement─ârilor oficiale. Un nou element de noutate ├«l reprezint─â acorda-rea unor stimulente personalului Serviciului, sub form─â de diurne lunare ╚Öi prime de ├«ncurajare, cf. Florin Pintilie, op. cit. p. 164-165.
42. Vezi pe larg , Cristian Troncotă , România și Frontul Secret , Editura Elion, București, 2008 pp.339-348
43. Apud Leonede Ochea, op. Cit. 99).