Spionaj la Conferin╚Ťa de la Yalta: Agen╚Ťi ╚Öi microfoane jpeg

Spionaj la Conferin╚Ťa de la Yalta: Agen╚Ťi ╚Öi microfoane

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Alexandru Popescu

Reuniunile interna╚Ťionale- congrese, conferin╚Ťe au reprezentat o provocare nu numai pentru liderii politici, ci ╚Öi pentru serviciile de spionaj. Un exemplu ├«n acest sens ├«l constituie Conferin╚Ťa de la Yalta, ├«nt├ólnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie ╚Öi Uniunea Sovietic─â, Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill ╚Öi Iosif Vissarionovici Stalin care a avut drept scop stabilirea unei noi ordine interna╚Ťionale ├«n urma celui de al Doilea R─âzboi Mondial. 

├Än ultima vreme, prin desecretizarea unor arhive ╚Öi introducerea ├«n circuitul cercet─ârii a altor categorii de izvoare, mai ales memorii, au ap─ârut noi date despre activit─â╚Ťile de spionaj desf─â╚Öurate ├«n perioada anterioar─â acestei conferin╚Ťe, ├«n timpul ei ╚Öi ulterior, f─âr─â ca s─â se ajung─â la informa╚Ťii ╚Öi interpret─âri complete ╚Öi definitive, astfel ├«nc├ót acesta r─âm├óne un subiect deschis, abordat tot mai intens de investiga╚Ťiile actuale pe care le vom men╚Ťiona.

┬źAtuul┬╗ lui Stalin

Scopul unor asemenea ac╚Ťiuni informative care au ├«nso╚Ťit Conferin╚Ťa de la Yalta, a fost, ├«n primul r├ónd, cunoa╚Öterea inten╚Ťiilor ╚Öi intereselor fiec─ârei p─âr╚Ťi, ceea ce putea conferi avantaj ├«n tratativele ce urmau s─â se desf─â╚Öoare. Pe de alt─â parte exista ╚Öi posibilitatea ca, pe aceast─â baz─â, ╚Öi cu concursul unor membrii ai delega╚Ťiilor s─â poat─â fi influen╚Ťat─â desf─â╚Öurarea tratativelor chiar ├«n cursul lor.

├Än sf├ór╚Öit, asemenea ac╚Ťiuni informative puteau deschide calea pentru o anumit─â aplicare a prevederilor asupra c─ârora se convenise, pentru evitarea, ├«nc─âlcarea traducerii lor ├«n via╚Ť─â, potrivit intereselor politice care se profilau. ├Äntr-adev─âr, precaritatea aplic─ârii hot─âr├órilor de la Yalta, faptul c─â Stalin le-a ÔÇŁfolositÔÇŁ ├«n stilul s─âu reiese ╚Öi din scrisoarea pe care noul pre╚Öedinte american dup─â moartea lui Roosevelt, Harry Truman, i-a adresato-o premierului britanic Churchill: ÔÇŁNu putem trata cu Stalin. El a distrus (ÔÇŁbrokenÔÇŁ) toate promisiunile de la YaltaÔÇŁ.

De fapt, chiar ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii Conferin╚Ťei, atitudinea lui Stalin l─âsa impresia c─â cunoa╚Öte ├«n detaliu inten╚Ťiile ╚Öi interesele interlocutorilor s─âi, ceea ce i-a permis s─â aib─â o atitudine ferm─â ├«n anumite chestiuni, cum ar fi ÔÇŁproblema PolonieiÔÇŁ, s─â fac─â o serie de concesii ├«n ceea ce prive╚Öte participarea Uniunii Sovietice la r─âzboiul contra Japoniei, organizarea viitoare a ONU sau s─â avanseze false promisiuni pe care nu le va respecta ├«n ceea ce prive╚Öte organizarea de alegeri libere ├«n statele din Europa central─â ╚Öi de est.

Unii comentatori au avansat ideea dup─â care liderii americani ╚Öi britanici au tr─âdat pur ╚Öi simplu cauza unor ╚Ť─âri, permi╚Ť├ónd extinderea influen╚Ťei sovietice ├«n aceste p─âr╚Ťi ale Europei ╚Öi alte continente. De fapt, ├«n bun─â m─âsur─â situa╚Ťia se datora faptului c─â Stalin cuno╚Ötea bine inten╚Ťiile adversarilor, avea, cum se spune, un atu, un ÔÇŁas ├«n m├ónec─âÔÇŁ, ceea ce nu se datora doar flerului s─âu politic, ci ╚Öi faptul c─â era mai bine informat datorit─â ├«n bun─â m─âsur─â datelor care ├«i erau comunicate chiar de membrii ai delega╚Ťiilor americane ╚Öi britanice ╚Öi de al╚Ťi agen╚Ťi din aceste tabere.

S-a afirmat c─â aceast─â ÔÇŁscurgere de informa╚ŤiiÔÇŁ s-a datorat, ├«n bun─â m─âsur─â, activit─â╚Ťii spionilor din ÔÇŁGrupul de la CambridegeÔÇŁ, dar investiga╚Ťii mai noi arat─â c─â ele proveneau ╚Öi de politicieni ai taberei adverse, dintre care unii f─âceau parte din delega╚Ťiile de la Conferin╚Ť─â.

├Än acest sens este de amintit un pasaj din memoriile ambasadorului sovietic Maiski ├«n Statele Unite: ÔÇŁEste uimitor s─â descoperim c─â o mare parte a informa╚Ťiilor ob╚Ťinute de Kremlin a emanat direct de la politicieni ╚Öi oficialit─â╚ŤiÔÇŁ, la care pot fi ad─âugate informa╚Ťiile ob╚Ťinute de agen╚Ťi.

Diploma╚Ťii-agen╚Ťi

Desigur cele mai mari posibilit─â╚Ťi de a desf─â╚Öura activit─â╚Ťi informative ├«n cursul Conferin╚Ťei de la Yalta le-au avut diploma╚Ťii care f─âceau parte din delega╚Ťiile occidentale.

Cel care a jucat un rol major ├«n acest sens a fost Alger Hiss (1904-1996) din Ministerul de externe al Statelor Unite (Departamentul de Stat), ├«n care de╚Ťine posturi importante, cum este acela de director al Oficiului pentru Orientul ├Ändep─ârtat, iar, din 1944, asistent al directorului Oficiului special pentru afaceri politice, cu responsabilit─â╚Ťi ├«n domeniul rela╚Ťiilor externe ale SUA. Ulterior, Hiss este numit director al acestui oficiu, lu├ónd parte la reuniuni diplomatice de anvergur─â, cum au fost Conferin╚Ťa de la Yalta, Conferin╚Ťa de la Dumbarton Oaks (1944) care finalizeaz─â planurile pentru crearea ONU, Conferin╚Ťa de la San Francisco din 1945 care definitiveaz─â Carta ONU. Hiss a f─âcut parte ╚Öi din aparatul ONU.

 ├Än 1946, Hiss p─âr─âse╚Öte serviciul guvernamental, devenind, p├ón─â ├«n 1949, pre╚Öedinte al ÔÇťComisiei Carnegie pentru Pacea Mondial─âÔÇŁ.

 ├Än 1948, revista ÔÇťTime MagazinÔÇŁ, condus─â de Whittaker Chambers, fost spion comunist devenit informator al guvernului, ├«l acuz─â pe Hiss c─â ar fi fost membru al Partidului Comunist, integrat ├«ntr-o ÔÇťcelul─â secret─âÔÇŁ, ╚Öi agent sovietic. Hiss ar fi ├«nceput s─â lucreze pentru serviciul de informa╚Ťii militare sovietic GRU ├«nc─â din 1935. De asemenea, Chambers face referire ╚Öi la activitatea de agent a lui Hiss ├«n timpul Conferin╚Ťei de la Yalta.

 Urmeaz─â desf─â╚Öurarea unor investiga╚Ťii complicate la cap─âtul c─ârora, ├«n 1950, un juriu federal ├«l g─âse╚Öte pe Hiss vinovat. Este condamnat la cinci ani de ├«nchisoare, pedeaps─â pe care o execut─â ├«ntre 1950 ╚Öi 1954, dar ├«╚Öi va sus╚Ťine nevinov─â╚Ťia p├ón─â la moarte.

Dup─â eliberarea sa, Hiss face demersuri pentru a i se recunoa╚Öte nevinov─â╚Ťia. Totu╚Öi, ├«n 1988, defectorul Oleg Gordievski ├«l identific─â pe Hiss ca agent sovietic, aflat ├«n leg─âtur─â cu ╚Öeful re╚Ťelei de ÔÇťilegaliÔÇŁ NKVD ├«n SUA, Akhmerov.


Stalin Roosevelt Yalta 1945 jpg jpeg

Iosif Vissarionovici Stalin ╚Öi Franklin D. Roosevelt, ├«n timpul Conferin╚Ťei de la Yalta

├Än ceea ce prive╚Öte activitatea sa ca agent, este de men╚Ťionat faptul c─â Hiss, care activa ca unul dintre consilierii ministrului de Externe, Sttetinius, a avut sarcina de a asambla documentele folosite de delega╚Ťia Statelor Unite la Conferin╚Ťa de la Yalta, ceea ce ├«nseamn─â c─â a avut acces la cele mai secrete dintre ele, a c─âror cunoa╚Ötere de c─âtre delega╚Ťia sovietic─â la Conferin╚Ť─â ├«i asigura un avantaj hot─âr├ótor ├«n cursul tratativelor.

Dup─â Conferin╚Ť─â, Hiss l-a ├«nso╚Ťit pe Sttetinius ├«ntr-o c─âl─âtorie la Moscova. Exist─â unele unele prezum╚Ťii c─â Sttetinius ar fi avut leg─âturi cu sovieticii. De altfel, Sttetinius va fi ├«nlocuit datorit─â atitudinii sale conciliatorii fa╚Ť─â de comunism.

Dup─â eliberare, Hiss va activa ├«n domeniul comer╚Ťului. ├Än 1957, public─â volumul In the Court of Public Opinion, iar, ├«n 1988, autobiografia Recollections of a Life ├«n care ├«╚Öi pledeaz─â nevinov─â╚Ťia.

├Än 1991, Hiss se adreseaz─â persoanei care r─âspundea de desecretizarea arhivelor secrete sovietice, generalul Volkogonov, cu rug─âmintea de a-i pune la dispozi╚Ťie documentele referitoare la activitatea sa, dar acesta atest─â c─â nu exist─â nici un document despre Hiss ├«n acestea.

╚śi alte persoane care activaser─â domeniul informa╚Ťilor ╚Öi cercet─âtorii sale men╚Ťioneaz─â c─â Hiss nu ar fi activat pentru spionajul sovietic. Astfel, un alt diplomat care a spionat pentru URSS, Noel Field ├«l consider─â pe Hiss ca nevinovat.

Pe de alt─â parte, persoane din conducerea serviciului militar de informa╚Ťii sovietic, GRU, se refer─â la Hiss ca la ÔÇŁagentul nostruÔÇŁ.

├Än cele din urm─â, vinov─â╚Ťia lui Hiss este confirmat─â de date rezultate din ÔÇ×opera╚Ťiunea VenonaÔÇŁ, care a f─âcut publice comunic─âri ale spionilor pentru URSS ├«n timpul celui de al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än documentele sale Hiss apare sub numele de cod ALES, c─âruia conducerea serviciului de spionaj militar ├«i prezint─â ÔÇŁmul╚ŤumiriÔÇŁ.

Un alt diplomat care, considerat pe baza acelora╚Öi documente, suspect de spionaj, a fost Thomas Moses Foote, participant ╚Öi el la Conferin╚Ťa de la Yalta, care de asemenea i-a ├«nso╚Ťit pe Sttetinius ╚Öi Hiss ├«n c─âl─âtoria la Moscova.

Agentul ┬źincon╚Ötient┬╗

Deosebit de controversat este rolul jucat de Harry Lloyd Hopkins (1890 ÔÇô1946) ├«n general ├«n politica extern─â a Statelor Unite ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte rolul s─âu la Conferin╚Ťa de la Yalta, unul din cei mai importan╚Ťi consilieri ai pre╚Öedintelui Roosevelt, ├«n acela╚Öi timp, presupus agent pentru URSS.

Domeniul ├«n care Hopkins a jucat un rol decisiv a fost acela al politicii externe, al rela╚Ťiilor diplomatice ale SUA, ac╚Ťion├ónd ca emisar personal al pre╚Öedintelui, ÔÇťambasadorÔÇŁ itinerant. De asemenea, el r─âspundea de rela╚Ťiile cu Primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, ╚Öi cu ╚Öeful statului sovietic, I.V. Stalin, particip├ónd la majoritatea ├«nt├ólnirilor acestora cu pre╚Öedintele SUA. ├Än aceast─â calitate, Hopkins era de╚Ťin─âtorul unora din cele mai importante informa╚Ťii mai ales din domeniul politicii externe De asemenea, Hopkins constituia principala ÔÇťsurs─â de informa╚ŤiiÔÇŁ ├«n ceea ce prive╚Öte rela╚Ťiile cu URSS ╚Öi cu Stalin pe care nu ├«l considera un dictator, ci un ÔÇŁna╚ŤionalistÔÇŁ.

├Än opinia sa, dup─â r─âzboi, Rusia Sovietic─â urma s─â devin─â una din cele mai mari puteri din lume. Anali╚Ötii consider─â c─â Hopkins a jucat un rol deosebit ├«n formarea opiniilor pre╚Öedintelui ├«n acest domeniu. Au existat o serie de ini╚Ťiative ale lui Hopkins ├«n rela╚Ťiile cu URSS care ulterior au trezit suspiciuni. Astfel, ├«n cursul tratativelor din 1941 pentru legea ÔÇťLand-LeaseÔÇŁ privind livrarea de arme c─âtre viitorii alia╚Ťi, el a fost de acord s─â se pun─â la dispozi╚Ťia sovieticilor uraniu, ├«n ciuda protestelor reprezentan╚Ťilor armatei americane.

Potrivit unor informa╚Ťii rezultate dup─â r─âzboi, din ÔÇ×opera╚Ťiunea VenonaÔÇŁ a reie╚Öit c─â Hopkins a fost agent informator pentru URSS sub numele de cod ÔÇťAgentul 19ÔÇŁ. Aceste informa╚Ťii au fost completate de o serie de documente ale KGB, con╚Ťinute de ÔÇ×arhiva MitrohinÔÇŁ. ├Äntre altele, se face referire la o discu╚Ťie a lui Hopkins la Ambasada URSS de la Washington, cu care ocazie el i-a informat pe diploma╚Ťii sovietici c─â ├«nt├ólnirea dintre un reprezentant al misiunii cu un membru al Partidului comunist din SUA, ├«n cursul c─âreia ├«i fusese ├«nm├ónat─â acestuia o sum─â de bani, fusese ├«nregistrat─â de contraspionajul american.

Exist─â de asemenea m─ârturii dup─â care Hopkins a pus la dispozi╚Ťia Moscovei informa╚Ťii nu numai prin intermediul ambasadei, ci ╚Öi pe alte canale, deci prin intermediul unor agen╚Ťi sovietici, cum era Akhmerov. Dup─â unele presupuneri, ca urmare a unei vizitei la Moscova, Hopkins ar fi pus la dispozi╚Ťia sovieticilor informa╚Ťii ╚Öi material pentru producerea bombei atomice. De altfel, unii dintre ofi╚Ťerii KGB erau convin╚Öi c─â Hopkins era ÔÇťagent sovieticÔÇŁ. 

De asemenea, o serie de lucr─âri ap─ârute dup─â 1990 atest─â aceast─â pozi╚Ťie a lui Hopkins (Herbert Romerstein, Eric BreindelÔÇÖs The Venona Secrets: Exposing Soviet Espionage and AmericaÔÇÖs Traitors), dar altele o contest─â consider├ónd c─â Hopkins nu a fost agent ci doar simpatizant al Uniunii Sovietice.

Dup─â participarea sa la Conferin╚Ťa de la Yalta, ├«n calitate de consilier al lui Rooevelt, deci av├ónd acces la cele mai secrete documente, noul pre╚Öedinte Truman ├«l trimite ├«n mai multe misiuni la Moscova.

├Än tot cazul, nu exist─â (├«nc─â!) documente concrete care s─â ateste activitatea de agent ├«n timpul Conferin╚Ťei de la Yalta. Potrivit opiniei coautorului volumului despre ÔÇŁArhiva MitrohinÔÇŁ, Andrew, Hopkins a fost ÔÇŁmai mult un agent incon╚Ötient, dec├ót unul con╚ÖtientÔÇŁ.

Agentul ┬źidealist┬╗

Donald Duart Maclean (1913-1983) a fost un diplomat britanic care a activat ca spion pentru, membru al ÔÇ×grupului de la CambridgeÔÇŁ ├«n timpul celui de al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi al R─âzboiului Rece

├Änc─â din 1941, defectorul sovietic Walter Krivitski ├«i informase pe britanici de existen╚Ťa unui agent infiltrat (ÔÇťc├órti╚Ť─âÔÇŁ) care transmitea informa╚Ťii sovieticilor, ÔÇťun idealist ce lucra f─âr─â plat─âÔÇŁ. De╚Öi datele furnizate de Krivitski ├«l indicau pe Maclean , nu au fost ├«ntreprinse nici un fel de m─âsuri ├«mpotriva acestuia, astfel ├«nc├ót el a putut ├«n continuare s─â transmit─â informa╚Ťii pre╚Ťioase despre pozi╚Ťia Alia╚Ťilor la conferin╚Ťele de la Potsdam ╚Öi Yalta, ca ╚Öi despre planurile acestora ├«n ceea ce prive╚Öte ocuparea Germaniei. De asemenea, Maclean le-a dezv─âluit sovieticilor inten╚Ťiile SUA fa╚Ť─â de Europa din cadrul Planului Marshall. ├Än general, se poate spune c─â informa╚Ťiile furnizate de Maclean au avut un rol decisiv ├«n stabilirea strategiei URSS ├«n perioada de ├«nceput a R─âzboiului Rece.

De╚Öi nu a participat la Conferin╚Ťa de la Yalta, Maclean avea posibilitatea de a le transmite sovieticilor informa╚Ťii secrete utile pentru pozi╚Ťia lui Stalin ├«n cursul acestora.

Microfoane peste tot 

Gary Kern public─â ├«n revista ÔÇŁStudies in IntelligenceÔÇŁ (2003) articolul ÔÇŁHow ÔÇśUncle JoeÔÇÖ Bugged FDRÔÇŁ (ÔÇŁCum ÔÇśunchiul JoeÔÇś [Stalin] l-a spionat pe FDR [Roosevelt]ÔÇŁ) ├«n care se refer─â la folosirea metodei ÔÇŁascult─ârii prin microfoaneÔÇŁ nu numai la conferin╚Ťa de la Yalta ci ╚Öi la alte reuniuni interna╚Ťionale desf─â╚Öurate ├«n timpul celui de al Doilea R─âzboi Mondial.

Pentru prima oar─â aceast─â metod─â a fost folosit─â de sovietici ├«n cursul convorbirile purtate cu mini╚Ötrii de Externe ai Statelor Unite (Cordell Hull) ╚Öi Marii Britanii (Anthony Eden) care au avut loc la Moscova, ╚Öi pu╚Ťin ├«nainte de Conferin╚Ťa de la Teheran. Se pare c─â cei doi mini╚Ötrii fuseser─â avertiza╚Ťi c─â serviciile de informa╚Ťii sovietice aveau aceast─â inten╚Ťie.

Pe o scar─â larg─â fost aplicat─â aceast─â metod─â la Conferin╚Ťa de la Teheran (22ÔÇô26 November 1943). Fiind informat de acest pericol, Roosevelt a insistat s─â fie cazat ├«n sediul Ambasadei Statelor Unite. Nu se ╚Ötie dac─â sovieticii nu reu╚Öiser─â s─â instaleze microfoane ╚Öi aici, a╚Öa cum f─âcuser─â ├«n cl─âdirea Ambasadei americane la Moscova.

C─â se reu╚Öise interceptarea convorbirilor lui Roosvelt este atestat de Sergo Beria, fiul lui Lavrenti Beria, care, ├«n memoriile sale, arat─â c─â fusese ├«ns─ârcinat de Stalin s─â le asculte ╚Öi s─â le noteze. Sinteza acestor convorbiri era prezentat─â lui Stalin la prima or─â care putea astfel s─â se preg─âteasc─â de negocieri. Totu╚Öi Stalin era con╚Ötient c─â Roosevelt era informat de acest lucru, fiind probabil mul╚Ťumit s─â afle c─â, ├«n aceste convorbiri pre╚Öedintele american ar─âta pre╚Ťuire pentru personalitatea sa.

├Än ceea ce prive╚Öte Conferin╚Ťa de la Yalta, metoda instal─ârii de microfoane a fost practicat─â pe o scar─â larg─â. Lavrenti P. Beria, ╚Öeful NKVD, i-a confirmat lui Stalin c─â ├«n palatul Yusupov, ├«n care urma s─â fie cazat─â delega╚Ťia britanic─â, fuseser─â instalate microfoane, ca ╚Öi la re╚Öedin╚Ťa pre╚Öedintelui Roosevelt, precum ╚Öi la sediul ├«n care urma s─â se desf─â╚Öoare conferin╚Ťa, la Palatul Livadia.

Se pare c─â pre╚Öedintele Statelor unite a fost at├ót de ÔÇŁnaivÔÇŁ ├«nc├ót s─â nu dea aten╚Ťie acestui fapt atunci c├ónd i-a fost adus la cuno╚Ötin╚Ť─â. Totu╚Öi Anna Roosevelt, fiica pre╚Öedintelui, care l-a ├«nso╚Ťit pe acest la Yalta, i-a ├«ns─ârcinat pe agen╚Ťii americani s─â identifice aceste instala╚Ťii. Stalin a fost deosebit de iritat atunci c├ónd i s-au adus la cuno╚Ötin╚Ť─â reclama╚Ťiile delega╚Ťilor americane ╚Öi britanice referitoare la instalarea de microfoane.


Stalin Churchill Yalta 1945 jpg jpeg

Iosif Vissarionovici Stalin ╚Öi Winston Churchill, ├«n timpul Conferin╚Ťei de la Yalta

├Än memoriile sale, Churchill arat─â c─â sovieticii manifestau o ÔÇŁaten╚Ťie copil─âroas─âÔÇŁ fa╚Ť─â de orice detaliu referitor la prezen╚Ťa delega╚Ťiei sovietice la Yalta, inclusiv ├«n ceea ce prive╚Öte meniul care era servit la recep╚Ťii. Desigur, unele detalii erau cunoscute datorit─â intercept─ârilor.

├Äntr-o declara╚Ťie recent─â ├«n fa╚Ťa unui post de televiziune un fost agent NKVD (ulterior KGB) arat─â c─â membrii delega╚Ťiilor erau informa╚Ťi ├«n leg─âtur─â cu instalarea de microfoane de aceea ferindu-se s─â poarte discu╚Ťii ├«n interiorul cl─âdirilor, prefer├ónd s─â converseze ├«n exterior, ├«n gr─âdinile re╚Öedin╚Ťelor, ne╚Ötiind c─â ╚Öi aici fuseser─â instalate numeroase microfoane direc╚Ťionale. Stalin insista ca ├«n ├«nregistr─âri s─â fie men╚Ťionate p├ón─â ╚Öi intona╚Ťiile discu╚Ťiilor lui Roosevelt.

Autorul studiului men╚Ťionat arat─â c─â aceste intercept─âri i-au dat lui Stalin posibilitatea de a cunoa╚Öte din timp atitudinea interlocutorilor s─âi occidentali ╚Öi s─â adopte atitudinea care ├«i convenea, inclusiv ├«n ceea ce prive╚Öte organizarea postbelic─â a lumii care s-a discutat la Conferin╚Ťa de la Yalta.

Potrivit unor comentatori politici, atitudinea conciliatorie a ╚Öefilor delega╚Ťiilor occidentale mai ales la Conferin╚Ťa de la Yalta apare cu at├ót mai pu╚Ťin scuzabil─â dac─â ╚Ťinem seama c─â, totu╚Öi, Stalin era informat de inten╚Ťiile lor pe diferite c─âi, prin intermediul unor agen╚Ťi sau al intercept─ârilor prin microfoane, de care, la r├óndul lor, Roosevelt ╚Öi Churchill erau informa╚Ťi.

Se ridic─â ├«ntrebarea dac─â spionajul practicat de sovietici la reuniunile interna╚Ťionale a a fost ├«n stare s─â modifice cursul evenimentelor ├«n timpul r─âzboiului ╚Öi ulterior, reu╚Öind s─â ÔÇŁadoarm─âÔÇŁ vigilen╚Ťa liderilor occidentali ├«n ceea ce ├«l prive╚Öte pe Stalin. ├Än acest sens, Churchill remarca: ÔÇŁBietul Neville Chamberlain a avut ├«ncredere ├«n Hitler, ceea ce a fost o gre╚Öeal─â. Dar nu cred c─â eu am gre╚Öit ├«n ceea ce ├«l prive╚Öte pe StalinÔÇŁ.

De la tunele la ┬źpisicile acustice┬╗

De fapt, ╚Öi serviciile de informa╚Ťii occidentale au folosit tehnica intercept─ârilor convorbirilor, mai ales ├«n perioada postbelic─â.

├Än 1949, serviciile de informa╚Ťii britanice au ini╚Ťiat la Viena ocupat─â ÔÇŁOpera╚Ťiunea SilverÔÇŁ care consta ├«n amplasarea unor instala╚Ťii care d─âdeau posibilitatea intercept─ârii discu╚Ťiilor care aveau loc ├«n sediul conducerii armatei sovietice. Opera╚Ťiunea s-a desf─â╚Öurat p├ón─â ├«n 1955, dar deja, din 1953, sovieticii erau informa╚Ťi despre ea datorit─â ac╚Ťiunii agentului dublu George Blake.

ÔÇŁOpera╚Ťinea GoldÔÇŁ sau ÔÇŁCronometruÔÇŁ a fost ini╚Ťiat─â ├«n ani 1950 de serviciile de informa╚Ťii americane ╚Öi britanice, const├ónd ├«n s─âparea unui tunel sub zona sovietic─â de ocupa╚Ťie din Berlin care d─âdea posibilitatea ÔÇŁascult─âriiÔÇŁ convorbirilor care aveau loc la sediul Statului major al trupelor sovietice. De fapt, ╚Öi de aceast─â dat─â, sovieticii au fost informa╚Ťi de opera╚Ťiune ├«nc─â de la debutul s─âu prin acela╚Öi agent dublu George Blake ╚Öi au ÔÇŁdescoperitÔÇŁ tunelul ├«n 1956. ├Än cele din urm─â acesta s-a inundat.

S-a ajuns ╚Öi la inova╚Ťii ÔÇŁoriginaleÔÇŁ, cum a fost Opera╚Ťiunea ÔÇŁAcoustic KittyÔÇŁ, declan╚Öat─â la ├«nceputul anilor 1960 de CIA care consta ├«n instalarea de microfoane pe...pisicile care frecventau misiunile diplomatice sovietice.

Bibliografie selectiv─â

- Cook, Fred J The Unfinished Story of Alger Hiss. New York, 1957 

- Alger Hiss, Recollections of a Life, 1988 

- Allen, Weinstein, Alexander Vassiliev (1999). The Haunted Wood: Soviet Espionage in AmericaÔÇöThe Stalin Era, 1999. 

- Gary Kern, How Uncle Joe Bugged FDR , ├«n ÔÇŁStudies in IntelligenceÔÇŁ, 2003 

- Christopher Andrew, Vasili Mitrokhin, The Sword and the Shield: The Mitrokhin Archive and the Secret History of the KGB, 1999 

- John Earl Haynes & Harvey Klehr, Harvey Venona: Decoding Soviet Espionage in America. Yale University Press, 2000 

-